Economie
CONAF lansează la Brăila seria națională „SupraTAX”. Set de măsuri care pot reduce deficitul bugetar
• peste 200 de antreprenori, precum și reprezentanți ai autorităților locale, au participat, marți, 28 octombrie, la prima ediție a Conferinței naționale „SupraTAX” • „Antreprenorii nu cer privilegii, ci aer. Aerul acela de stabilitate fără de care nicio economie nu poate respira”, a spus dr. ec. Cristina Chiriac, președinta CONAF România, moderatorul conferinței care s-a desfășurat la Teatrul „Maria Filotti”
Peste 200 de antreprenori din toate sectoarele economiei românești, precum și reprezentanți ai autorităților locale, inclusiv primarul Brăilei, Marian Dragomir, au participat, marți, 28 octombrie, la prima ediție a Conferinței naționale „SupraTAX”, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Evenimentul, desfășurat la Teatrul „Maria Filotti”, deschide o serie de dialoguri naționale între mediul de afaceri și factorii de decizie, menite să genereze soluții fiscale și economice aplicabile imediat, nu doar analize teoretice.
În deschiderea evenimentului, Daniela Cireașă, președinta CONAF Brăila, și primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, au subliniat faptul că dialogul public-privat trebuie coborât în teritoriu, acolo unde se vede cel mai bine efectul fiecărei decizii fiscale asupra salariilor, investițiilor și locurilor de muncă.
Panelul de la Brăila a reunit nume cu greutate din economie, fiscalitate și business operațional: Elena-Ecaterina Chivu (președinta CECCAR România), Iuliana Tănase (șef Serviciu Îndrumare, Asistență și Servicii Contribuabili în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați), Gabriel Biriș (Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL), Otilia Pețu, fondatoarea NOA, Lelila Mancaș (Director Marketing, Comunicare și CSR, Edenred România) și Daniel Anton (Director Financiar, Al Dahra Agricost).
„Seria „SupraTAX” pornește de la o realitate pe care mediul privat o trăiește în fiecare zi: România nu mai are doar o problemă de presiune fiscală, ci una de suprataxare, care riscă să devină un dezechilibru structural. Potrivit Eurostat, inflația din România a ajuns la 8,6% în septembrie 2025, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Media zonei euro este de doar 2,2%. Diferența arată că România se scumpește mai repede decât restul Europei. Iar atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, costul real îl plătește economia productivă. Laureatul premiului Nobel, Milton Friedman explica, cu o precizie care rămâne actuală, că inflația este o formă de impozitare fără adoptarea unei legi. În România, acest tip de impozitare tăcută apasă cel mai mult pe companiile care susțin bugetul de stat”, au precizat reprezentanții CONAF.
Astfel, în timp ce statul încasează mai mult din fiecare leu care se devalorizează, antreprenorii pierd din puterea de investiție. Suprataxarea și inflația devin, astfel, două fețe ale aceleiași probleme: o economie care plătește mai mult, dar produce mai puțin. În același timp, costul finanțării a rămas ridicat, dobânda-cheie a Băncii Naționale este la 6,5%, una dintre cele mai ridicate din UE, iar rata dobânzilor la creditele pentru companii rămâne în jur de 7-8% pe an. Capitalul e scump, investițiile private încetinesc, iar accesul IMM-urilor la credite devine o problemă structurală.
Potrivit CONAF – care are în componență 31 sucursale, trei federații, 13 patronate, 38 asociații și 8.000 de companii românești, cu peste 245.000 de angajați – investițiile străine directe în România încetinesc, iar intrările de capital nou au scăzut cu peste 30% în primele luni ale anului 2025. Investitorii externi avertizează că impredictibilitatea fiscală este printre principalele motive de prudență. „SupraTAX” își propune să atragă atenția asupra acestui risc real: pierderea încrederii investitorilor nu vine peste noapte, ci în urma unui cumul de decizii incoerente, care descurajează capitalul să rămână pe termen lung.
„În loc să restructureze cheltuielile publice, statul continuă să caute soluții în veniturile private. Guvernul nu are bani, în afară de cei pe care îi ia de la oameni. Este o realitate pe care antreprenorii o resimt în fiecare zi, în facturi, contribuții și reglementări succesive. În loc de sancțiuni repetate, România are nevoie de un parteneriat real între stat și contribuabil”.
Toate acestea se întâmplă într-un context în care Guvernul a venit, în lanț, cu trei valuri succesive de măsuri fiscale care afectează direct mediul privat:
• creșterea TVA standard la 21% de la 1 august 2025 și restructurarea cotelor reduse, ceea ce înseamnă costuri în lanț pentru aproape toate industriile;
• limitarea și restrângerea regimului microîntreprinderilor – plafonarea succesivă a cifrei de afaceri eligibile (de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025, cu anunțul clar că va coborî la 100.000 euro din 2026) și trecerea accelerată a firmelor mici la impozit pe profit de 16%; majorarea accizelor și taxelor specifice pe energie, combustibil etc.;
• anunțuri repetate despre noi contribuții sectoriale, fără analiză de impact transparentă;
• în paralel, promisiunea reducerii deficitului bugetar din venituri suplimentare, nu din reforma reală a cheltuielilor publice.
„Antreprenorii nu cer privilegii, ci aer. Aerul acela de stabilitate fără de care nicio economie nu poate respira. În România ultimilor ani, regulile se schimbă mai repede decât pot fi înțelese, iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respirația companiilor – în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii. Nu vorbim despre grafice și tabele, ci despre oameni care duc în spate motorul economiei. Avem, însă, un sistem care taxează din ce în ce mai mult munca și subvenționează nemunca, iar echilibrul nu poate fi restabilit fără curajul de a recunoaște această realitate. Suntem pregătiți să creăm grupuri de lucru mixte – antreprenori, economiști, experți fiscali și reprezentanți ai autorităților – pentru a livra soluții concrete, cuantificabile, prin care deficitul bugetar real poate fi redus. Măsurile propuse vor fi sintetizate și transmise premierului și decidenților politici, pentru a demonstra că România poate echilibra bugetul fără a sufoca mediul privat. Formatul „SupraTAX” s-a născut dintr-o nevoie de luciditate: vrem să readucem rațiunea în centrul deciziei economice și să demonstrăm că echilibrul bugetar nu se obține sufocând economia, ci lăsând-o să respire. Măsurile pe care le propunem nu sunt artificii fiscale, ci oxigen curat pentru o economie care trebuie să devină competitivă, nu să atingă limita supraviețuirii”, a spus Cristina Chiriac, doctor în economie, președinta CONAF și moderatoarea conferinței de la Brăila.
Cristina Chiriac a lansat și o întrebare directă către antreprenorii din sală: „Câți dintre dumneavoastră considerați că este momentul pentru o creștere a salariului minim pe economie?”. 95% dintre participanți au răspuns că nu este momentul, argumentând că o astfel de decizie, luată în lipsa indicatorilor de performanță reali și a productivității, ar împinge economia și mai aproape de stagnare.
Soluții identificate la Brăila. De la experimente fiscale la coerență economică
În cadrul dezbaterii, antreprenorii și specialiștii prezenți au conturat un set de măsuri realiste și aplicabile, menite să redea respirație economiei și să reechilibreze relația dintre stat și contribuabil:
Taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi peste 5.000 euro;
Compensarea contribuțiilor datorate bugetului de stat cu sumele cuvenite și neîncasate reprezentând concedii medicale;
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%);
Eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”);
Eliminarea limitării cheltuielilor de consultanță și management la 1%;
Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale pe suma veniturilor (la CAS, pe suma veniturilor din muncă; la CASS, pe suma tuturor veniturilor);
Impozitarea sumelor care nu pot fi justificate (declarație inițială de patrimoniu – T0, perioada scurtă de conformare voluntară, cota majorată de 70% aplicată în toate cazurile, după perioada de conformare);
Eliminarea CASS la tichetele de masă;
Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe pentru stimularea natalității și reducerea analfabetismului funcțional;
Indexarea amortizării fiscale cu inflația;
Încurajarea conformării voluntare la plată anticipată prin bonificații;
Uniformizarea bazei de impozitare pentru clădiri deținute de persoane fizice și juridice, diferențierea impozitului doar în funcție de folosință, rezidențial sau nerezidențial/comercial);
Scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor care au în întreținere trei sau mai mulți copii minori, până la un plafon anual al veniturilor de maximum 100.000 euro;
Consolidarea Codului fiscal precum și a Codului de procedură fiscală în sensul aprobării unor forme complete care să includă actele subsecvente: normele date în aplicare, precum și toate ordinele date în aplicarea articolelor.
Gabriel Biriș, Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL: „În ultimul deceniu, Codul Fiscal al României a fost modificat de peste o mie de ori. Nu există sistem fiscal care să poată funcționa eficient în asemenea condiții de instabilitate. Această avalanșă de schimbări a creat o profundă lipsă de predictibilitate – pentru antreprenorii onești, pentru contabili, dar și pentru angajații ANAF. Când regulile jocului se schimbă mai des decât anotimpurile, chiar și cei mai corecți contribuabili ajung să se teamă că pot greși fără intenție. Într-un astfel de mediu, încrederea în stat se erodează și capacitatea lui de a colecta corect și echitabil veniturile bugetare. Soluția este reforma structurală simplă și logică: introducerea taxării inverse generalizate pentru operațiunile peste un anumit prag. Mecanismul este testat, eficient și transparent. Aplicată consecvent, această măsură ar reduce semnificativ frauda de TVA și ar putea aduce la bugetul de stat între 5,5 și 6 miliarde de lei anual”.
Elena-Ecaterina Chivu, președinta CECCAR: „România are nevoie în primul rând de o consolidare reală a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală, astfel încât acestea să devină instrumente previzibile și accesibile tuturor celor care le aplică. Propunem adoptarea unor forme complete, care să includă textele de lege, toate actele subsecvente – normele metodologice, precum și ordinele emise pentru aplicarea fiecărui articol. Numai printr-o asemenea integrare putem asigura coerența între intenția legislativă și practica fiscală de zi cu zi. Un Cod fiscal consolidat înseamnă mai multă transparență. Înseamnă să oferim antreprenorilor, profesioniștilor contabili și administrației fiscale același limbaj, aceeași logică și aceeași predictibilitate. Doar într-un asemenea cadru fiscal clar și unitar putem vorbi despre încredere, despre parteneriat între stat și contribuabil și despre un mediu economic care să stimuleze conformarea voluntară, nu teama de greșeală”.
De ce este nevoie de „SupraTAX” acum
România transmite semnale mixte: declarăm că vrem investiții, dar schimbăm regulile jocului fiscal trimestrial. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare, iar dobânzile mari blochează investițiile în modernizare și digitalizare – exact acelea care cresc productivitatea și baza de impozitare sănătoasă. Investițiile străine directe încetinesc, iar capitalul autohton trebuie protejat, nu penalizat. În același timp, piața riscă o consolidare accelerată, în care jucătorii mari decid strategic la nivel regional dacă rămân sau se retrag din România. Într-o economie care respiră tot mai greu sub greutatea propriilor taxe, SupraTAX nu este doar un proiect, ci un apel la luciditate.
„CONAF își asumă ca fiecare dezbatere din seria SupraTAX să producă o listă de măsuri clare, executabile, prin care statul poate să lase economia să respire și, în același timp, să-și stabilizeze veniturile bugetare. Reducerea deficitului se face prin productivitate mai mare”, a mai spus Cristina Chiriac, președinta CONAF. România are două opțiuni: să extragă mai mult din același capital sau să creeze condițiile pentru ca acest capital să producă mai mult. Alegerea ar trebui să fie evidentă. Politicile fiscale nu pot fi scrise în izolare, într-un fișier Excel, ci trebuie conectate la fluxul real de numerar și la ciclul economic al companiilor.
Conferința „SupraTAX” de la Brăila a inclus un panel de dezbatere, o sesiune de întrebări deschise și networking între antreprenori, consultanți fiscali și reprezentanți ai administrației. Formatul va fi replicat în următoarele luni în alte județe, pentru a colecta din teren propunerile concrete ale antreprenorilor. Seria „SupraTAX” va culmina cu un document redactat de CONAF pe baza concluziilor regionale, care va fi transmis Guvernului, Ministerului de Finanțe și Parlamentului.
„Scopul este să arătăm, cu date reale din economie, că poți aduce bani la buget fără să sufoci exact companiile care generează locurile de muncă, salariile, consumul și investițiile productive”, au precizat organizatorii conferinței de marți, 28 octombrie.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
CELE MAI CITITE
