Administrație
Conacele Brăilei
* consilierii județeni au aprobat, recent, un studiu de fundamentare care vizează conacele din Județul Brăila ce ar mai avea o șansă să fie restaurate și introduse ulterior într-un traseu turistic * potrivit președintelui CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, acesta este un prim pas dintr-un proiect mai amplu privind încercarea de a promova monumentele istorice ale județului nostru și de a atrage turiști * societatea care a realizat acest studiu a identificat 16 conace din Județul Brăila (două dintre ele situate în mediul urban) care încă ar putea fi restaurate și utilizate ulterior ca atracții turistice * șeful CJ a ținut să precizeze că planul principal este de a obține fonduri europene pentru acest deziderat
Minunății arhitecturale care au ajuns în stadiu de ruină, fostele conace boierești din județul Brăila au intrat, recent, în atenția Consiliului Județean, care încearcă să obțină fonduri europene pentru a le reabilita și a le transforma în viitoare atracții turistice. Proiectul este unul mai amplu și de durată, a explicat președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, însă momentan s-a făcut un prim pas în acest sens. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare din 28 aprilie, consilierii județeni au aprobat un studiu de fundamentare privind punerea în valoare a patrimoniului construit și introducerea în circuitul turistic a unui ”traseu al conacelor brăilene”. Pe scurt, la cererea Consiliului, o firmă a realizat un studiu pentru a vedea câte dintre conacele existente în Județul Brăila mai au o șansă să fie salvate și dacă se pretează să intre în acest proiect turistic în viitor.
Ei bine, studiul de fundamentare a identificat și demonstrat că se pot restaura și refuncționaliza 16 obiective, vechi conace din Județul Brăila, pentru turism. Urmează ca proprietarii să întocmească proiectele necesare, să obțină avizele și autorizațiile legale și să realizeze lucrările de execuție aferente pentru a putea introduce obiectivele în acest eventual circuit turistic. Studiul are în total 227 de pagini și a fost întocmit de SC Total Business Land SRL, potrivit documentației aprobate de consilierii județeni.
”Necesitatea și oportunitatea proiectului constă în identificarea și punerea în valoare a patrimoniului construit reprezentat de vechi conace brăilene ca viitoare obiective turistice ale Județului Brăila. Creșterea atractivității turistice, culturale și investiționale a județului prin introducerea conacelor din județ în cadrul unor circuite turistice și culturale. Sporirea gradului de accesibilitate ale publicului la valorile culturale ale Județului Brăila”, se arată în raportul proiectului.
De precizat că președintele CJ Brăila a afirmat că principala sursă de finanțare pentru restaurarea conacelor o reprezintă fondurile europene. De asemenea, în studiul de fundamentare se precizează că 103,5 milioane euro sunt prevăzute pentru rute cultural turistice în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sugerându-se astfel că și aceasta ar putea fi o variantă de finanțare a unui asemenea proiect.
Care sunt cele 16 conace ale Brăilei
În cadrul acestui studiu au fost identificate următoarele 16 foste case boierești care mai au o șansă să fie reabilitate la nivelul județul nostru: Conacul Chiscani-Vărsătura, Conacul Știrbey (Berteștii de Jos), Moșia Grossești (Viziru), Ansamblul Conților de Roma (Viziru), Conacul Lișcoteanca și Conacul Panos (Însurăței), Conacul Petre Cavadia (Dudești), Conacul Cavadia (Zăvoaia), Casa Costache Drugănescu (Ianca), Conacul Orezeanu (Traian), Conacul Șuțu (Șuțești), Conacul Gulianca (Salcia Tudor), Conacul Sihleanu (Scorțaru-Nou), Conacul Gurguieți (Gurguieți), Conacul Siliștea (Siliștea) și Conacul Oțeleanu (Vădeni).
Practic, dintre toate cele 16 obiective, 14 sunt situate în mediul rural și două în mediul urban.
”Ca delimitări în timp, structurile analizate se încadrează perioadei secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea”, se precizează în cadrul studiului.
Acest proiect analizează, printre altele, soluții similiare ce au fost puse în operă la nivel național, cu exemple concrete unde anumite județe au realizat astfel de trasee turistice, folosindu-se de conacele existente pe teritoriul lor. De asemenea, identifică și prezintă modul în care a evoluat călătoria în județul Brăila, obiceiuri ale vremii, feluri culinare la modă în perioada când aceste conace erau locuite de primii lor proprietari, totul pentru ca autoritatea locală să aibă un prim scenariu despre elementele ce ar putea fi scoase în evidență în cadrul unui asemenea traseu, dacă vechile case boierești vor fi reabilitate.
”Cele 16 conace din Județul Brăila incluse în prezentul studiu au cunoscut o evoluție asemănătoare cu transformările cunoscute de aceste structuri la nivel de țară. Sintetic, din totalul celor 16 conace/ansambluri cea mai mare parte sunt în stare precară și pe locul următor se situează cele menținute ca structură, însă grav alterate arhitectural”, se mai precizează în cadrul studiului despre starea acestor obiective.
De altfel, studiul prezintă Conacul Panas din Orașul Însurăței (unde funcționează sediul unei ferme agroindustriale SC Pricons Agriculture SRL), ca fiind singurul care este bine întreținut din întreg lotul. Experții au mai precizat că patru conace sunt menținute ca structură, însă grav alterate arhitectural (două dintre acestea având proprietari publici și celelalte proprietari privați). Alte opt obiective s-ar afla într-o stare precară, de degradare progresivă (și aici fiind și proprietari privați, dar și unități administrativ-teritoriale care dețin clădirile). Iar conacul Orezeanu din Traian se află în ruină și în stadiu de colaps (are doi proprietari privați).
Tot din acest studiu aflăm că din cele 16 imobile, șapte sunt neutilizate, două sunt folosite pe post de locuință (Chiscani și Dudești), unele sunt folosite în cadrul unor ferme, în altele funcționează ca sediu de primărie cum este Conacul Știrbey de la Berteștii de Jos (care, potrivit studiului este un monument din a cărui formă inițială nu a mai rămas mare lucru).
”Toate cele neutilizate/abandonate sau care au o utilizare improprie se află într-o stare precară, colaps, ruină; cele utilizate se află într-o stare bună, dar afectate arhitectural”, se mai subliniază în cadrul documentului.
Cei care au făcut această analiză, prezintă ulterior detaliat starea fiecărui conac în parte, precum și istoria foștilor proprietari. La finalul studiului sunt cuprinse câteva propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților în cazul tuturor acestor obiective.
Interesant de precizat este și faptul că potrivit experților, totalul cheltuielilor necesare (estimativ) pentru reabilitarea acestor clădiri, a infrastructurii aferente (inclusiv căi de acces) și pentru reconversie/funcționalizare ar ajunge la 669.967.734 lei (fără TVA). Totuși totalul cheltuielilor strict numai pentru reabilitarea clădirilor și pentru restaurări peisagistice și reconversie/funcționalizare a fost estimat la 109.967.734 lei. Chiar și așa, președintele CJ Brăila a subliniat că abia documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) ar stabili o formă finală a valorii fiecărei dintre aceste posibile viitoare investiții.
Chiriac: «Eu zic că nu este o idee rea»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean Brăila, a precizat că acest studiu deschide calea pentru un proiect mai amplu care își propune să crească interesul turistic pentru zona noastră prin promovarea monumentelor istorice.
”Desigur, pe lângă tot ceea ce lucrăm în momentul de față pentru infrastructură, sănătate, nu uităm nici partea de cultură și punerea în valoare a obiectivelor turistice, culturale gen conacele din Brăila. Am trecut de această primă etapă: un studiu prin care le-am identificat. Mai departe, mergem în etapa a doua: identificarea surselor de finanțare. Să vedem cum putem împreună cu UAT-urile pe raza cărora sunt aceste imobile, pentru a le pune în valoare și pentru a realiza un traseu al acestor conace. Vom vedea în funcție de axele de finanțare. Dacă pot ei (n.r. – primarii) să depună. Dacă în parteneriat cu Consiliul Județean. Dacă discutăm despre conace private. Atunci îi vom îndruma pe cei privați să facă lucrul acesta. Pentru că unele dintre ele nu sunt sub tutela autorităților publice locale, sunt private. Unele sunt ruină. Trebuie să vedem cum ajungem să le reabilităm astfel încât să le punem în valoare. Dar asta vor spune experții. Discutăm despre niște proiecte care vor dura câțiva ani de zile”, a declarat Chiriac.
Șeful CJ a ținut să puncteze că momentan a fost identificat potențialul turistic al acestor conace din Județul Brăila, care încă se mai află pe poziție. După realizarea unor alte studii (DALI, stabilirea indicatorilor tehnico-economici), se vor putea face solicitări de obținere a unor fonduri externe, în special fonduri europene.
”În primul rând, ne dorim reabilitarea lor pe fonduri europene. Pentru că din fonduri guvernamentale sau publice sunt șanse foarte mici. Noi avem în momentul de față în derulare foarte multe proiecte pe fonduri europene și nu prea ne mai ajung banii pentru așa ceva. Dar dacă găsim resurse, părerea mea este că ideea cea mai bună este să mergem pe fonduri europene. Eu i-am dat domnului arhitect-șef după identificarea lor pentru acest viitor traseu al conacelor brăilene, să vedem care este regimul de proprietate al fiecăruia. Unele sunt în patrimoniul UAT-urile, unele sunt în privat. Vom avea o corespondență cu fiecare UAT, dacă sunt în privat, UAT-ul respectiv să aibă la rândul său o corespondență cu proprietarul. Să vedem dacă îl donează, dacă îl vinde și așa mai departe. După care trecem la următoarea etapă. Pentru a face o astfel de investiție, bunul trebuie să fie public, al Consiliului sau al UAT-ului. Eu aș prefera să fie al UAT-ului, pentru că astfel va putea deveni și o sursă de venit pentru dumnealor. Și noi să fim un fel de supervizori, de susținători ai acestor proiecte. Eu zic că nu este o idee rea. Dar cu calm și cu gândire bună cred că putem să îl ducem la bun sfârșit, dacă tot l-am început. În cazul în care nu îl terminăm în acest mandat, măcar să lăsăm ceva în urma noastră, să poată să continue mai departe. Mie mi se pare importantă și partea asta culturală. De punere în valoare a obiectivelor turistice. Până la urmă acestea demonstrează că județul Brăila a fost unul bogat și un județ cu multă istorie”, a conchis șeful CJ.
Precizăm că în cadrul ședinței ordinare a CJ Brăila din 28 aprilie, acest studiu de fundamentare a fost aprobat fără niciun fel de dezbatere, cu unanimitate de voturi.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
