Administrație
Comuna Cireșu, singura din județ care nu vrea operator unic de salubritate
• reprezentanții firmei RER, cea care începând de astăzi va colecta deșeurile de pe raza întregului județ, îl acuză pe primarul PNL Radu Popa (foto) că refuză să colaboreze • președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, declară că nu va permite ca întreg sistemul să se blocheze din cauza unui singur primar și că va sesiza Ministerul Fondurilor Europene și Garda de Mediu • „Primăria Cireșu să plătească cele 30 milioane de euro cât este tot proiectul!”, amenință Chiriac • în ciuda încercărilor redactorilor noștri, primarul Popa nu a putut fi contactat pentru a-și spune punctul de vedere
În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc ieri, 28 februarie, Liviu Mocanu, managerul firmei RER, cea care a câștigat licitația pentru colectare deșeurilor pentru întreg municipiul și județul Brăila, a declarat că toate Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) din județ au colaborat și și-au respectat obligațiile, mai puțin Cireșu, comună condusă de primarul liberal Radu Popa, care a refuzat să colaboreze, nici atunci când a venit timpul să fie distribuite, gratuit, către populație pubelele achiziționate în cadrul proiectului, nici cu alte ocazii. Asta deși ar fi fost de acord cu proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) și cu un operator unic de colectare, semnând documentele de parteneriat la fel ca toți ceilalți primari din județ…
“La Cireșu am discutat și singur și împreună cu domnul președinte (Francisk Chiriat, președintele Consiliului Județean n.n.). Din păcate, domnul primar nu a vrut să colaboreze de niciun fel. Dânsul, ca și celelalte UAT-uri, avea obligația să desemneze o persoană care să ne însoțească la împărțirea recipienților, la împărțirea sacilor și la colectare pentru că este prins într-un program de colectare. Mă rog, dânsul a spus că nu este de acord cu acest sistem de management integrat al deșeurilor și că nu-l interesează. Acuma nu știu ce se va întâmpla. Noi îl avem prins în programul de colectare, recipienții sunt acolo în curte la dânsul”, a afirmat acesta.
Liviu Mocanu a mai spus că nicăieri în Brăila sau în alte județe din țară în care firma RER este operator unic nu a mai întâlnit o astfel de situație. Acesta a mai afirmat că din luna august a anului trecut atitudinea primarului din Cireșu s-a schimbat vizavi de acest proiect și a refuzat să mai colaboreze, în ciuda a două încercări făcute de cei de la RER.
“A zis că dânsul nu a fost de acord sau că dânsul nu este de acord cu acest sistem și că cetățenii nu au bani și că o să vadă… dacă întrezărește vreo posibilitate de plată cumva o să ne contacteze”, a susținut Liviu Mocanu.
Cum de astăzi firma RER își începe activitatea în toată Brăila, jurnaliștii au întrebat ce se va întâmpla cu deșeurile din comuna Cireșu.
“Noi ajungem cu colectarea acolo de exemplu joi (n.r. – 2 martie). O să mergem cu mașina dar… Noi am făcut informarea către dânsul cu programul de colectare, i-am cerut, ca și la celelalte UAT-uri, să confirme și să informeze cetățenii, că este și obligația lor. (…) Legal, nu poate ridica altcineva gunoiul. Și chiar dacă ar face altă firmă treaba asta nici nu ar avea unde să le ducă pentru că instalațiile respective, depozitele, stațiile de sortare nu au voie să le primească”, a explicat managerul RER.
Chiriac: “Primăria Cireșu să plătească cele 30 milioane de euro cât este tot proiectul. Asta este consecința!”
Asta a spus președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, că este sancțiunea pe care ar putea să o plătească primarul Radu Popa ca urmare a refuzului de a implementa proiectul în comuna Cireșu.
“Să plătească toate sumele pentru că acesta este un proiect european și trebuie să fie implementat corespunzător. O să răspundă conform legii, o să informăm și Ministerul Fondurilor Europene și Garda de Mediu să vedem cu acel gunoi, nu știu, vin extratereștrii și îl ia. Cireșu este un epicentru al civilizației și nu am găsit noi, poate, o metodă, are dânsul vreo metodă mai nouă. Acest proiect de sistem integrat de management al deșeurilor a fost asumat de toată lumea, în momentul când dânsul era primar. Și acum am ajuns în această situație. Este decizia lui personală dar vom acționa conform legii. (…)”, a declarat Chiriac.
Întrebat dacă a încercat să discute personal cu edilul Radu Popa pentru a găsi o soluție, Chiriac a răspuns că “e imposibil câteodată să vorbești cu domnul primar”.
“Am avut multe discuții pe parcursul primului și al doilea mandat pe implementarea acestui proiect și nu numai. Și pe implementarea proiectului cu apă, unde era foarte reticent că nu se face. Uite că la Cireșu acuma, la Batogu, se trage apă. Și spunea că niciodată în viața lui nu o să vadă apă pe acolo. Același lucru s-a discutat și pe partea de gunoi. Dar lucrurile acestea erau știute. Nu cred că trebuie să discut de fiecare dată cu un primar care știe ce a semnat și cum a mers cu acest proiect. Dar v-am spus, este o decizie personală, ceea ce contravine cu proiectul mare cu toți primarii, agreat de toată lumea. Dar va răspunde conform legii și consecințele vor fi pe măsură”, a afirmat președintele CJ Brăila.
Chiriac a mai spus că nu este normal ca Primăria Cireșu să se opună derulării unui proiect când ceva nu îi mai convine, mai ales că este vorba de un proiect pe fonduri europene, derulat în cadrul unei Asociații de Dezvoltare Intracomunitară (ADI).
“Odată ce a aderat la un ADI trebuie să te conformezi. Dacă nu, ieși din ADI sau nu aderezi. Asta este rolul unui ADI de a face regulile pentru toată lumea și de a le respecta de la început și până la sfârșit. Nu ne schimbăm opțiunea sau considerăm noi că avem altă variantă. Dar va răspunde conform legii! Noi o să facem toate informările din punct de vedere legal, și către Garda de Mediu, astfel încât toată lumea să se alinieze la acest proiect, cum s-au aliniat toate UAT-urile, inclusiv Primăria Municipiului Brăila, toate UAT-urile orașelor, toate comunele, în afară de vestita comună Cireșu, centrul civilizației brăilene (…) Cireșu poate părăsi ADI-ul dar să plătească cele 30 milioane de euro cât este tot proiectul. Asta este consecința! Ne-am asumat, am semnat contractul într-o situație incipientă, poți să ieși. Dar în momentul în care ai semnat un contract cu fonduri europene, asumat de toată lumea, de Consiliu Local, vii și ai doar tu propria ta opinie… Nu mai merge. Nu schimbăm regulile jocului în timpul jocului”, a completat Chiriac.
Redactorii noștri au încercat să obțină un punct de vedere de la primarul din Cireșu, însă până la închiderea ediției acesta nu a putut fi contactat.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
