Social Media

Politică

Componența BEM Brăila, modificată

Timp de citire: 4 minute

* asta se precizează într-un comunicat al Biroului Electoral Județean de Circumscripție nr. 9 Brăila, după ce au apărut cazuri de COVID-19 în cadrul Biroului Electoral Municipal * BEJ a hotărât înlocuirea președintelui și locțiitorului BEM Brăila * este vorba despre jud. Vasile Viorel – Președintele Tribunalului Brăila și locțiitor al acestuia,  jud. Daniela Vicol – Vicepreședinte al Tribunalului Brăila * și partidele au primit recomandarea să își înlocuiască reprezentații din BEM
 
UPDATE: Biroul Electoral Județean (BEJ)  a decis să schimbe componența Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1 Municipiul Brăila, după ce au apărut cazuri de COVID-19 în cadrul acestuia. Potrivit unui comunicat de presă emis, în această dimineață de BEJ, s-a hotărât înlocuirea președintelui și locțiitorului BEM Brăila, iar partidele au primit recomandarea să își schimbe reprezentanții din Birou. Pe scurt, la conducerea BEM Brăila au fost desemnați jud. Vasile Viorel – Președintele Tribunalului Brăila și locțiitor al acestuia, jud. Daniela Vicol – Vicepreședinte al Tribunalului Brăila.
”Având în vedere situația epidemiologică, care s-a creat la Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Municipiul Brăila, prin confirmarea unor persoane ca fiind bolnave de COVID-19, s-a hotărât înlocuirea Președintelui și locțiitorului (…). În acest sens, în data de 24.0.2020, Tribunalul Brăila, prin PV a desemnat că Președinte al Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1 Municipiul Brăila pe dl. jud. Vasile Viorel – Președintele Tribunalului Brăila și locțiitor al acestuia pe dna jud. Daniela Vicol – Vicepresedinte al Tribunalului Brăila. Având în vedere faptul că ancheta epidemiologică este în curs, pentru buna desfășurare a alegerilor locale și buna funcționare a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1 Municipiul Brăila, Președintele BEJ nr. 9 Brăila, dl. jud. Adrian Vank, a recomandat partidelor politice înlocuirea reprezentanților acestora în Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Municipiul Brăila. Măsurile igienico-sanitare, la această oră, se realizează conform prevederilor legale”, se precizează în comunicatul BEJ.
Tot acolo am fost informați că noua componență a Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1 – Municipiul Brăila va fi făcută publică după primirea nominalizărilor din partea partidelor politice și va fi publicată pe site-ul Primăriei Brăila și Instituției Prefectului Județul Brăila, secțiunea alegeri locale 2020. Vom reveni.
 
ȘTIRE INIȚIALĂ: Probleme la BEM Brăila: Locțiitorul, confirmat cu COVID-19
* potrivit directorului Direcției de Sănătate Publică Brăila, Gabriel Ciochină, în prezent se desfășoară o anchetă epidemiologică * Prefectura Brăila a precizat că va transmite un comunicat de presă referitor la acest caz, pentru a preciza măsurile care se vor lua în context
 
Situație tensionată la Biroul Electoral Municipal (BEM) Brăila, după ce a apărut un caz COVID-19 confirmat. Este vorba despre locţiitorul preşedintelui BVEM Brăila, judecătorul Iulia Alina Toader, care ar fi primit recent, rezultat pozitiv la testul COVID-19. Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Gabriel Ciochină, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brăila a explicat că în prezent se desfășoară o anchetă epidemiologică.
„E o anchetă epidemiologică în desfășurare. Din informațiile pe care le avem până la acest moment, din datele transmise către DSP, nu au fost identificați contacți direcți la Biroul Electoral Municipal. Am fost informați că s-au respectat toate măsurile de protecție și distanțare. Dar, repet, situația prezentată este cea pe care o avem la acest moment. Ancheta epidemiologică este în lucru. De aseară se lucrează la foc automat cu toate resursele pe care le avem”, ne-a declarat Gabriel Ciochină, directorul DSP Brăila.
Trebuie subliniat că în urma tragerii la sorţi, la Biroul Electoral Municipal, preşedinte a fost desemnat judecătorul Alexandru Marius Badea şi locţiitor judecător Iulia Alina Toader. De asemenea, președintele Biroul Electoral Judeţean Brăila, este judecătorul Adrian Victor Vank , în timp ce locţiitor este judecător Diana Gabriela Deniz. Sediul BEM Brăila este în Palatul Administrativ, intrarea B, camera 16, parter (Piața Independenței nr. 1, Municipiul Brăila).
Instituția Prefectului Județului Brăila a anunțat că va emite, pe parcursul zilei, un comunicat de presă referitor la această situație și la măsurile care se vor lua în context. Vom reveni.
 

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧