Învățământ
Clipuri electorale în școală, pentru deputatul Popa. Directoarea unității de învățământ din Cireșu, cercetată disciplinar de IȘJ Brăila
• după ce deputatul PNL Brăila a filmat clipuri electorale în școala și grădinița din Cireșu, imagini în care au apărut și copii și un cadru didactic, Inspectoratul Școlar a deschis o anchetă care vizează conducerea unității de învățământ • “A fost deschisă o anchetă și s-a propus o comisie disciplinară care să ancheteze circumstanțele în care s-au filmat în cadrul unităților de învățământ clipurile candidatului PNL Alexandru Popa, la Consiliul Județean”, a declarat Cătălin Canciu pentru edupedu.ro • scandalul a animat săptămâna trecută conferințele de presă ale AUR și PNL • a plouat cu jigniri și amenințări
Săptămâna trecută, deputatul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila și candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Brăila, s-a aflat în mijlocul unui mare scandal în urma unor clipuri electorale filmate în școala și grădinița din Cireșu, comună condusă chiar de tatăl său, din postura de primar. În imaginile publicate pe pagina de Facebook a liberalului apare un cadru didactic, fosta învățătoare din clasa a IV-a a deputatului, dar și elevi, fără să le fie protejată identitatea.
După acest episod, Prefectura s-a sesizat, iar acum directoarea școlii din Cireșu este cercetată disciplinar de către Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, condus de Cătălin Canciu, candidatul PNL la Primăria municipiului Brăila.
„A fost deschisă o anchetă și s-a propus o comisie disciplinară. Directoarea grădiniței și a școlii Gimnaziale din comuna Cireșu este cercetată disciplinar și a răspuns unor întrebări ale membrilor comisiei (…) Membrii comisiei nu fac parte din PNL, pentru a nu exista conflict de interese”, a declarat, pentru Edupedu.ro, șeful ISJ, Cătălin Canciu.
Tot jurnaliștii de la Edupedu.ro arată că în urmă cu o lună, pe 4 aprilie, Inspectoratul Școlar Județean Brăila a trimis o adresă către directorii unităților de învățământ din județ în care erau avertizați că „în toate unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise orice activități cu caracter politic, manifestările și propaganda de natură politică”. Potrivit adresei, nerespectarea prevederilor anti-politică din Legea Educației „constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii”.
Cu o reacție după acest scandal a venit și deputatul Alexandru Popa, care a declarat că apariția însemnelor electorale „a fost o greșeală a băieților de grafică”.
„A fost o idee a mea să filmez, am vrut să descriu tot traseul meu. Filmarea s-a făcut după orele de curs, iar singurii copii care apar sunt copiii mei. Nu trebuiau puse siglele partidului și nici afișul meu. Eu am dat filmarea și băieții de la grafică le-au pus. A fost o greșeală, nu a fost intenționat”, a declarat Alexandru Popa pentru Hotnews.ro.
Ce sancțiuni se aplică în astfel de situații?
Potrivit articolului 11 (1) din Legea Educației 198/2023, „în unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menționate în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările și propaganda de natură politică și prozelitismul religios”.
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Legea mai precizează că se pot aplica mai multe sancțiuni disciplinare, iar în funcție de gravitatea abaterii se poate dispune și măsura retragerii decorațiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic.
Scandalul din conferințele de presă ale AUR și PNL
Acest subiect controversat a fost abordat și în conferințele de presă de săptămâna trecută. În primul rând, Viorel Botea (fost lider PMP, fost inspector școlar general, în prezent membru AUR) l-a făcut slugă pe Cătălin Canciu, a spus că este un mincinos și că ar fi fost aduși inspectori școlari și directori ai unităților de învățământ, sub amenințare, la activitățile electorale ale PNL. Aceste acuzații au fost lansate în cadrul conferinței de presă a AUR. În replică, în conferința de presă a PNL a plouat cu alte acuzații, chiar jigniri : ”Un domn care merge la Consiliul Județean, dimineața e PMP, când iese de acolo «Forța AUR!», nu prea înțeleg. Eu nu am văzut vreun coleg de-al meu care iese în conferință de presă, care este imaginea unui partid, dimineața să fie PMP-ist, pe la 12 așa AUR-ist și seara să dea raportul la PSD?! Când e bun Popa?! Sau Canciu? Când mă suni și vrei să stai de vorbă cu mine sau când îți zice Cîrligea?! Când m-ați auzit pe mine în conferințele de presă să-i spun prietenului meu Cătălin, sau prietenului meu Bucălău sau oricărui alt coleg: «Taci, mă!»? La noi nu merge cu slugile. Nu știu cum a fost învățat dumnealui, dar la noi colegii își spun punctul de vedere. Într-adevăr punctele noastre de vedere nu totdeauna coincid. Dar putem avea un dialog, putem face lucruri împreună. La noi se discută”, a atacat Alexandru Popa, cel prins cu filmările-n unitățile școlare de la Cireșu. Nici Cătălin Canciu nu s-a lăsat mai prejos:
”Dacă o să continue în stilul ăsta, eu o să îi pregătesc domnului profesor Botea Viorel, niște materiale din timpul în care dumnealui era și mai înfierbântat. Din timpul în care știa să facă acele BAC-uri. Mai avem și noi rămășițe prin geamantanele prăfuite. Cum făcea examene naționale. Cum se încălzea și în timpul programului și după. Și o să vadă că îi fac niște surprize de s-ar putea să îi pun caput vieții politice. Dar nu vreau să ajungem în situația asta. Nu vreau să pară ca o amenințare. Pentru că am o memorie lungă, am lucrat împreună mai bine de trei ani. Și nu e frumos să jignească fără să aibă în spate niște argumente solide. Nu a fost altceva decât un votant extrem de disciplinat al PSD-ului. Să îmi spună mie, în toată viața lui politică, dacă a avut un vot măcar de abținere, nu spun «împotriva» proiectelor PSD-ului. Despre asta vorbim”, a amenințat actualul șef al inspectoratului școlar și candidat la funcția de primar.
Revenind la filmările controversate din Cireșu, devoalate mai întâi de site-ul debraila.ro și apoi preluate de presa centrală, Alexandru Popa a declarat: ”Nu cred că este un lucru de care să îmi fie rușine. Am dat posibilitatea celor care oricum mă critică zi de zi să își găsească încă un motiv să mă critice. Să știți că sunt un om asumat. Poate că nu a fost cea mai inspirată idee a mea. Cătălin (n.r.- Cătălin Canciu, inspector școlar general Brăila) nu a știut. Doamna director (n.r. – de la școala din Cireșu) când am fost la dumneaei, săraca, probabil de dragul meu și când a văzut că mă duc la școală, m-a primit cu brațele deschise. Nu erau elevi în școală decât doi copii, dintre care unul îmi e nepot și fata mea. Nu am expus copiii. Nu știu unde e mare greșeală. Sunt lucruri pe care eu mi le asum. Repet, nu a fost cea mai inspirată decizie. Dar dacă le-am făcut, așa cum am făcut tot timpul, că nu sunt un om fără greșeală. Eu recunosc și lucrurile bune și lucrurile mai puțin bune”.
Informat că în videoclip apar și alți copii, Popa a explicat că respectivele cadre ar fi fost luate de cameraman cu o altă ocazie.
”Da, dar stați un pic. Că noi nu am filmat acolo. Băiatul care a luat cadrele, m-a filmat și eu am plecat. În curtea școlii eu nu am luat contact cu niciun copil. Erau vreo câteva zeci de copii acolo. Erau copiii în curtea școlii, fiind săptămâna verde(…)Eu am vrut să arăt doar un singur lucru: că eu sunt un om cu un traseu sănătos, un om care nu a ars nicio etapă a vieții. Și cred că pentru unii din mediul rural, dacă unul de-al lor a reușit, pot reuși și ei. Eu asta am vrut să arăt. Că oamenii care sunt din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât cei care au făcut școala la București sau la Brăila”.
Ancheta lui Canciu
În aceeași conferință de presă a PNL de săptămâna trecută Cătălin Canciu a anunțat și ancheta și verdictul: ”Revenind la înregistrările respective, eu vreau să vă spun că le-am tratat cu seriozitate maximă. Astăzi în ședința Consiliului de Administrație în primul și primul rând am constituit o Comisie de cercetare disciplinară. Iar această comisie a solicitat deja doamnei director un punct de vedere. Această comisie va analiza, iar la final vom vedea dacă este o încălcare a legii în ceea ce privește propaganda politică. Eu nu aș vrea să mă antepronunț, pentru că nu e corect, dar domnul deputat nu a folosit nici măcar un cuvânt legat de politică. Vă dau! Vă arăt! A fost doar o filmare care arată într-adevăr traseul profesional, traseul lui în viață”. Apoi, Canciu a lăudat performanțele școlii din Cireșu și dotările făcute acolo de conducerea actuală.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
