Cine este special

Cel ce se crede special, diferit de semenii săi, nu cunoaște pacea, ci separarea și războiul.
Pacea adevărată stă alături de Iubire, iar Iubirea nu vede nicăieri ceva „special”. Nu face comparații, nu judecă și nu condamnă.

Iubirea nu refuză nimic din ce poate da. Ea se oferă pe deplin fiecăruia, fără a face vreo diferență.
Dacă nu te-ai crede mai special decât fratele tău, cum l-ai mai putea judeca? I-ai mai vedea vina sau păcatul?

Judecata și critica apar din căutarea diferențelor, din dorința de a găsi „specialul” în tine sau în celălalt, prin comparație.
Dar Tatăl a creat pe fiecare frate al tău la fel ca pe tine: fără diferențe esențiale.
Demni de aceeași Iubire.

Când îți vezi fratele ca fiind diferit, nu îi mai poți oferi întreaga Iubire. Iar pentru că primești ceea ce dai, vei întâlni același lucru și din partea lui.
Iubirea înseamnă să nu mai vezi nimic special nici în tine, nici în altul, pentru că toate sunt Una — aceeași Iubire, pretutindeni, și aici și acolo.

„Şi acum noi toţi suntem de faţă înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm toate cele poruncite ţie de Domnul.
Iar Petru, deschizându-şi gura, a zis: Cu adevărat înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor.”
(Faptele Sfinţilor Apostoli, X, 33-34)

„Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus.
Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat.
Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.
(Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel, III, 26-28)

„Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.”
(Sfânta Evanghelie după Matei, VI, 44-45)