Social
Chemarea Blajinilor
* în toate bisericile și cimitirele brăilene, preoții și credincioșii i-au pomenit pe cei trecuți la cele veșnice și au împărțit cozonac și ouă roșii * mii de credincioși au aprins candele la mormintele celor răposați și au dat de pomană * alții au curățat locurile de veci * la Cimitirele „Sf. Maria” și Sf. Constantin”, cele mai mari din oraș, brăilenii au împărțit ofrande pentru cei adormiți * pentru cei adormiți în Domnul, a fost cea mai importantă zi din an – Paștele celor morți, al Blajinilor
Sărbătoarea Sfintelor Paști pentru cei plecați în eternitate. Duminică și luni, de Paștele Blajinilor, în toate bisericile și cimitirele brăilene, preoții și credincioșii i-au pomenit pe cei trecuți la cele veșnice și au împărțit cozonac și ouă roșii. Mii de oameni au zăbovit la mormintele rudelor decedate; unii își plângeau soții, alții tămâiau la căpătâiul fraților și surorilor, iar alții rosteau rugăciuni pentru părinții plecați, de ani buni, în lumea drepților.
Ici și colo, câte un preot, împreună cu doi-trei credincioși, murmurau rugăciuni sau intonau imnul Învierii – „Hristos a înviat din morți”. Alții încercau să curețe buruienile de pe mormintele celor dragi, vărsând lacrimi amare și strigându-și deznădejdea, pentru pricini numai de ei știute.
Tărâmul celor morți a fost, preț de o zi, de Paștele Blajinilor, plin de viață. La Cimitirul „Sf. Maria” de la Podul Brăiliței, spre exemplu, s-a umplut parcarea încă de la primele ore ale zilei. Mai târziu, au sosit polițiștii de la Rutieră ca să dirijeze circulația. La intrare în cimitir, un nevoiaș trăgea de zor clopotul, pentru sufletele celor adormiți, iar văzduhul răsuna de cântări bisericești. De o parte și de alta a aleii principale, cerșetori de toate vârstele cereau de pomană, iar imaginea degradantă și tristă a săracilor de azi contrasta în mod izbitor cu mormintele vechi, sculptate în piatră și marmură, ale brăilenilor de odinioară. Cu atât mai mult cu cât unii care cerșeau milă miroseau a alcool.
Pretutindeni, ardeau candele ca în ziua de Paști și mirosul de smirnă și tămâie umpluse văzduhul. Pretutindeni vedeai oameni aplecați asupra locurilor de veci. În stânga aleii, am zărit-o pe Tudorița Vasiliu, îmbrăcată în haine cernite și cu ochii umpluți de lacrimi. Femeia de 64 de ani își plângea soțul mort în urmă cu 12 ani, își plângea părinții și socrii, în timp ce le tămâia mormintele.
„Pentru ei, cei plecați din lumea aceasta, este cea mai sfântă zi din an. Am venit să mă rog pentru soțul meu, decedat la vârsta de 59 de ani, pentru părinții și pentru socrii mei”, ne-a spus femeia care întinsese ofrandele pe mormânt, înainte să vină părintele să se roage.
De cealaltă parte, Gherghina Tănase, de 82 de ani, smulgea iarba de pe mormântul celui de-al doilea soț, Savin. Amândoi soții Gherghinei își dorm somnul de veci la „Sf. Maria”, iar bătrâna își așteaptă și ea sfârșitul, cu resemnare și seninătate.
Mai civilizat la “Sf. Constantin”
La „Sf. Constantin”, însă, pare că au fost ceva mai puțini credincioși decât în anii de dinaintea pandemiei. Florăresele își întinseseră tarabele cu flori înaintea vizitatorilor, însă se plângeau că nu prea mai este vânzare cum era în urmă cu doi-trei ani, înainte de pandemia care a dat totul peste cap. Pe aleile cimitirului, cerșetorii se îmbulzeau ca să primească de pomană, iar un ins zăcea mort de beat, pe marginea aleii, dar oamenii își vedeau de treburi, ignorându-l. Veniseră să dea de pomană și să se roage pentru rudele plecate în eternitate, să curețe locurile de veci năpădite de buruieni și să dea un pomelnic părintelui. Și să se roage pentru neuitare. Partea bună e că, spre deosebire de anii trecuți, pare să fi apus moda “chiolhanurilor” pe care unii credincioși le făceau la mormintele rudelor, cu mese pline de fripturi, mititei și tot felul de măncăruri, și chiar cu lăutari sau boxe de mari dimensiuni. În acest an, chiar a fost liniște din acest punct de vedere. Din câte se pare, o familie ar fi încercat să pună muzică printre morminte, însă au intervenit jandarmii și i-au determinat pe cei în cauză, cu vorba bună, să nu tulbure liniștea cimitirului.
Semnificația sărbătorii
Ierarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian, s-a rugat, în seara de dinaintea Paștelui Blajinilor: „Făclia lumânării din candela Învierii fă-o, Doamne, dar de recunoștință pentru toți cei care, plecați cu trupul, nu trebuie să fie absenți din iubirea, prețuirea, rugăciunea și neuitarea noastră. Hristos a înviat!”.
Numit și „Paștele morților”, al celor răposați, Paștele Blajinilor se sărbătorește o dată pe an, fiind cea mai însemnată dintre zilele în care se pomenesc morții și în care li se dă de pomană. Este, totodată, singura zi în care se face pomenirea tuturor morților de la cimitir, de aceea este foarte importantă pentru credincioșii ortodocși. Potrivit canoanelor, Paștele Blajinilor se ține a doua zi după Duminica Tomii (luni) sau a opta zi după Sfintele Paști (Învierea Domnului).
Sărbătoarea are adânci semnificații. Însuși Domnul Iisus Hristos, înainte de patimile Sale, le-a prezis ucenicilor că întristarea lor se va preface în bucurie, bucurie pe care au avut-o când L-au văzut după Înviere (Ioan 16, 20-22; 20, 20). Această mare bucurie a Învierii Domnului Hristos, a Paștelui, pe care au trăit-o credincioșii în Săptămâna Luminată este împărtășită, acum, și celor adormiți, în nădejdea învierii binevestite de Mântuitorul. Tot așa și urmașii Lui Hristos vin la mormintele celor răposați ca să le vestească biruința asupra morții.
Temelia acestei tulburătoare și mărețe sărbători de suflet – Paștele Blajinilor – este credința că Biruitorul morții, Iisus Hristos, va învia la Judecată sufletele celor adormiți, pentru viața veșnică. În fiecare an, de Paștele Blajinilor, credincioșii vin și curăță buruienile de pe morminte, răsădesc liliac și multe alte flori și se roagă pentru cei răposați. Se îngrijesc chiar și de mormintele străinilor, care nu au pe nimeni să-i pomenească. De Paștele Blajinilor, credincioșii înroșesc ouă, așa cum au făcut la Paști, și coc cozonaci și pască pentru „Blajini”, adică pentru cei morți. Este o sărbătoare a speranței că Dumnezeu îi va învia pe cei plecați în eternitate, la Judecata de Apoi.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
