Social
Cercetaşii brăileni şi-au serbat ziua armei
• pe 12 noiembrie, s-au împlinit 158 de ani de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat prima unitate de cercetaşi a Armatei României • începând din acest an, Batalionul 528 Cercetare “Vlad Ţepeş” a urcat în ierarhia instituţiilor militare, devenind Regimentul 528 Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere
Începând din acest an, Batalionul 528 Cercetare “Vlad Ţepeş” s-a transformat în Regimentul 528 ISR (Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere), urcând o treaptă în ierarhia instituţiilor militare.
Luni, 13 noiembrie, cercetaşii brăileni au celebrat Ziua Cercetaşilor Militari, printr-o serie de activităţi desfăşurate în incinta unităţii de pe strada Carantinei. Ziua Cercetaşilor se sărbătoreşte, de fapt, în Armata României, pe 12 noiembrie, dată la care, în urmă cu 158 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de constituire a primei structuri de specialitate. Activităţile desfăşurate de Regimentul 528 ISR pentru cinstirea acestei date au constat în: ceremonial religios, scurt bilanţ al principalelor activităţi desfăşurate de militarii regimentului în 2017, citirea de mesaje de la diferite eşaloane, înmânări de cupe şi diplome militarilor care s-au remarcat la diferite competiţii sportive şi militare şi care s-au evidenţiat în procesul de instrucţie pe anul 2017. La final, a avut loc defilarea militarilor.
La ceremonie au participat oficialităţi locale, din sistemul public şi naţional de apărare, precum şi foşti militari ai unităţii care împreună cu personalul regimentului au rememorat cele mai semnificative clipe petrecute în multitudinea de activităţi specifice pe care unitatea le-a desfăşurat de-a lungul anilor!
“Nu a lipsit de la eveniment comemorarea celor care odată făceau parte din marea familie a cercetaşilor brăileni şi care, din diverse motive, ne-au părăsit. La finalul reuniunii, comandantul regimentului, locotenent-colonel Valentin Cioranu, a mulţumit participanţilor pentru faptul că sunt alături de cercetaşi în astfel de momente şi a urat succes militarilor în îndeplinirea obiectivelor”, ne-a informat maior Aurel Voicu, ofiţerul de relaţii publice al regimentului.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
