Administrație
Cei mai bogați și cei mai săraci din CLM
• potrivit celor mai recente declarații de avere ale membrilor CLM Brăila, postate pe site-ul Primăriei (majoritatea din 2024), unele culese de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), campioana avuției dintre aceștia este de departe Daniela Elena Rădulescu (AUR) • cu venituri totale de 13.247.965 lei, unde intră lefurile din salarii, vânzări, active financiare și bani în conturi de peste 9 milioane de lei, dar la care se adaugă și 40 de proprietăți ce totalizează 24,8 ha și multe altele • dacă analizăm veniturile consilierilor și scădem datoriile, Rădulescu este urmată în top de PSD-istul Adrian Goanță cu 1.626.900 lei, de PNL-ista Nicoleta Ivașcu cu 628.564 lei și de social-democratul Sorin Boșneag cu 316.101 lei • la polul opus se situează Cătălin Nicolescu de la AUR, care din pricina creditului pe care îl are rămâne cu un venit de 684 lei, dar și alți consilieri care s-au îndatorat până peste cap în bănci, de la PSD și PNL
Membrii Consiliului Local Municipal Brăila nu stau deloc rău la capitolul averi, iar unii dintre ei chiar au venituri de-a dreptul șocante. Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat la puricat declarațiile de avere ale consilierilor municipali pentru a vă prezenta tabloul celor mai bogați și celor mai săraci dintre aceștia. Trebuie precizat că majoritatea declarațiilor de avere postate pe site-ul Primăriei Municipiului Brăila sunt din 2024, la fel și câteva pe care le-am găsit pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) în variantele depuse la 30 de zile de la numire. Câteva sunt de la începutul acestui an, însă foarte puține. Cu alte cuvinte, nu putem discuta despre declarațiile de ultim moment, însă majoritatea sunt cel puțin de la jumătatea anului trecut, deci relativ recente. Revenind la topul consilierilor, de departe cel mai înstărit ales din CLM Brăila este Daniela Elena Rădulescu (AUR). Aceasta are un venit anual ce totalizează undeva la 2.850.794 lei, 40 de proprietăți (terenuri, case, apartamente, sedii) cu o suprafață totală de 24,8 ha, bijuterii în valoare de 30.000 euro (aprox. 151.896 lei), active financiare și bani în conturi de peste 9 milioane lei, o șalupă și poate cel mai interesant aspect: zero credite. Iar dacă adăugăm și profitul făcut de aceasta din vânzări (776.900 lei) ajungem la suma colosală de 13.247.965 lei. Atenție! Asta, fără veniturile soțului, deloc neglijabile. Rădulescu este urmată de PSD-istul Adrian-Mihai Goanță cu 192.229 lei venituri, 7 proprietăți (3,22 Ha) și 1.434.671 lei în conturi, cu zero datorii. Adică un total de 1.626.900 lei. De asemenea, de PNL-ista Nicoleta Ivașcu cu 586.064 lei (venituri anuale plus bani în conturi), dar în cazul căreia dacă adăugăm și vânzări în valoare de 42.500 lei ajungem la 628.564 lei. Nici PSD-istul Sorin Boșneag nu este foarte departe cu venituri de 234.662 lei pe an, plus 81.439 lei în conturi, un teren forestier și un Renault din 2023. Acesta se poate lăuda în total cu 316.101 lei. Nici PSD-istul Petru Gojan nu stă rău cu venituri totale de 277.435 lei, în ciuda faptului că acesta are și un credit de 52.894 lei. La polul opus se situează Cătălin Nicolescu de la AUR, care deși are venituri anuale de 84.784 lei, are și o datorie de 84.100 lei, ceea ce îl lasă cu un total de 684 lei (dacă nu adăugăm și veniturile soției și ale fiicei sale, care ar mai îmbunătăți balanța). Totuși dacă ne uităm la segmentul datorii în bănci și împrumuturi personale, pe minus ies Cristiana Voineag (PSD), Sorin Oancea (PSD), Valentin Pătârlăgeanu (PSD), Carmen Ion (PNL), Răzvan Ionuț Orzan (PSD) și Mirela Andreea Marcu (PSD), care deși are venituri de 204.000 lei, are și 2 credite ce totalizează 791.000 lei, ceea ce înseamnă un minus de 575.191 lei.
Este dificilă o analiză cât mai corectă care să îi vizeze pe toți cei 23 de consilieri locali municipali așa că vă propunem mai multe topuri pentru a vedea cum stau aceștia din punct de vedere financiar.
Topul veniturilor din salarii, indemnizații și alte câștiguri
Dacă ne uităm doar la veniturile anuale declarate de consilierii municipali și în acest top pe prima poziție se află Daniela Rădulescu (AUR), așa cum am menționat deja, cu un venit personal de 2.850.794,101 lei. Este urmată de PNL-ista Carmen Ion cu 236.139 lei (bineînțeles dacă facem abstracție de cele trei credite ale acesteia de 295.000 lei), de Sorin Eugen Boșneag de la PSD cu 234.662 lei (fără credite), Mirela Andreea Marcu (PSD) cu 204.000 lei (făcând din nou abstracție de creditul de 99.000 lei) și de Dan Vărzaru (PSD) cu 202.431 lei (fără datorii). La polul opus se situează consilierul social-democrat Silvia Bobi cu 13.080 lei pe an (indemizația de la CLM Brăila), dar și cu o datorie de 7.900 lei, ceea ce o lasă cu 5.180 lei. Nici colega sa de partid Cornelia Neacșu nu excelează, înregistrând venituri anuale de 16.299 lei, însă cel puțin aceasta nu are credite. La fel este cazul PSD-istului Daniel Tudose care câștigă anual 41.775 lei și care de asemenea, nu s-a grăbit să facă împrumuturi.
Topul proprietăților și al suprafețelor de teren
Dacă aruncăm o privire spre numărul de proprietăți deținute de consilieri (în nume personal (sau cotă parte, alături de soți, rude etc.) observăm că și aici Daniela Rădulescu de la AUR dărâmă toate recordurile cu un total de 40 de proprietăți (multe în județul Brăila, dar nu numai). Aceasta notează în declarația sa de avere 16 terenuri intravilane, șase terenuri agricole, două din alte categorii de terenuri extravilane, șapte case, cinci apartamente și patru spații comerciale. În total 248.671,7 mp. Este urmată de președintele SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, cu 8 proprietăți. Cinci terenuri agricole, 1 teren intravilan, două case și un apartament. În total, 80.615 mp. De asemenea, PSD-istul Adrian Goanță bifează și aici, având șapte proprietăți (două terenuri intravilane, două terenuri agricole, două apartamente și un alt bun imobil), totalizând o suprafață de 32.236,58 mp. Chiar dacă nu intră în rândul consilierilor, aici trebuie menționat și primarul Marian Dragomir (președintele municipalei PSD), tot cu șapte proprietăți. Și acesta are trei terenuri agricole, un teren intravilan, o casă și două apartamente. În total 2.470,12 mp. La polul opus se situează Dan Vărzaru (PSD), Gabriel Dumitru Dima și Cătălin Nicolescu (AUR), care nu dețin proprietăți imobile. De asemenea, doar cu un apartament de 79 mp în Brăila, tot în categoria celor mai puțin înstăriți se numără și Răzvan Ionuț Orzan de la PSD. Tot câte un apartament, dar și un spațiu comercial au și colegii acestuia de partid Cristiana Voineag și Cornelia Neacșu, în timp ce Daniel Tudose notează o casă și un teren intravilan, dar care în total înseamnă 794,27 mp. De asemenea, viceprimarul Alexandru Jantea notează două apartamente de 83 mp.
Dacă însă am analiza puțin și suprafețele deținute în total de consilieri, după Rădulescu și Alexandru vine din urmă și PNL-ista Carmen Ion cu un teren intravilan , unul agricol și un apartament ce totalizează 37.478 mp (puțin mai mult decât Goanță). De asemenea, PSD-iștii Petru Gojan cu 16.103 mp (3 terenuri agricole și o casă, dar pe numele soției), Adrian Ștefan Tîmplaru cu 2.529 mp (două terenuri intravilane, o casă, două apartamente și un spațiu comercial).
Campionii mașinilor
Ca număr al bunurilor imobile, pe prima poziție se situează PNL-ista Nicoleta Ivașcu, cu patru proprietăți: o șalupă Ilver Regolo din 1995, un autoturism Toyota Algo din 2007, un Toyota Yaris Cross din 2024 și un vehicul Elbi. Este urmată de PSD-istul Adrian Mihai Goanță cu 3 proprietăți: un Fiat Panda din 2008, un Suzuki S Cross din 2018 și un Suzuki Vitara din 2024. Pe locul trei este Daniela Elena Rădulescu (AUR), dar cu o șalupă Almari 170 din 2005 și un Mini Cooper din 2008. Ionel Ștefan Alexandru are două mașini, dar o Dacia 1300 și un Volkswagen din 2005, PNL-ista Carmen Ion nu stă deloc rău, de asemenea cu două mașini: Mazda CXS din 2018 și Mazda CX60 din 2022. Nici PSD-istul Sorin Boșneag nu dezamăgește cu 1 Renault din 2021 și 1 Renault din 2023. Restul consilierilor declară câte o mașină, sau niciuna. Trebuie menționați PSD-iștii Petru Gojan cu un Suzuki Vitara din 2017, Mirela Andreea Marcu cu un BMW din 2010, Sorin Oancea cu un Kia Sportage din 2023, Cristiana Voineag cu o Mazda din 2023, dar și Adrian Ștefan Tîmplaru cu un Audi din 2016. Fără mașini (cel puțin nu pe numele lor) sunt PSD-iștii Silvia Bobi, Florin Dumitru, Daniel Tudose, Claudiu Eduard Brăileanu, viceprimarul Alexandru Jantea, Răzvan Ionuț Orzan și Dan Vărzaru, dar și Gabriel Dumitru Dima de la AUR.
Topul conturilor doldora și cel al vânzărilor
În ceea ce privește banii în conturi trebuie precizat că unii dintre consilieri au conturi, depozite, acțiuni etc. în lei, dar câțiva și în euro sau dolari. Pentru a analiza mai ușor, am făcut o conversie în lei, la cursul de joi, 29 mai. Astfel, în acest top pe prima poziție este de asemenea Daniela Rădulescu cu 9.620.271 lei, însemnând bani din șapte conturi bancare, trei depozite, două fonduri de investiții, 10 acțiuni, 11 împrumuturi către terțe părți și o hârtie valorică. Pe locul doi este de asemenea PSD-istul Adrian Goanță cu 1.424.671 lei (patru depozite bancare, două conturi și un fond de investiții), urmat de PNL-ista Nicoleta Ivașcu cu suma de 453.801 lei (11 depozite bancare și șapte conturi active). Nici PSD-istul Sorin Boșneag nu stă rău cu 81.429 lei în cont. Colegul acestuia de partid, Valentin Pătârlăgeanu are două depozite ce totalizează 64.000 lei. De asemenea social-democratul Claudiu Brăileanu notează două conturi și un împrumut acordat, ce totalizează 36.586 lei. De menționat și PSD-ista Mirela Andreea Marcu cu 11.809 lei în cont. Restul consilierilor nu par să își țină banii în bănci. Este și cazul primarului Marian Dragomir.
Dacă analizăm și banii obținuți din valorificarea diferitelor bunuri, aici pe prima poziție este tot Daniela Rădulescu cu suma obținută de 776.900 lei, urmată de PSD-istul Petru Gojan cu 253.885 lei, PNL-ista Nicoleta Ivașcu cu 42.500 lei și social-democratul Sorin Oancea cu aceeași sumă de 42.500 lei.
Topul negru al datoriilor
Deși sumele anuale câștigate nu sunt deloc de neglijat atunci când vine vorba de membrii CLM Brăila, putem afirma că 12 dintre aceștia sunt datori vânduți. Pe primul loc, cu datoria cea mai mare este PSD-ista Mirela Andreea Marcu, cu două credite ce totalizează 791.000 lei. Urmată de PNL-ista Carmen Ion cu trei credite de 295.000 lei, de PSD-istul Sorin Oancea, tot cu 3 credite de 230.000 lei. De asemenea, PSD-iștii Cristiana Voineag (194.116 lei), Valentin Pătârlăgeanu (292.226 lei), Răzvan Ionuț Orzan (185.000 lei), Claudiu Eduard Brăileanu (100.000 lei). De asemenea, Cătălin Nicolescu de la AUR, cu aproape întreaga sumă câștigată anual, un credit de 84.100 lei, primarul Marian Dragomir cu un credit de 60.000 lei, temperat, având în vedere veniturile sale, PSD-istul Petru Gojan cu 52.894 lei, Adrian Ștefan Tîmplaru cu două credite în total de 39.100 lei și Silvia Bobi cu un împrumut de 7.900 lei.
Banii soților și copiilor
Dacă am face un top al banilor obținuți de partenerii consilierilor municipali brăileni, potrivit declarațiilor acestora disponibile pe site-ul Primăriei Brăila, pe prima poziție se regăsește soțul Danielei Rădulescu, cu venituri de 878.966 lei, la care se adaugă și alocația copilului de 2.916 lei. Și soția PSD-istului Adrian Mihai Goanță câștigă foarte bine, cu venituri anuale de 330.940 lei. La fel și soția lui Dan Vărzaru, cu 264.450 lei, la care se adaugă și alocația copiilor de 3.120 lei. Și soțul Mirelei Andreea Marcu aduce 99.000 lei, iar soția PSD-istului Adrian Ștefan Tîmplaru a avut un venit de 98.910 lei, la care se adaugă și o alocație a copiilor de 3.072 lei. Soția PNL-istului Cristian Laurențiu Ioan câștigă 90.000 lei anual, cea a PSD-istului Sorin Oancea 83.008 lei, iar soțul Silviei Bobi plusează cu 77.268 lei. La polul opus, suma cea mai mică este obținută de soția social-democratului Răzvan Ionuț Orzan, de 16.800 lei, bineînțeles cu excepția consilierilor care nu au sau nu aveau soți la momentul completării declarației de avere.
Averea viceprimarului și a primarului
Cea mai recentă declarație de avere a viceprimarului Alexandru-Crican Jantea este din 9 mai 2024. La vremea respectivă, acesta puncta că are două apartamente: unul de 53 mp în Brăila, dobândit în 2011 și un altul în țară, de 30 mp, cumpărat în 2004. La capitolul venituri acesta nota indemnizația de viceprimar de 187.082 lei, salariul soției de 74.292 lei și alocația copilului de 3.059 lei.
Primarul Marian Dragomir, potrivit celei mai recente declarații de avere ce poate fi descărcată de pe site-ul Primăriei Brăila, din 15 martie 2024, așa cum am precizat anterior, deține patru terenuri. Unul agricol de 0,50 ha în Chiscani, cumpărat în 2002, un teren agricol în Tichilești de 4,12 ha cumpărat alături de soția sa în 2003, un teren intravilan în Chiscani de 2.082 mp, achiziționat alături de soție în 2005 și un teren agricol de 0,50 ha cumpărat tot în aceeași formulă în 2010, în Galați. Acesta are o casă în comuna Chiscani de 260 mp, din 2009, alături de soția sa, un apartament de 56 mp în Brăila din 2011 (pe numele soției) și un altul, tot în Brăila de 67 mp, din 2020, de asemenea, achiziționat alături de soție. Dragomir deține un autoturism Peugeot 206 din 2008 și are un credit de 60.000 lei din 2024, scadent în 2027. Acesta notează un venit cumulat anual de 173.388 lei, însemnând indemnizația de primar de 167.162 lei, salariul pentru activitatea de cadru didactic asociat la Universitatea ”Constantin Brâncoveanu”, de 3.510 lei, o arendă ridicată în produse de 4.120 kg grâu calculată la preț mediu de 62 bani pe kg grâu, pentru evaluarea în bani a produselor agricole în cazul în care arenda se exprimă în natură pentru anul 2022 la SC Forsytia COM SRL, Comuna Tichilești, de 2.554 lei și o arendă de 162 lei la SC Agrogal SA Galați. La acestea se adaugă salariul soției în cadrul Spitalului Județean De Urgență Brăila de 53.311 lei, precum și alocația de câte 2.887 lei a copiilor.
Decizia CCR care schimbă regulile jocului declarațiilor de avere ale aleșilor
Curtea Constituțională a Românei (CCR) a decis, joi, 29 mai, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere. Trebuie precizat și că decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie, dar se aplică pentru viitor ceea ce înseamnă că acestea sunt ultimele articole pe această temă pe care le vom putea publica.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
