Politică
Ce vrea PSD Brăila. Primarii şi şefii CJ să se „audă” la Centru
• asta a solicitat preşedintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, în cadrul conferinţei extraordinare pentru desemnarea delegaţilor la Congresul partidului ce va avea loc în februarie • în prezenţa şefului interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, parlamentarul brăilean a precizat că este nevoie de o schimbare a tacticii conducerii centrale • şi Ciolacu a vorbit despre extinderea Comitetului Executiv Naţional, astfel încât să facă parte şi primarii de municipii şi preşedinţii de consilii judeţene
PSD-iştii brăileni au profitat de vizita recentă a lui Marcel Ciolacu şi a lui Paul Stănescu, preşedintele şi secretarul general al partidului în momentul de faţă, pentru a-şi expune doleanţele privind modul în care va funcţiona tabăra social-democraţilor pe viitor. În cadrul Conferinţei extraordinare pentru desemnarea delegaţilor la Congresul Naţional din 29 februarie 2020, în cadrul căruia se va alege preşedintele şi viitoarea echipă de conducere a PSD, şeful organizaţiei judeţene Brăila, senatorul Ion Rotaru a solicitat, printre mulţi alţii, să fie luată în calcul ideea extinderii Comitetului Executiv Naţional, astfel încât să facă parte şi primarii de municipii şi preşedinţii de consilii judeţene.
“Aşteptările noastre de la Congres trebuie să vizeze câteva lucruri din punctul meu de vedere, dacă vreţi, care înseamnă poate o nouă abordare privind alegerea preşedintelui şi a echipei care îl însoţeşte, pe un model tip moţiune, pe un program pe care îl prezintă fiecare candidat. Cred că este o modalitate care ar putea da rezultate. Sigur, este un punct de vedere personal. Sunt necesare modificări ale statutului partidului, pentru că au fost şi sunt lucruri care trebuie să fie rezolvate. Probabil, domnule preşedinte, acea idee pe care aţi exprimat-o de a lărgi CEx-ul prin includerea unor preşedinţi de Consilii Judeţene, a unor primari de municipii, va genera o mai largă implicare şi o decizie în cunoştinţă de cauză, în tot ceea ce priveşte activitatea pe care o avem noi de gestionat, atât în plan central cât şi local”, a declarat Rotaru.
Acesta a mai apreciat că ar fi necesară o analiză sociologică, studii care să prezinte direcţia de viitor a partidului. Rotaru a precizat că din punctul său de vedere PSD a adoptat foarte multe măsuri de dreapta în ultima perioadă, astfel că ar trebui evidenţiat foarte clar unde vrea partidul să se poziţioneze pe eşichierul politic în viitor.
Şi Ciolacu vrea mai multă implicare pentru primari şi şefii de Consilii
Aşa cum a precizat Ion Rotaru în timpul conferinţei, foarte multe discuţii în cadrul întâlnirii au vizat tocmai această temă, privind implicarea în deciziile echipei de conducere centrale a primarilor de mari municipii şi a preşedinţilor de consilii judeţene. În prezenţa primarului Marian Dragomir şi a preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a vorbit în timpul vizitei sale în oraşul nostru despre nevoia de schimbare a generaţiilor.
“Împreună cu domnul secretar general, Paul Stănescu, propunem ca la sfârşitul lunii să facem un Comitet Executiv, având invitaţi primarii de mari municipii, preşedinţii de consilii judeţene şi tot grupul de parlamentari, atât de la Cameră, cât şi de la Senat. Este un for cât se poate de larg, de reprezentativ, şi acolo se vor lua hotărârile importante şi drumul PSD. Şi modul de cum se va desfăşura Congresul PSD, principiile şi doctrina, proiectele politice, platformele politice şi toate deciziile care ne vor influenţa viitorul politic al nostru, al fiecăruia dintre noi, dar şi viitorul politic al partidului. Trebuie să ieşim din izolare. Am făcut suficiente greşeli. Nu mai vreau să mă refer la ele. Le-am depăşit, le-am recunoscut. Ne-am pus cenuşa în cap. Nu e ceva rău să recunoşti când greşeşti. Dimpotrivă. Dar este depăşit momentul. (…) Cred într-o reîntregire a stângii sub un proiect politic, sub o platformă publică, sub un program politic. Declanşarea acestui proiect trebuie să aibă loc la Congresul PSD, care va fi cel târziu pe 29 februarie”, a declarat Ciolacu, la Brăila.
Sursa citată şi-a mai exprimat speranţa ca până pe 9 februarie toate Conferinţele Judeţene să fie finalizate, iar pe 15 februarie să fie validate în Comitetul Executiv propunerile venite de la organizaţiile din teritoriu privind candidaţii la viitoarele alegeri.
“Trebuie să pornim pe anumite modificări statutare, cum este acesta: Comitetul Executiv să fie un for mai larg din care să facă parte şi aleşii locali. Unora le e teamă că devin majoritari. Nu! Trebuie să schimbăm ceva. Şi avea Mihai Tudose o definiţie a idiotului. Nu putem să facem lucrurile la fel cum le-am făcut până acum şi să aşteptăm alte rezultate. Nu funcţionează chestia asta. Dacă nu schimbăm, dacă nu ne schimbăm, dacă nu ne implicăm, dacă nu pornim această restructurare a partidului, dacă nu modificăm felul de a ne alege la congres şi percepţia de bătaie pe funcţii să fie depăşită de acest partid, nu avem nicio şansă”, a conchis Ciolacu.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















