Adaugă ca sursă preferată în Google

* consilierii judeţeni au aprobat în cadrul şedinţei ordinare din 28 iunie trei proiecte pentru comunitate propuse de ONG-uri spre finanţare din partea Consiliului Judeţean Brăila * este vorba despre ”Brăila Culturală – Obiceiuri şi tradiţii ale minorităţilor etnice, ”Ora de istorie” şi ”Brăileni care au schimbat lumea – Ana Aslan” * suma totală finanţată de CJ Brăila pentru aceste proiecte este de 107.083,57 lei, cu mult sub ceea ce era bugetat cu această destinaţie * consilierul judeţean PNL Marian Căpăţînă a atras atenţia că unii funcţionari publici şi-au întrecut atribuţiile în privinţa analizelor făcute în Comisia de evaluare şi au cam tăiat din finanţările solicitate pentru proiectele ONG-urilor, uneori nejustificat, potrivit liberalului * preşedintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a fost de acord cu poziţia consilierului şi cu sugestia ca pe viitor din Comisiile de evaluare să facă parte şi consilieri judeţeni
 
 
 
 
Trei proiecte culturale interesante propuse de tot atâtea ONG-uri din Brăila s-au ”subţiat” în privinţa bugetului necesar după ce au trecut de filtrul pretenţios al unor funcţionari publici din cadrul Consiliului Judeţean. Mai precis, consilierii judeţeni au aprobat în cadrul şedinţei ordinare din această lună trei proiecte referitoare la finanţarea demersurilor a tot atâtea ONG-uri pe zona culturală. Aceste puncte au fost introduse suplimentar pe ordinea de zi şi au suscitat interesul unora dintre consilieri, nemulţumiţi de modul în care Comisia ce le-a evaluat şi-a făcut treaba. Unul dintre proiecte se cheamă ”Brăila Culturală – Obiceiuri şi tradiţii ale minorităţilor entice” şi aparţine Asociaţiei ”Pentru Adevăr” Brăila. Al doilea este proiectul ”Ora de istorie” şi a fost propus de Asociaţia socio-culturală Brăila Noastră. Iar al treilea este proiectul Asociaţiei Culturale CINEFEEL Brăila, intitulat ”Brăileni care au schimbat lumea – Ana Aslan”.
În total, discutăm despre o finanţare de 107.083,57 lei din bugetul judeţului pentru susţinerea acestor trei proiecte venite din partea ONG-urilor, proiecte ce au fost considerate eligibile (au existat mai multe propuneri). Mai exact, ”Brăila Culturală” a obţinut 32.796 lei, ”Ora de Istorie” 28.567,57 lei şi ”Brăileni care au schimbat lumea – Ana Aslan” – 45.720 lei. Rapoartele de evaluare au fost întocmite pe 6 iunie.
 
Ce propun aceste proiecte
Potrivit referatelor de aprobare ale celor trei proiecte de hotărâri, activităţile principale ale demersurilor propuse de ONG-uri pentru acest an sunt diverse. În ceea ce priveşte ”Brăila Culturală – Obiceiuri şi tradiţii ale minorităţilor etnice” al Asociaţiei ”Pentru Adevăr” Brăila, planul este următorul: alcătuirea colectivului redacţional; documentarea de articole, supervizarea, tehnoredactarea, tipărirea (realizarea) revistei culturale a Judeţului Brăila în format print şi online. Aceasta va cuprinde articole despre obiceiurile şi tradiţiile mai puţin cunoscute ale minorităţilor din Brăila şi materiale furnizate de către persoane din comunităţile respective. Revista va avea 16 pagini din care 8 pagini alb-negru şi 8 color. Tot la capitolul activităţi va intra şi promovarea şi difuzarea revistei, derularea a două workshop-uri, analiza finală a demersului, completarea formularelor de feedback precum şi diseminarea proiectului şi desfăşurarea unui eveniment cultural. În cadrul acestui eveniment, artişti din cadrul minorităţilor etnice vor susţine un program artistic în cadrul căruia se va organiza şi un concurs cu premii.
În ceea ce priveşte proiectul ”Ora de Istorie” al Asociaţiei socio-culturale Brăila Noastră, activităţile principale sunt: promovarea proiectului; organizarea şi derularea orelor de istorie cultural-educative. Această activitate se va realiza în două etape: prima fiind ”Derularea activităţilor organizatorice”, unde vor avea loc întâlniri şi discuţii cu factori de decizie şi alţi actori relevanţi în scopul bunei desfăşurări a activităţilor vizate prin proiect; selecţia elevilor participanţi la orele de istorie cultural-educative. A doua etapă este ”Organizarea şi derularea orelor de istorie cultural-educative” şi presupune: activităţi cultural-educative derulate în incinta Muzeului Brăilei ”Carol I”; în cadrul Teatrului ”Maria Filotti”; precum şi o sesiune de discuţii şi schimb de informaţii/impresii. Ultima etapă fiind diseminarea rezultatelor.
Asociaţia CINEFEEL Brăila a propus un proiect axat în 2022 pe viaţa Anei Aslan. Planurile sunt: crearea unor panouri culturale care vor prezenta viaţa şi realizările medicului Ana Aslan. Se vor realiza 15 astfel de panouri care vor fi expuse în diferite locaţii din Municipiul Brăila (câteva licee din municipiu şi Muzeul Brăilei ”Carol I”). Va urma promovarea şi mediatizarea proiectului; un seminar cu tema ”Brăileni care au schimbat lumea – Ana Aslan”. Se va realiza o prezentare PowerPoint legată de viaţa şi realizările medicului Ana Aslan, care va fi prezentată în şase şcoli din Judeţul Brăila, în patru licee din Municipiu şi în cel puţin două cămine de bătrâni. În cadrul acestor întâlniri vor fi organizate mici concursuri pentru participanţi.
De asemenea, o conferinţă organizată cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea Anei Aslan. În cadrul acesteia vor fi prezentate informaţiile şi documentele realizate în timpul cercetărilor efectuate pe parcursul proiectului. Vor participa invitaţi ce vor susţine mici prelegeri despre viaţa, personalitatea şi realizările Anei Aslan, precum şi teme legate de un stil de viaţă sănătos. La final, va avea loc diseminarea rezultatelor proiectului.
 
Căpăţînă a criticat atitudinea membrilor Comisiei de evaluare
Precizăm că toate aceste proiecte, precum şi altele ce nu au întrunit condiţiile de eligibilitate au fost analizate de către o Comisie de evaluare formată prin dispoziţia şefului CJ, din funcţionari publici. Potrivit documentaţiei aflate la mapa consilierilor, este vorba despre preşedintele Camelia Vătafu (consilier superior – Direcţia de Strategii de dezvoltare) şi membrii: Gina Suciu (consilier superior – Direcţia Administraţie Publică, Contencios), Gabriela Bragău, Bogdan Belu (consilieri superiori – Direcţia de Strategii) şi Loredana Croitoru (consilier superior – Direcţia Administrarea Patrimoniu şi Evidenţă Bugetară).
În timpul şedinţei, la votul proiectului ”Ora de Istorie”, consilierul judeţean PNL Marian Căpăţînă a intervenit pentru a semnala o situaţie problematică din punctul său de vedere, având în vedere că membrii comisiei nu au considerat necesar să aloce fonduri şi pentru un laptop şi un videoproiector de care să beneficieze copiii ce vor participa la cursurile planificate.
”Derularea acestui proiect a fost restrânsă la perioada vacanţei, creându-se astfel premisa ca lucrarea să fie de slabă calitate. Veniturile celor care sunt implicaţi în această activitate au fost, de asemenea, diminuate. Comisia a apreciat că un laptop şi un videoproiector nu sunt necesare în acest proiect, deşi ştim cu toţii că un copil se formează nu numai prin imagini vizuale, ci şi audio-video. Deci dacă le privim pe toate şi le analizăm ajungem la concluzia că această Comisie îşi depăşeşte atribuţiile, raportat la regulamentul ce a fost votat de noi toţi membrii Consiliului. Propunerea mea pe viitor este fie să ne aplecăm asupra acestor comisii care lucrează şi analizează proiectele în CJ Brăila. Sau să venim cu un amendament la regulament din care să reiasă că acestă Comisie poate să facă tot ceea ce doreşte, fără nicio explicaţie”, a declarat Căpăţînă, revoltat.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, i-a dat dreptate colegului său consilier şi a solicitat mai multă înţelegere din partea funcţionarilor în privinţa proiectelor care implică elevi şi copii. Acesta a afirmat că pune oricând la dispoziţia consilierilor doritori regulamentul legat de Comisiile de evaluare, pentru a se găsi cea mai bună variantă astfel încât să nu mai existe astfel de probleme.
”Vă stă la dispoziţie întregul regulament, astfel încât pe viitor să nu mai fie astfel de probleme. Chiar am rugămintea la colegii funcţionari din aparatul de specialitate să nu mai fie atât de drastici pentru că trebuie să privim cu mai mare largheţe aceste proiecte. Că nu le facem pentru noi, le facem pentru copii! Şi trebuie să îşi atingă scopul”, a declarat Chiriac, făcând totuşi precizarea că în anii precedenţi membrii CJ Brăila făceau parte din aceste comisii, dar s-a ajuns la concluzia că îngreunează lucrurile, context în care s-a renunţat la prezenţa acestora.
”Se pare că şi acum când sunt doar funcţionari publici în Comisie lucrurile nu stau în regulă. Repet: trebuie să găsim o soluţie astfel încât aceste proiecte să fie desfăşurate în condiţii cât mai bune şi cu o mai mare largheţe, astfel încât să fie acoperitoare sumele şi să îşi atingă efectiv scopul”, a mai adăugat Chiriac.
Pentru a-şi întări şi mai mult poziţia, liberalul Marian Căpăţînă a precizat că în anii trecuţi a făcut parte din Comisia care a analizat proiectele depuse de cluburile sportive pentru finanţare din partea administraţiei publice, context în care a asistat la un moment ce l-a şocat.
”Am rămas siderat când am constatat că preşedinta comisiei de la acea vreme tăiase echipamentul sportiv pentru nişte copilaşi, pe motiv că «au primit şi anul trecut». Şi dânsa, în acea şedinţă, avea o bluză impecabilă, curată, elegantă. Stăteam şi mă gândeam cum poate considera că un copil mititel este capabil să îşi păstreze echipamentul un an?!”, a mai completat Căpăţână, iritat.
Preşedintele CJ Brăila a intervenit şi a precizat că este de acord cu reintroducerea consilierilor în aceste Comisii de evaluare.
”De la un an la altul copiii mai şi cresc. Oricum, aveţi perfectă dreptate! Sunt de acord cu propunerea dumneavoastră de a introduce din nou consilierii în această formulă. Dar am rugămintea să vă aplecaţi mai mult asupra regulamentului. Pentru că el a stat şi în transparenţă şi se pot aduce modificări fără niciun fel de problemă”, a conchis Chiriac.
Toate cele trei proiecte au fost aprobate cu unanimitate de voturi din partea celor 25 de consilieri prezenţi la şedinţă.
 
Cadrul legal
În rapoartele celor trei proiecte de hotărâri se precizează că aceste finanţări se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mai precis, potrivit prevederilor art. 2 lit. b din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursable din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean poate fi autoritate finanţatoare pentru realizarea unor proiecte de interes judeţean. Acelaşi act normativ spune că autoritatea finanţatoare trebuie să stabilească anual programul propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile care să cuprindă scopul şi obiectivele acordării finanţărilor nerambursabile, categoriile de beneficiari eligibili, durata, bugetul, procedura aplicată.
Conform Art. 14, alin. 4 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi completările ulterioare ”nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare”. În aplicarea acestor prevederi legale, Consiliul Judeţean Brăila a constituit această Comisie de evaluare a propunerilor de proiecte depuse în cadrul Programului pentru finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes judeţean pentru anul 2022.