POLITIC
Cătălin Hagiu, ales preşedinte al Organizaţiei Municipale a PNL Brăila
• decizia a fost luată, sâmbătă, de Comitetul de Coordonare Local al PNL Brăila, cu 412 voturi “pentru” • consilierul municipal Cătălin Hagiu ocupa acelaşi fotoliu, dar ca interimar, din iulie 2016 • liberalul susţine că printre priorităţile sale se numără atragerea de noi membri, dar şi preluarea mesajelor cetăţenilor şi transpunerea lor în zona administrativă
Consilier municipal la al doilea mandat, Cătălin Hagiu a fost ales, sâmbătă, 1 aprilie, preşedinte al Organizaţiei Municipale a PNL Brăila. Potrivit unui comunicat de presă al liberalilor, acesta a fost singurul candidat pentru funcţia pe care o ocupa şi înainte, dar ca interimar (din iulie 2016). Din cele aproximativ 520 de voturi ale membrilor Comitetului de Coordonare Local al PNL Brăila, Hagiu a primit 412 “pentru”, restul opţiunilor fiind nule sau “împotrivă”.
Tot în şedinţa de sâmbătă a liberalilor din municipiu, au fost aleşi şi cei doi prim-vicepreşedinţi: consilierii municipali Petrică Popa şi Sorin Ioniţă. De asemenea, din viitorul Birou Politic Municipal al PNL Brăila mai fac parte: un trezorier (Mariana Vernescu), opt vicepreşedinţi şi 15 membri.
“Cătălin Hagiu este, începând de astăzi (n.r. – sâmbătă), preşedintele ales al Organizaţiei Municipale PNL Brăila. (…) M-a bucurat faptul că organizaţia municipală s-a dovedit a fi una deschisă şi «vie», colegii vorbind fără menajamente despre problemele PNL: faptul că nu am avut un mesaj coerent până acum, că am mizat la un moment dat prea mult pe fostul premier Dacian Cioloş, care ne-a tras în jos, că nu am reuşit să ne mobilizăm şi că poate chiar nu am fost ancoraţi la agenda publică. De asemenea, am recunoscut făţiş că fuziunea nefinalizată şi veşnicele interimate nu au dus la o omogenizare a celor două formaţiuni PNL şi PDL în marele PNL, nu am avut încredere unii în alţii, nu am acţionat mereu unitar. A dezamăgit absenţa din aceaste bătălii a unor colegi pe care contam. Consilieri locali şi judeţeni nu s-au văzut, nu i-am auzit. Fiecare dintre noi ştim exact ce puteam face mai bine şi cât puteam. Cred că marea provocare a celor care reprezintă noua conducere a PNL la nivel de municipiu este aceea de a fi o voce mult mai puternică şi de a găsi mesajele potrivite ca să atragă atenţia asupra substanţei poziţiilor noastre”, a declarat Vasile Varga, preşedintele interimar al PNL Brăila.
Ce planuri de viitor are Hagiu
Contactat telefonic de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, după ce a fost ales pe funcţia de preşedinte al organizaţiei municipale a PNL Brăila, Cătălin Hagiu a afirmat că are un program pregătit pentru perioada imediat următoare. Acesta susţine că primul pas îl va constitui evaluarea organizaţiei în fruntea căreia a fost ales, de la nivel de membru până la reprezentanţii partidului în CLM Brăila.
“Apoi o să încerc să îmbunătăţesc structura politică a organizaţiei municipale prin atragerea de noi membri. De asemenea, pentru la anul, o să încerc să testez capacitatea de reacţie a organizaţiei. Să vedem cât de bine sunt recepţionate mesajele de la cetăţeni pentru a fi preluate şi aduse în discuţie în plan administrativ. Dar important este să avem o conducere judeţeană. Atunci vom putea lua nişte decizii coerente. Organizaţia Municipală e adevărat că e cea mai mare, cea mai puternică dintre celelalte organizaţii PNL, dar şi noi suntem subordonaţi Organizaţiei Judeţene. Acolo se iau deciziile politice, iar Organizaţia Municipală o să trebuiască să ţină cont de ce se va decide la judeţ. Schimbări mari nu vor fi decât în măsura în care vom lua nişte decizii politice. Noi, acum, în CLM avem o structură care funcţionează, ne consultăm înainte de şedinţe. Nu există deficienţe, ca să spun aşa. Toţi suntem o singură voce. Nu votăm unii într-un fel şi alţii altfel”, a declarat Hagiu.
Pe 22 aprilie, PNL-iştii brăileni îşi vor alege şi noua conducere judeţeană. Până în prezent, singurul care a rămas în cursa pentru acest fotoliu este ex-viceprimarul Alexandru Dănăilă.
POLITIC
Mihai Tudose: ”Zonele marine protejate din Europa beneficiază de conservare numai pe hârtie”
• ”Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat”, a avertizat europarlamentarul roman • ”Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că raportul Curții de Conturi Europene vizând starea zonelor marine protejate din UE reprezintă un semnal de alarmă cu privire la ineficiența protecției mediului marin.
”Sunt două probleme majore. Prima ține de lentoarea includerii în regimul de protecție, existând un decalaj mare între obiectivele pentru anul 2030 din strategia UE în domeniul biodiversității și zonele marine protejate, desemnate ca atare. Dar și mai gravă e lipsa de măsuri efective în majoritatea zonelor incluse în regimul de protecție.
Așa cum concluzionează auditul Curții de Conturi, declararea ca zone protejate nu este suficientă pentru o protecție reală. Avem legislație europeană, avem o strategie a UE în domeniu, există obiective ambițioase, dar starea ecosistemelor marine se degradează accelerat.
Agenția Europeană de Mediu a avertizat, deja, că cele mai multe din habitatele și speciile marine din UE nu au parte de o conservare adecvată.
Asta, în condițiile în care 600 de milioane de euro din fondurile UE sunt banii alocați pentru biodiversitatea marină în actualul cadru financiar multianual, 2021-2027…
E nevoie de măsuri eficiente de protecție, bazate pe soluții inovatoare, și, pentru o gestionare durabilă, de un echilibru între nevoile de protecție a mediului și impactul socio-economic. Pentru că trebuie ținut cont de faptul că 40% din populația UE locuiește la o distanță de cel mult 50 km de coastă.
Trebuie făcut mai mult pentru protejarea ecosistemelor și conservarea biodiversității, fără a afecta sectoarele esențiale pentru aceste regiuni, precum pescuitul, turismul și transportul maritim”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
POLITIC
Iulian Timofei s-a întors în funcția de prefect
Prin hotărâre de guvern, Executivul condus de Luca Niculescu a început să numească noii prefecți după demisia celor de la PNL și USR, urmare a debarcării lui Ilie Bolojan.
Reamintim că PNL a votat învestirea Guvernului Niculescu, dar Bolojan a decis trecerea în opoziție și a dictat demisiile celor aflați în funcții politice (secretari de stat, prefecți, subprefecți etc) așa cum a procedat și Sorin Grindeanu când PSD a ieșit de la guvernare.
În acest context, Iulian Timofei revine în funcția de prefect al județului Brăila, înlocuindu-l astfel pe liberalul Florin Dobrescu pe care l-a mai înlocuit o dată în ianuarie 2022.
Cei doi sunt pensionari – Timofei a ieșit la pensie de la Inspectoratul de Jandarmi în vreme ce Florin Dobrescu din Inspectoratul de Poliție.
Urmează ca săptămâna viitoare să fie stabilit și noul subprefect al Brăilei.
CELE MAI CITITE
