Învățământ
Cătălin Canciu, din nou la ISJ!
• de la 1 septembrie 2023, pe postul de inspector școlar general a fost numit, prin detașare în interesul învățământului, nimeni altul decât Cătălin Canciu, șeful organizației municipale PNL Brăila • “lovitura” PNL a fost “orchestrată” de către deputatul Alexandru Popa, liderul liberalilor brăileni • “Întotdeauna vreau la Inspectorat. Este locul în care eu pot da sistemului pregătirea, experiența, tot ce am acumulat în ani și ani”, ne-a declarat Canciu • întrebați cum comentează “mutarea”, primarul Marian Dragomir și președintele CJ, Francisk Chiriac, nu s-au ferit să-l numească pe Canciu “politruc de 2 lei” sau “valentul deputatului Popa”
Mare surpriză în învățământul brăilean! Deși a devenit o “tradiție” ca în pragul unui nou an școlar să fie schimbați șefii Inspectoratelor Școlare Județene, puțini se așteptau ca la Brăila să fie numit nimeni altul decât Cătălin Canciu, profesor de geografie la Liceul de Arte, șeful organizației municipale PNL Brăila, fost, actual, fost, actual… șef al învățământului brăilean. Practic, este pentru a șasea oară când acesta se află la cârma ISJ Brăila, istoria sa ca manager al instituției fiind una lungă și complicată. Revenirea lui Canciu la ISJ Brăila i se datorează lui Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, care a pregătit “mutarea”. Iar “lovitura” sa a stârnit reacții dure din partea liderilor administrației locale.
Canciu: “Eu haina politică o las la ușa Inspectoratului. Dar cu siguranță domnul primar, așa cum îl știu, nu va accepta un dialog cu mine.”
Ordinul de numire în funcție a fost emis de către Ministerul Educației, mai urmează doar ca acesta să preia oficial funcția de la 1 septembrie 2023.
Contactat de redactorii “Obiectiv”, Cătălin Canciu ne-a spus care au fost motivele pentru care a dorit să se întoarcă la ISJ Brăila.
“Întotdeauna vreau la Inspectorat. Este locul în care eu pot da sistemului pregătirea, experiența, tot ce am acumulat în ani și ani. Și fără lipsă de modestie zic eu că s-a simțit contribuția mea de-a lungul timpului. Inspectoratul este o instituție care coordonează un mega sistem, zeci de mii de oameni implicați și este domeniul care până la urmă mi-a creat viața profesională. Aici mi-am început activitatea și cu siguranță aici mi-o voi încheia”, ne-a argumentat acesta.
Canciu ne-a spus că nu și-a propus să “vâneze” sau să “evalueze” oamenii din ISJ odată ce va prelua mandatul, pe 1 septembrie, ci pur și simplu își dorește “să funcționeze bine sistemul”, mai ales că va trebui implementată noua lege a Educației.
La capitolul “bună funcționare” contează și relația cu autoritățile locale, cunoscută fiind rivalitatea dintre Canciu și liderii PSD, în special primarul Marian Dragomir. Întrebat cum va colabora cu șefii administrației, acesta ne-a oferit următorul răspuns: “Eu haina politică o las la ușa Inspectoratului, iar pentru sistem doresc și pot colabora foarte bine. Dar cu siguranță domnul primar, așa cum îl știu, nu va accepta un dialog cu mine. Deci, da, mă aștept să am o relație dificilă. Dar până la urmă sistemul va funcționa așa cum a fost și în trecut, că n-a murit sistemul fără domnul primar. Dar bine ar fi să colaboreze că în final colaborează pentru copiii Brăilei”.
De la 1 septembrie 2023, alături de Cătălin Canciu, din echipa managerială va face parte și prof. Cici-Bolovan, actualul inspector școlar general adjunct, iar pe al doilea post de adjunct va fi numită Cristina Mangiurea, inspector pentru învățământ preșcolar. Aceasta din urmă va fi numită cu susținerea PSD, după cum ne-a declarat Cătălin Canciu.
A șasea oară în fruntea instituției. Istoria lui Canciu la Inspectoratul Școlar
Cătălin Canciu, ce are catedra de geografie la Liceul de Arte “Hariclea Darclee”, a ocupat prima dată funcția de inspector școlar general în 2015, atunci când era apolitic, iar mandatul l-a câștigat în urma unui concurs organizat de Ministerul Educației. De altfel, 2015 a fost și ultimul an în care s-au organizat concursuri pentru funcțiile de șefi ai ISJ-urilor din țară. Mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2019, doar că a fost demis de două ori de miniștrii PSD care s-au perindat pe la Educație. Prima demitere a fost în luna august 2017, pe vremea ministrului Liviu Marian Pop. A câștigat în instanță revocarea ordinului de demitere. A doua demitere a avut loc un an mai târziu, în iunie 2018, cu câteva zile înainte de începerea Evaluării Naționale. S-a întors la Inspectorat în septembrie 2018. La acel moment s-a speculat faptul că neafilierea politică a lui Canciu ar fi deranjat anumite personaje influente, iar de aici i s-ar fi tras cele două demiteri. În august 2019 s-a încheiat mandatul lui Canciu câștigat prin concurs, iar la scurt timp acesta a intrat în PNL Brăila, în prezent fiind șeful organizației municipale.
Nu a stat mult timp “pe tușă”, în iunie 2020 Canciu revenind la ISJ Brăila, însă pe postul de adjunct, inspector general fiind numit Viorel Botea, profesor de matematică la Colegiul “Bălcescu”, șeful PMP Brăila și “marele său rival” de la acel moment. În ianuarie 2021 lucrurile s-au schimbat, iar Botea a fost înlăturat de la Inspectorat, Canciu fiind numit în locul său general, funcție pe care a deținut-o până în iunie 2021 când a fost din nou demis. Schimbarea a fost făcută chiar de către colegii lui liberali, ministru al Educației la acea vreme fiind Sorin Câmpeanu (n.r. – în 2020 acesta a trecut la PNL). Lucrurile s-au “rezolvat” după mai puțin de trei luni, în august 2021 acesta fiind reinstalat pe postul de inspector școlar general, numirea fiind făcută de același ministrul Câmpeanu.
Cătălin Canciu a rămas la șefia ISJ Brăila pe tot parcursul anului școlar 2021-2022. Pe 26 august 2022, cu câteva zile înainte de începerea noului an școlar, a fost “transferat” pe postul de secretar de stat în ministerul Antreprenoriatului și Turismului. A deținut funcția până în luna iunie 2023, atunci când a avut loc rotativa guvernamentală și împărțirea ministerelor, la șefia Guvernului venind Marcel Ciolacu, liderul PSD.
“Liber de contract”, Cătălin Canciu a primit din nou funcția de șef al ISJ Brăila, mandatul său urmând să înceapă, cum am afirmat și la început, de la 1 septembrie 2023.
Precizăm că în acest an școlar, postul de inspector școlar general a fost deținut de prof. Luminița Elena Tudor, profesor de limba română și fost director al Liceului Teoretic “Nicolae Iorga”. Aceasta a făcut echipă cu adjuncții prof. Cici Bolovan și prof. Corina Ciupală, ambele membre PNL, aduse în ISJ chiar de către Cătălin Canciu.
Mai trebuie punctat că în perioada septembrie 2020-august 2023, Canciu a fost și consilier municipal PNL.
Reacția primarului Dragomir: “Încă o dată a fost sacrificat un profesionist ca să i se facă loc lui Canciu, un politruc de 2 lei, numit în tot felul de funcții în încercarea disperată de a face campanie electorală și circ pe banii statului”
Contactat de redactorii “Obiectiv”, primarul Brăilei, Marian Dragomir, a vorbit în termeni duri despre întoarcerea lui Canciu la ISJ Brăila.
“Turistul Canciu revine la Inspectoratul Școlar ca să se plimbe iar prin țări străine pe bani publici, așa cum a făcut și în mandatul trecut. În ultimul an a fost secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, dar nu a făcut nici măcar o acțiune la Brăila și nu a atras 1 leu investiții pentru Brăila. Doar buzunarul lui a crescut în această perioadă. A fost secretar de stat și la Ministerul Muncii. Și acolo a tăiat frunze la câini. Pe Canciu l-au numit politic peste tot într-o sinecură a PNL cu incompetenți. Inspectoarea apolitică care a adus la nivel național locul 1 la Bacalaureat și 3 la Evaluarea Națională pentru Brăila a fost demisă pentru un troc politic, astfel încât Ciucă să nu piardă susținerea organizației PNL Brăila la următorul puci din PNL. Pe românește, încă o dată a fost sacrificat un profesionist ca să i se facă loc lui Canciu, un politruc de 2 lei, numit în tot felul de funcții în încercarea disperată de a face campanie electorală și circ pe banii statului. Aceasta este România Educată!”, a transmis primarul Brăilei.
Chiriac, președintele CJ: “Ipocrizia e la ea acasă la PNL, iar valetul Canciu se încadrează perfect în decor”
Și președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, a avut o reacție dură la “mutarea” lui Popa, considerând că Elena Luminița Tudor, un inspector apolitic, a fost înlocuit cu un “politruc”.
“Valetul deputatului Popa e, din nou, șeful învățământului brăilean. Mai e ceva de spus? Poate doar faptul că un profesor fără carnet de partid, cu un CV impecabil și cu rezultate de necontestat, a fost înlocuit cu un politruc de tot râsul, un PNL-ist care a fost mutat de pe o funcție pe alta doar ca să încaseze bani din care să-și facă o campanie electorală de toată jena. PSD a susținut un profesor apolitic în fruntea ISJ. Oare ce spuneau liberalii dacă PSD schimba un inspector școlar general apolitic cu un membru de partid? Se legau de porțile inspectoratului. Ipocrizia e la ea acasă la PNL, iar valetul Canciu se încadrează perfect în decor”, ne-a transmis Chiriac.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
