Cultură
Casa Memorială “Ana Aslan”, în renovare completă
• lucrările sunt finanțate cu sume strânse din donații de Fundația ”Ana Aslan” • în proiect este implicată echipa maistrului constructor Teodor Gurgu, care doar ce a terminat lucrul la reabilitarea Casei Zamfirescu, de lângă Muzeul Brăilei
În centrul vechi al Brăilei are loc în ultima perioadă o benefică accentuare a reabilitării unor imobile foarte vechi sau de patrimoniu. Ultima aproape de finalizare – o adevărată bijuterie arhitecturală – este fosta Casă Zamfirescu, situată lângă Muzeul Brăilei. La reabilitarea acestei clădiri a contribuit și maistrul constructor Teodor Gurgu, de numele căruia se leagă numeroase intervenții asupra unor construcții reprezentative ale oraşului, înainte şi după 1990, inclusiv în zona Pieţii Traian. Mai nou, acesta a deschis două noi şantiere: la un imobil de lângă cinematograful ”Central” şi, îmbucurător, la Casa “Ana Aslan”, clădirea în care s-a născut și a copilărit renumita savantă brăileană a cărei activitate a fost dedicată binelui şi sănătăţii persoanelor în vârstă. Fină aristocrată, pedantă şi cu o viaţă tumultoasă, perseverentă şi luptătoare, exigentă dar şi o minte luminată (iar aprecierile pot continua), domnia sa a înfiinţat primul institut de geriatrie şi gerontolgie din lume, unde s-au tratat regi, prinţi, şefi de state, artişti, dar şi oameni simpli. Totodată, a creat renumitele medicamentele Gerovital H3 şi Aslavital. S-a bucurat de o mulţime de titluri onorifice, academice, iar sute de pagini din presă, cărţi memorialistice, reportaje radio-tv i-au subliniat prodigioasa activitate, iar în Brăila o stradă, casa memorială şi două busturi îi poartă numele.
Imobilul natal al savantei, aflat în prezent în reabilitare, este situat la intersecția străzii Ana Aslan cu strada Hepites. Important de știut că în această casă nu a locuit doar familia Anei Aslan ci și alte două mari personalităţi ale Brăilei: pictorul Arthur Verona şi doctorul/framacistul Constantin C. Hepites, autorul primei farmacopei – manual de farmacie – din România. Casa, construită cu peste 170 de ani în urmă, avea interioare spaţioase, pian şi sofale/narghilele, mobilier de epocă, parchet, un baldachin, în curte un havuz şi tot ce era specific acelor ani de glorie ai Brăilei. Dar, inexorabil, patina timpului şi a vremii şi-a spus cuvânt asupra aspectului şi trăiniciei construcţiei; reabilitată sporadic şi cu tehnologia/materialele vremii.
Intră în acţiune Fundaţia “Ana Aslan”
Clădirea este rabilitată în prezent de Fundația ”Ana Aslan”, a cărei președintă, inimoasa doamnă Speranţa Prada, a declanşat o susţinută campanie pentru strângerea de fonduri cu sprijinul familiei şi al colaboratorilor/iubitorilor savantei. Cu atât mai meritoriu este faptul că dna Speranţa Prada a declarat că după reabilitare va ceda imobilul (Casa “Ana Aslan”)… Primăriei Brăila. Un gest onorabil, de apreciat şi care, firesc, merită să fie sprijinit şi întregit material prin contribuţia autorităţilor brăilene şi a oamenilor de bine, patrioţi locali ai urbei. Asta deoarece renovarea/reabilitarea casei, dar şi a unei clădiri-anexă, implică alte cheltuieli, peste cele preconizate, în general de zeci de mii de euro.
Ce spun şi ce fac constructorii
Amănunte despre reabilitare aflăm de la maistrul Teodor Gurgu, care de 7 ani îi are alături pe ipsosarii săi specializaţi în reabilitarea clădirilor de epocă: Marin Minea, Costel Negoiţă, Ionel Samson şi Vasile Duţu. Ei vor lua totul de la “zero”, mai întâi la faţadă şi într-o curte interioară mică; foarte greu accesibilă din îngusta şi foarte periculoasa stradă Hepites, unde este un trafic auto intens, deoarece dinspre Călăraşi/Cuza spre Piaţa Traian se circulă pe un singur sens. Lucrările la imobil sunt prevăzute până în toamna acestui an şi constau în refacerea/decopertarea de la cărămidă a faţadei interioare; tencuieli pe 160 mp din totalul de 400 mp ai clădirii; înlocuirea acoperişului şi a burlanelor. Iar la a doua etapă, pentru faţadele exterioare de pe Hepites şi Ana Aslan, se vor ataca în funcţie de sumele primite. “Evident că în activitatea constructorilor sunt incluse şi interioarele, tâmplăria din lemn etc. Şi, cum ne-am învăţat, lucruri de mare fineţe şi răspundere. Este vorba de capiteluri, frize, console, ancadramente, cornişe etc. Pentru care vom executa perfect negativele şi matriţele specifice ornamentaţiei clădirii”, ne-a declarat maistrul Teodor Gurgu.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
