Învățământ
Casa Învățătorului. Renașterea
• săptămâna trecută au fost reluate lucrările la clădirea aflată pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, colț cu Strada Mihai Eminescu, imobil ce aparține Sindicatului Învățământ „Corneliu Gheorghe Caranica”, după ce anul trecut a avut loc refacerea acoperișului, consolidarea etajului superior, compartimentarea și mansardarea clădirii, cu fonduri proprii – aproape 1,7 milioane de lei • pentru anul acesta, fondurile alocate acoperă înlocuirea tâmplăriei, refacerea completă a fațadei fiind în plan abia pentru anul viitor, costul fiind de aproximativ 1,7 milioane lei, bani ce vor fi asigurați tot din bugetul sindicatului • profesorul Cătălin Radu, actualul lider al sindicatului brăilean, ne-a declarat că o dată cu finalizarea fațadei, în anul 2026, reabilitarea Casei Învățătorului va fi realizată în proporție de 90% • vor mai fi necesare lucrări în interior, pentru care se va încerca accesarea de fonduri europene
Pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza nr. 107, colț cu Strada Mihai Eminescu, o clădire cu fațada obosită de timp, dar cu sufletul intact, prinde din nou viață, puțin câte puțin. Este Casa Învățătorului din Brăila – fostul cinematograf „Popular”, fosta bancă a învățătorilor, fost club, bibliotecă, cămin, adăpost pentru idei, cultură și solidaritate. Un monument istoric care, pentru dascălii brăileni, nu este doar o clădire, ci un legământ cu memoria celor care au îndrăznit să viseze înaintea vremurilor lor.
Astăzi, acest simbol, aflat de zeci de ani într-o suferință lentă, renaște. Nu printr-un miracol, ci printr-o mână hotărâtă de oameni, actualul președinte al Sindicatului Învățământului „Corneliu Gheorghe Caranica”, profesorul Cătălin Radu, și cei aproape 3.000 de membri care refuză să lase trecutul să se piardă în uitare. ”Încă de la preluarea mandatului, din anul 2023, mi-am asumat, împreună cu colegii mei din sindicat, un obiectiv clar și de suflet: salvarea și reabilitarea Casei Învățătorului. Este, fără îndoială, prioritatea principală a acestui mandat. Nu este doar o clădire, ci un simbol al demnității dascălilor brăileni, un loc încărcat de istorie și jertfă, care ne amintește ce înseamnă solidaritatea și respectul pentru educație. Dacă acum aproape 100 de ani, 518 învățători și profesori au reușit să o ridice prin eforturi personale, sunt convins că și noi, astăzi, vom reuși să o redăm comunității educaționale. Casa Învățătorului va redeveni Casa Școlii Brăilene, un spațiu deschis tuturor instituțiilor de învățământ din municipiu și județ – pentru activități culturale, educaționale, pentru profesori, elevi și părinți. Este o promisiune pe care am făcut-o dascălilor și o voi duce la capăt”, susține liderul sindical. ”Acest loc va deveni ceea ce a fost, un loc al dascălilor, o casă a comunității educaționale”, a conchis acesta.
O construcție născută din sacrificiul dascălilorPovestea Casei Învățătorului începe aproape poetic. În 1929, într-o Brăilă interbelică în care educația însemna mai mult decât lecții, învățătorii și profesorii pun bazele unei asociații profesionale și ale unei bănci cooperatiste. Împinși de nevoia de sprijin și respect, 518 dascăli iau o decizie curajoasă: timp de șase ani, donează lunar câte 22 de lei dintr-un salariu de 72 – o treime din venit – pentru a cumpăra un spațiu propriu. O sumă fabuloasă pentru acele vremuri, 2.500.000 lei.
Clădirea este cumpărată de la vestitul Rudolf H. Muller, fabricant de bere, și devine imediat un epicentru al vieții intelectuale și sociale a corpului didactic. Acolo funcționau biblioteci, săli de ședințe, camere de cazare, ba chiar și un cinematograf, „Trianon”, care genera venituri.
Dar istoria nu este blândă. În 1942, clădirea este bombardată, apoi naționalizată. Devine „Popular”, un cinematograf în perioada comunistă, pierzându-și identitatea inițială. Iar după 1989, începe o luptă juridică lungă pentru redobândirea dreptului de proprietate, câștigat în 2003.Lupta pentru recuperarea unui simbol
După ce clădirea revine în patrimoniul sindical, urmează încercări repetate de restaurare. Prima reușită apare în 2006, când Ministerul Educației aprobă finanțarea lucrărilor. Se avansează până la un stadiu de 60% în 2008, dar moartea patronului firmei constructoare oprește totul. Urmează faliment, conservare, degradare și timp de nouă ani nu se mai intervine.
Din 2015, proiectul stagnează complet. Probleme juridice, lipsa fondurilor și neputința de a accesa surse europene transformă Casa Învățătorului într-un memento dureros: un vis început, dar neterminat.O nouă viziune: trecutul ca datorie morală
În 2023, profesorul Cătălin Radu preia conducerea Sindicatului Învățământului din Brăila și își asumă, fără ezitare, o misiune: să readucă la viață Casa Învățătorului. „Dacă în urmă cu un secol, o mână de dascăli au reușit să își clădească singuri o casă, prin sacrificiu personal, noi nu avem nicio scuză să nu le continuăm visul”, spune acesta.
A urmat o serie de pași hotărâți. În 2024, din fonduri proprii – 1.680.000 lei – sindicatul deschide din nou șantierul. Firma Repavil, câștigătoare în urma unei selecții riguroase, realizează lucrările la partea superioară a clădirii: acoperiș, consolidare, mansardare. Etajul 2, grav afectat, este reconfigurat și protejat.
În 2025, au început, conform planului, lucrările de tâmplărie, tot cu fonduri proprii. În 2026 este planificată restaurarea fațadei, lucrări care se ridică la o valoare de aproximativ 1.700.000 lei. Proiectul va fi finalizat în proporție de 90%, iar clădirea – transformată într-un adevărat centru cultural-educativ.Mai mult decât ziduri – o redare a demnității
Pentru actualul lider sindical, clădirea nu este doar un sediu administrativ. Este un spațiu al memoriei colective, al recunoașterii valorii profesiei didactice. „Aceasta este Casa Școlii Brăilene. Aici vor avea acces toate instituțiile de învățământ, profesorii, elevii, pentru activități culturale, educaționale, întâlniri, conferințe. Are sală de spectacole, săli de ședință, camere de cazare. Este un loc viu, care trebuie redat comunității în cea mai bună formă a ei ”, declară Cătălin Radu. Demersul este cu atât mai valoros cu cât nu se bazează, deocamdată, pe fonduri europene sau guvernamentale. Este un exemplu de implicare, asumare și viziune, în care profesorii de azi își onorează colegii de ieri și creează un loc viu pentru generațiile de mâine.
Casa Învățătorului nu este doar despre ziduri, acoperișuri și ferestre. Este o promisiune respectată. Este un legământ de onoare. Este renașterea unei identități.Sindicatul nu a renunțat la ideea atragerii de fonduri europene sau guvernamentale, însă între timp a decis să nu mai aștepte. Ceea ce a început ca o misiune de restaurare a unei clădiri s-a transformat într-o cauză de breaslă, într-un act colectiv de asumare.Când o clădire devine simbol
Casa Învățătorului nu este doar un imobil de patrimoniu. Este o lecție. Una despre solidaritate, viziune, perseverență. Despre cum o profesie construită pe tăcere și discreție poate avea forța de a schimba realitatea.
Într-un timp în care prea des uităm ce datorăm celor dinaintea noastră, dascălii brăileni rescriu o poveste veche cu instrumentele prezentului: muncă, curaj, unitate.
Și poate că, peste alți 100 de ani, viitorii învățători ai Brăilei vor privi spre această clădire nu doar ca spre un monument istoric, ci ca spre un testament viu al pasiunii și demnității profesionale. Pentru că, uneori, zidurile vorbesc. Iar aici, la nr. 107, ele spun o poveste care merită să fie auzită.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
