Cultură
Casa Dr. Nicolae Robitu, de pe Bulevardul Cuza – martor al demnității și suferinței
Construită în stil Art Nouveau, în anul 1900, cocheta casă de pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza nr. 77 a aparținut chirurgului brăilean dr. Nicolae Robitu – fiu al unor agricultori de la Ianca, absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” Brăila și al Facultății de Medicină de la Cluj – luptător pentru libertate care și-a petrecut tinerețea în temnițele comuniste. La data la care a fost ridicată, construcția avea unul dintre cele mai novatoare și îndrăznețe stiluri arhitectonice din Brăila, ceva ce încă nu se mai văzuse pe aceste meleaguri. Potrivit muzeografilor brăileni, restaurarea Casei Robitu – monument istoric – a fost realizată de ing. Iulian Troacă, care s-a străduit să păstreze nealterate elementele specifice care o definesc și o particularizează ca stil arhitectural. Despre fostul proprietar al casei se relatează că, aflat în închisorile comuniste, își ajuta colegii de suferință, operându-i cu o coadă de lingură, pentru că torționarii nu-i puneau la dispoziție instrumentar medical.
„În anul morții lui Stalin, călăul suprem al sistemului comunist, printre cei puțini eliberați s-a aflat și doctorul Nicolae Robitu, care și-a regăsit cei doi copii. Dar la eliberare i s-a interzis să părăsească Brăila și să practice meseria la spitalul de unde fusese arestat. Rearestat odată cu valul din 1958/1959, a fost încarcerat în temnițele de exterminare de la Galați, Aiud ș. a. pentru încă 4 ani”, precizează Cicerone Ionițoiu, autorul cărții „Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși”.
Astăzi, eleganta Casă Dr. Nicolae Robitu, de pe B-dul Cuza – martor tăcut al dramei trăită de proprietarul ei de odinioară – și-a recăpătat frumusețea de altădată.
O casă ce poartă între zidurile ei povestea tragică, dar demnă a chirurgului Nicolae Robitu
Prezentat ca „Monumentul lunii” de către Muzeul Brăilei „Carol I” – inițiator al unor ample proiecte de promovare a patrimoniului mobil și imobil brăilean – Casa Dr. Nicolae Robitu, de pe Bulevardul Al. Ioan Cuza nr. 77 (aproape de intersecția cu Strada Școlilor) reprezintă un adevărat simbol al Brăilei cosmopolite, dar și martor al suferințelor îndurate de elitele orașului imediat după sosirea armatei sovietice „eliberatoare” și instaurarea dictaturii comuniste.
„La vremea ridicării ei, construcția avea unul dintre cele mai novatoare și îndrăznețe stiluri arhitectonice din oraș. Motivele vegetale, ornamentele cu reliefuri ponderate și feroneria își găsesc similitudini numai în casele din vestul Europei. Casa a fost vândută de fiul doctorului Robitu, aflat atunci în Canada, iar restaurarea ei a fost făcută de ing. Iulian Troacă, care s-a străduit să păstreze nealterate elementele specifice care o definesc și o particularizează, ca stil arhitectural”, preciza, deunăzi, muzeograful Viorel Stoian, arheolog, neobosit inițiator al unor proiecte de promovare a patrimoniului brăilean.
Aflată pe Lista Monumentelor Istorice, Casa Dr. Nicolae Robitu poartă între zidurile ei povestea tragică și demnă, totodată, a chirurgului brăilean arestat, torturat și întemnițat în vremea dictaturii comuniste. Redăm mai jos un fragment din cartea lui Cicerone Ionițoiu, „Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși”, publicată la Editura Mașina de scris, București, 2007.
„…Fiul lui Marin și al Chiriachiței, țărani agricultori, doctorul Nicolae Robitu s-a născut pe 2 aprilie 1907, la Ianca, în județul Brăila. A urmat Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. A fost absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, dar s-a întors la Brăila pentru că era devotat meseriei. A fost arestat și închis în noaptea de 14/15 mai 1948 în penitenciarul Brăila. La o distanță de câteva luni, a fost transferat la penitenciarul Ocnele Mari, unde a rămas aproape 2 ani. După cum își amintea, acolo buboaiele năpădiseră trupurile scheletice și neputincioase din cauza mizeriei ce se acumula zi de zi. În acele condiții, unde nu ți se dădea niciun ajutor și nu ți se permitea nimic, doctorul Nicolae Robitu și-a ascuțit coada lingurii pe ciment și, fără dezinfectant, a început să mai ușureze din suferință, scoțând puroiul de sub piele, de la țărani și până la miniștri și diplomați. Acolo a trăit teroarea exercitată de Securitate prin înscenarea unui complot al intelectualilor, avându-l ca „șef” pe secretarul lui Nicolae Titulescu, Savel Rădulescu, sub învinuirea că au trimis un memoriu la ONU. Prin anchete dure au trecut Petre Pandrea, Radu Budișteanu, Șerban Ghica și mulți alții. După eșuarea „complotului”, în toamna anului 1950, a fost ridicat un mare lot, în majoritate legionari, și trimis la Canal, în lagărul de exterminare de la Capu Midia, unde se omora prin muncă faraonică, fără nicio protecție, prin tortură la fața locului, pentru neîndeplinirea normei, prin înfometare (ajungându-se să se mănânce câini, șerpi, șoareci de câmp). La Midia, dr. Nicolae Robitu a stat în „sârme”, la brigăzile de pedepsiți, în timp ce un alt medic, dr. Radu Liviu, din Brașov, făcea jocul administrației, trimițând oamenii bolnavi pe șantier și umplând magazia cu cadavrele care se ridicau cu grămada după 10-12 zile. Toți cei ce se aflau la Capu Midia erau fie necondamnați, fie condamnați în procese înscenate, cu culpe imaginare. Amintindu-și de acea epocă, doctorul Nicolae Robitu afirma: „Și așa, prin tot dramatismul prin care trecem, uniți de sentimente profunde, zbătându-ne să supraviețuim, să ne salvăm corpul, lipsiți de asistență medicală, ocrotiți numai de Dumnezeu, am reușit să ne salvăm sufletele și, mai ales, să scăpăm de mult temuta reeducare, mijlocul cel mai draconic al comunismului”. În aceste condiții, doctorul Robitu, fără medicamente, fără instrumentar, a continuat să-și facă datoria față de colegi folosindu-se de experiența empirică, de ce-i mai putea pune la dispoziție natura, cu ajutorul ceaiurilor din buruienile găsite la întâmplare sau cu pansamente cu frunze la care se adăuga autosugestia bolnavului că trebuie să se vindece, să-și regăsească în curând familia, libertatea. În anul morții lui Stalin, călăul suprem al sistemului comunist, printre cei puțini eliberați s-a aflat și doctorul Nicolae Robitu care și-a regăsit cei doi copii. Dar la eliberare i s-a interzis să părăsească Brăila și să practice meseria la spitalul de unde fusese arestat. Rearestat odată cu valul din 1958/1959, a fost încarcerat în temnițele de exterminare de la Galați, Aiud ș. a. pentru încă 4 ani. Eliberat pentru a doua oară, în 1962, n-a putut funcționa decât ca medic de circumscripție sanitară, la Brăila. A murit la 25 iulie 1997”.
Se cuvine, deci, să-i aducem un pios omagiu și să aprindem o lumânare, într-un sfânt lăcaș, pentru cel care a fost Doctorul Nicolae Robitu – proprietarul casei Art Nouveau care-i poartă numele, de pe B-dul Cuza.
Cultură
Lansare de carte la Centrul de Creație
• evenimentul va avea loc joi, 12 noiembrie, de la ora 17:00, în prezența autorului, în Sala ProArte a instituției din Piața Traian nr. 2 • intrarea este liberă
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila (Centrul de Creație), alături de instituțiile partenere, îi invită pe brăileni joi, 12 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, la un eveniment cultural dedicat dialogului, reflecției și bucuriei lecturii: lansarea volumului „Darurile filosofiei. Ghid pentru o minte limpede”, semnat de scriitorul și profesorul Doru Căstăian.
Evenimentul editorial se va desfășura în Sala ProArte a instituției din Piața Traian nr. 2, în prezența autorului. Intrarea este liberă, iar lansarea de carte va fi transmisă live, pe pagina de Facebook: Centrul.de.Creatie.Braila.
Volumul „Darurile filosofiei. Ghid pentru o minte limpede” le propune cititorilor o incursiune accesibilă și captivantă în universul filosofiei, invitându-i să descopere idei, concepte și perspective care ne pot ajuta să înțelegem mai bine lumea în care trăim, dar și propria noastră existență.
Dincolo de dimensiunea teoretică, filosofia devine, în paginile acestei cărți, un exercițiu de claritate, discernământ și reflecție asupra vieții de zi cu zi, precizează organizatorii.
Evenimentul se va desfășura sub forma unui dialog despre carte, despre rostul filosofiei în societatea contemporană și despre rolul gândirii critice într-o lume aflată într-o continuă schimbare.
Totodată, „Dialogul de joi” va oferi publicului prilejul de a-l cunoaște pe autor, de a participa la o conversație deschisă despre ideile și temele volumului, precum și de a obține autografe.
Cultură
„Danubius Jazz Band” – o seară de jazz și hituri celebre la Brăila
• concertul, care va avea loc pe 18 noiembrie, la Casa Tineretului, propune o călătorie muzicală prin stiluri și epoci, de la jazz și swing la blues și pop-rock • reunită sub bagheta lui Petrea Gogu, orchestra „Danubius Jazz Band” va aduce împreună muzicieni valoroși: Cristina Bleandură, care a evoluat la „Vocea României”, Mihuț Niță și Anda Ștefania Baciu, precum și corpul de balet al Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Brăila invită publicul miercuri, 18 noiembrie 2026, de la ora 18:30, la un Concert extraordinar susținut de „Danubius Jazz Band”, sub conducerea muzicală a dirijorului Petrea Gogu. Evenimentul va avea loc la Casa Tineretului și va reuni pe aceeași scenă muzicieni, soliști vocali și dansatori, într-un spectacol plin de energie și culoare.
Potrivit organizatorilor, concertul propune o călătorie muzicală prin stiluri și epoci diferite, de la jazz și swing la blues și pop-rock, într-un repertoriu alcătuit din melodii îndrăgite de publicul spectator.
De la eleganța unor piese, precum „Besame Mucho”, „Summertime” și „Yesterday”, la energia unor hituri precum „Crazy Little Thing Called Love”, „Skyfall” și „New York, New York”, programul serii de 18 noiembrie 2026 promite o întâlnire cu ritmuri inconfundabile și sonorități familiare, care ne vor încălzi inimile.
Mai mult, reunită sub bagheta lui Petrea Gogu, orchestra „Danubius Jazz Band” aduce împreună muzicieni valoroși, fiecare cu propria personalitate artistică, într-un ansamblu în care energia, creativitatea și bucuria de a cânta împreună se regăsesc în fiecare interpretare.
Petrea Gogu, dirijor și manager al Filarmonicii „Lyra – George Cavadia” din Brăila, este legat de peste trei decenii de viața muzicală a orașului. Prin implicarea sa artistică și managerială, a contribuit la formarea și dezvoltarea orchestrei, transformând-o într-un reper al vieții culturale brăilene. Cu entuziasm, energie și pasiune pentru muzică, continuă să propună proiecte atractive, să exploreze noi formule artistice și să aducă publicul mai aproape de universul muzicii. Preocuparea sa constantă pentru evoluția ansamblului se reflectă în diversitatea repertoriului și în întâlnirile muzicale oferite publicului brăilean.
Alături de orchestră vor evolua trei soliști vocali cu parcursuri artistice și pregătiri muzicale diferite, care vor aduce propriile interpretări și nuanțe repertoriului serii.
Cristina Bleandură este solistă a Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați, unde evoluează din 2013 în spectacole de musical și teatru de revistă. A absolvit cursurile Facultății de Artă, secția Actorie din cadrul Universitătii „Dunărea de Jos” din Galați și un masterat în Arta actorului la UNATC. Experiența sa scenică include roluri diverse, printre care Julieta din musicalul „Romeo și Julieta”, prezentat la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București. Este recunoscută pe plan național pentru evoluția sa electrizantă de la emisiunea „Vocea României”, de anul trecut, unde a întors toate scaunele juriului, combinând opera cu rock-ul.
Mihuț Niță este vocalist, pianist și compozitor. A absolvit studiile de licență în compoziție și un masterat în canto jazz la Universitatea Națională de Muzică din București, fiind în prezent doctorand la Iași, unde cercetează interpretarea vocală contemporană din genurile jazz/pop/rock în contextul tehnologiilor muzicale. Explorează sonoritățile jazzului, muzicii pop și electronice ca producător, interpret și compozitor de film. În paralel, desfășoară o activitate artistică diversă în proiecte teatrale și musicaluri la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” și Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați.
Anda Ștefania Baciu este interpretă și compozitoare cu o pregătire artistică complexă, ce îmbină studiul pianului, al muzicii vocale (canto) și al artei actorului. În prezent, studiază compoziție și canto clasic la Universitatea Națională de Muzică din București, urmând, totodată, un program Erasmus la Escola Superior de Música de Catalunya, din Barcelona. Palmaresul său include multiple distincții la concursuri de profil, cele mai recente fiind Premiul II și Premiul Special „Achim Stoia”, la Concursul Național de Interpretare Vocală și muzică de cameră „Achim Stoia” (2026). Din anul 2022, colaborează constant cu Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Brăila. Momentele muzicale vor fi completate de intervențiile coregrafice ale corpului de balet al Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați, care vor aduce un plus de expresivitate întregului eveniment. Biletele pot fi achiziționate de la Agenția Filarmonicii „Lyra – George Cavadia”, din Strada Ana Aslan nr. 29, precum și online, prin platforma BLT.ro.
CELE MAI CITITE
