Economie
Capriciile vremii. Desecare pe caniculă
Capriciile vremii. Desecare pe caniculă
• chiar dacă avem temperaturi aproape caniculare în această săptămână, pe terenurile agricole încă e nevoie de funcționarea câtorva stații de desecare, pentru a înlătura urmările ploilor abundente de săptămâna trecută • vestea bună e că viitura de pe Siret n-a mai venit cu bușteni, crengi și alte resturi care să pună în pericol sistemele de ancorare a stațiilor plutitoare ale ANIF
Vremea a ”întors foaia” spectaculos, iar după ploile și frigul de săptămâna trecută a trecut la temperaturi aproape caniculare. Chiar și așa, pe multe terenuri agricole încă e nevoie de intervenții pentru a înlătura efectele precipitațiilor abundente din urmă cu câteva zile, cum ar fi băltirile care pun în pericol recoltele. După cum ne-a informat, ieri, Vasile Turcitu, directorul sucursalei brăilene a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), “de la evacuarea gravitaţională a apei din zonele depresionare s-a trecut la evacuarea excesului de apă cu ajutorul stațiilor de desecare. Săptămâna trecută, au fost puse în funcțiune 17 astfel de stații, printre care se numără și cea din zona Măxineni, menită să salveze o suprafaţă de 10.000 – 20.000 hectare, din judeţele Brăila şi Vrancea – între Nămoloasa, Măicăneşti, Olăneasca etc. În prezent, mai sunt în funcțiune șase stații, în zona Valea Encii și de-a lungul Dunării. Cele de la Siret sunt oprite momentan, însă urmărim situația și, la nevoie, vor fi repornite ”. Tot conducerea ANIF Brăila ne-a informat că, deși a avut un debit crescut, râul Siret nu a mai provocat probleme ca în alți ani. Asta deoarece viitura a venit cu apă relativ curată, față de anii trecuţi când aducea din amonte buşteni, crengi, baloţi paie, mobilier, frunze, gunoaie, cu un pericol iminent de rupere a sistemului de ancorare a staţiilor plutitoare de pe malul drept al râului. ”O măsură preventivă luată acum constă în suplimentarea personalului transferat din zonele fără probleme, pentru supravegherea non-stop a Siretului şi Buzăului, şi gata să intervină în situaţiile critice”, a mai precizat directorul Turcitu.
Imprevizibil şi periculos!
Este vorba de năbădăiosul Siret care, izvorând tocmai din Ucraina, de la 654 kilometri distanță, a provocat mereu probleme pe teritoriul României, înainte de îndiguirile din anii ’70, când Balta Vădeni se întindea între Dunăre, Brăila, Baldovineşti, Pietroiu, Vameşu, Cotu Lung şi Vădeni. După inundațiile de amploare de la începutul anilor ’70, Siretul a fost îndiguit, dar chiar și așa, încorsetat de diguri, s-a manifestat periculos inclusiv mai recent, în anii 2003 sau 2005. Atunci, digul de la Corbu Vechi aproape a cedat, iar tragedia care ar fi afectat numeroase localități de pe malul brăilean a fost evitată la limită. Dar Siretul le dă de furcă şi celor din Vrancea, unde sunt totuşi lacuri de acumulare şi baraje care reglează debitul spre Dunăre, fiind necesară a mare atenţie spre a nu se ajunge la inundarea greşită a unor localităţi, cum s-a întâmplat în 2005 la barajul de la Călimăneşti.
Cât priveşte extremele în care se poate încadra, Siretul are un debit minim de 35 metri cubi pe secundă, mediu de 250 mc/sec, iar cel maxim, de 4.850 mc/sec. Anul acesta a depăşit 2.000 mc/sec și s-a manifestat foarte violent, cu viteză mare şi valuri de peste 50 cm.
Albia majoră este foarte periculoasă, judeţele din Moldova au cunoscut furia fluviului, mai ales în 2005 când un pod a fost acoperit de apele crescute cu peste 3 metri. Acum, situaţia din aval, spre Brăila şi Galaţi, depinde (cum s-a întâmplat mereu) de modul cum Apele Române controlează şi menţin nivelul apelor la o serie de baraje şi lacuri de acumulare, pentru a nu se ajunge la inundarea localităţilor, a culturilor agricole şi afectarea căilor de comunicaţii. Săptămâna trecută, la Mirceşti – Vrancea, unde viitura Siretului poate atinge un debit de 2.000 mc/sec, s-a pregătit un baraj metalic provizoriu, pe 500 de metri, realizat din panouri de aluminiu şi material impermaebil pentru protejarea malului şi evitarea revărsării apei.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
