Politică
Candidaţii Brăilei la Parlament
• listele a 14 partide pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dar şi înscrierile a doi candidaţi independenţi pentru Cameră au primit validarea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila • ultima zi de înscriere în cursa pentru Parlamentul României a fost 22 octombrie • PSD mizează pe echipa Ion Rotaru la Senat, Florin Mircea şi Nicu Niţă la Cameră, iar PNL pe Alexandru Bucălău la Senat, respectiv Alexandru Popa şi Vasile Varga la deputaţi • Alianţa USR-PLUS, PMP, Pro România, precum şi alte partide mai mici au venit la rândul lor cu propuneri • consilierul municipal Adrian Tabarac s-a înscris în cursă, ca independent, pentru un mandat în Cameră • scrutinul pentru alegerea viitorilor senatori şi deputaţi brăileni va avea loc duminică, 6 decembrie
Brăilenii au parte de o bogată ofertă electorală în cazul Alegerilor Parlamentare ce vor avea loc pe 6 decembrie 2020. Nici mai mult nici mai puţin de 14 partide şi doi candidaţi independenţi au primit validarea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 9 Brăila pentru a participa la alegeri, după verificarea listelor cu semnături pe care le-au depus. Termenul limită pentru înscrieri a fost până pe 22 octombrie. Ei bine, dacă ar fi să aruncăm o privire rapidă peste listele cu candidaţi, vom observa că PSD Brăila a preferat să mizeze pe echipa de parlamentari deja existentă: Ion Rotaru la Senat, respectiv Florin Mircea şi Nicu Niţă la Cameră. Abia pe locul 3 avem un nume nou Adrian – George Paladi, fost prefect. De cealaltă parte, PNL-iştii, pe lângă deputaţii actuali, au propus şi nume noi, însă uşor controversate. La Senat, candidatul liberal este Alexandru Bucălău, în timp ce la Cameră, pe prima poziţie se află Alexandru Popa, urmat pe 2 de Vasile Varga şi pe 3 de Antoneta Ioniţă. În tabăra Alianţei USR-PLUS se pare că întâietate au avut USR-iştii, care ocupă primele locuri atât la Cameră cât şi la Senat. Trebuie precizat că şi unele dintre partidele mai mici au venit cu nume interesante pe listele de candidaţi. Însă fără îndoială, o surpriză o reprezintă candidatura, ca independent, a consilierului municipal Adrian Tabarac (până nu demult preşedintele municipalei PNL Brăila). Iată “tabloul” complet al candidaţilor la Alegerile Parlamentare din 6 decembrie:
Arena «greilor»
Partidul Social Democrat (PSD) vine în faţa brăilenilor cu actualul parlamentar, Mircea Florin, pe prima poziţie la Camera Deputaţilor. Acesta este cel mai bine cunoscut pentru activitatea sa la conducerea Administraţiei Zona Liberă Brăila timp de mulţi ani, dar şi pentru faptul că a fost consilier judeţean în mai multe mandate. Mircea a devenit parlamentar spre finele anului trecut, astfel că nu putem vorbi despre un mandat complet în cazul său. Pe locul doi se află de asemenea, un deputat în funcţie, controversatul Nicu Niţă. PSD-ist cu state vechi, fost consilier judeţean, Niţă este cel mai bine cunoscut pentru afacerile sale din domeniul agricol. În Parlament, acesta nu s-a remarcat cu vreun proiect de lege personal, ci în general a preferat să se “lipească” la propunerile venite pe linie de partid şi iniţiate de alţi colegi. Pe locul 3, se află Adrian-George Paladi, actual consilier judeţean şi fost prefect al Judeţului Brăila. Pe 4 este George-Marius Caranica, consilier municipal şi preşedintele clubului HC “Dunărea”. Pe 5 – consilierul municipal Loredana-Virginia Badiu, pe 6 proaspătul consilier municipal, medicul Andrei Dan Vărzaru, iar pe 7 consilierul municipal la al doilea mandat, medicul diabetolog Cristiana Voineag.
La Senat, propunerea de pe prima poziţie a PSD, este chiar şeful organizaţiei judeţene şi actual senator, Ion Rotaru. Acesta candidează pentru al patrulea mandat de parlamentar. Pe locul 2 se află viceprimarul Doiniţa Ciocan, pe 3 vicepreşedintele CJ, Ionel Epureanu, iar pe 4 consilierul municipal Adrian-Mihai Goanţă.
Partidul Naţional Liberal (PNL) l-a propulsat pe prima poziţie la Camera Deputaţilor, pe fiul lui Radu Popa, primarul din comuna Cireşu, Alexandru Popa (30 de ani), de profesie inginer agronom. Acesta şi-a făcut recent o scurtă prezentare, precizând că activitatea sa a fost mereu una în mediul privat, în domeniul agricol, unde a reuşit să atragă 12 milioane euro din fonduri europene. Popa a fost implicat în urmă cu câţiva ani în mai multe scandaluri mediatice, fiind acuzat, printre altele, că ar fi agresat pe cineva. Acesta a precizat că în urma anchetelor Poliţiei, s-a dovedit că nu a fost vinovat.
Pe locul 2 se află actualul deputat PNL, binecunoscutul notar brăilean, Vasile Varga, urmat pe 3 de colega sa din Cameră, medicul Antoneta Ioniţă. Pe poziţia 4 se poziţionează Emilia-Marilena Luntraru (fostă Meiroşu), urmată de Daniela Cadîr, Ionel Alexandru şi Alexandru Drogeanu.
La Senat, PNL Brăila îl propune pe Alexandru Bucălău. Acesta are 34 de ani, este de profesie notar public, a fost consilier judeţean şi preşedinte al Organizaţiei PNL Ianca. Bucălău este urmat pe listă de fostul consilier municipal, medicul stomatolog Alexandru-Vlăduţ Başno, de Radian Brăcaciu pe 3 şi de Lucica Tudor, pe 4.
Alianţa USR-PLUS Brăila merge din nou pe mâna preşedintelui USR Brăila, Cătălin-Ionuţ Stancu la Camera Deputaţilor. Deşi nu a obţinut un scor foarte bun la preşedinţia CJ Brăila în cadrul Alegerilor Locale, acesta deschide acum lista Alianţei la Cameră. Pe locul 2 se află medicul veterinar Mihai-Cristian Isvoranu, preşedintele PLUS Brăila. Acesta a candidat la rândul său pentru Primăria Municipiului Brăila, intrând astfel pentru prima oară în viaţa politică. Poziţiile următoare sunt ocupate alternativ de membri USR, respectiv PLUS: Claudia-Silvia Henning de la USR, pe locul 3, urmată de Gabriel Stoica, Nicolae Irimia, Răzvan-Ştefănel Bîzu şi Sabin Gabriel Ion.
La Senat Alianţa USR-PLUS Brăila a mers tot pe varianta unui USR-ist. Este vorba despre preşedintele organizaţiei municipale a USR, Nicuşor Ciocan, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. După acesta, următoarele poziţii sunt ocupate de Ionuţ-Cristian Stan, Rodica Puia şi Nicuşor Pîrlog.
Partidul Mişcarea Populară (PMP) Brăila la Camera Deputaţilor merge pe mâna preşedintelui organizaţiei judeţene, profesorul de matematică, Viorel Botea. Acesta este inspectorul şcolar general al judeţului Brăila, de asemenea, a fost proaspăt reales în funcţia de consilier judeţean. Pe locul 2 se află Daniela-Elena Rădulescu, de asemenea proaspăt realeasă pe funcţia de consilier local municipal. Aceasta s-a remarcat în campania electorală de la Alegerile Locale din 27 septembrie cu o serie de proiecte realizabile iar în mandatul trecut de consilier şi-a respectat promisiunile făcute. Mai departe, lista PMP la Cameră arată în felul următor: Daniela Mariniuc pe 3, Tudorel Gîscă pe 4, Virginia Stăncescu pe 5, Lucian-Mircea Dudulea pe 6 şi Veronica-Mihaela Mihalache pe 7.
La Senat, PMP Brăila propune pe prima poziţie un nume nou în politică: Doruleţ Iorga. Acesta are 56 de ani şi este brăilean la origini, deşi activitatea şi-o desfăşoară în mare parte în Bucureşti. Din 1992 este antreprenor iar din 2007 a precizat că s-a orientat către domeniul legat de Protecţia Mediului, mai exact în zona angajamentelor României legate de programul de management integrat al deşeurilor, domeniu care potrivit acestuia, l-a făcut să intre în politică şi să încerce să schimbe lucruri care în prezent, nu funcţionează aşa cum ar trebui. Iorga este urmat pe 2 de Coman Sarafolean, care ar trebui să ocupe în curând un loc în Consiliul Local Municipal, pe 3 de Geanina-Virginia Toma Broască, proaspăt intrată în Consiliul Judeţean Brăila, iar pe 4 de Georgică Şerban.
Partidul Pro România Brăila al lui Victor Ponta, vine cu o propunere cunoscută la nivel naţional pentru prima poziţie la Camera Deputaţilor. Este vorba despre Ilan-Harry Laufer, ex-ministru al Mediului de Afaceri pentru şase luni în Guvernul Mihai Tudose şi fost consilier al Vioricăi Dăncilă (fost prim-ministru). De altfel, la finele anului trecut, Laufer îşi înfiinţase propriul partid, Platforma Social Liberală şi chiar încerca să recruteze membri în judeţul Brăila, în luna februarie, însă ulterior a decis să meargă pe alt drum. Pe poziţia a doua pentru Cameră din partea Pro România se află coordonatorul organizaţiei judeţene, Cosmin-Ionuţ Răzmeriţă, fost consilier judeţean în urmă cu două mandate şi fost candidat la preşedinţia CJ. Acesta este urmat de Gheorghe Untaru, Cristian Pîcleanu, Daniel Vlad, Florin Dragu şi Mariana Carmen Mihai.
La Senat, lista este deschisă de fostul deputat Silviu Dorin Petrea, coordonatorul organizaţiei municipale a Pro România şi fost candidat pentru Primăria Municipiului Brăila. Acesta este urmat de Eugenia Dudău, Mihăiţă Badiu şi Florentina Golea.
O surpriză la Alegerile Parlamentare a venit prin candidatura consilierului municipal liberal, Adrian Tabarac, ca independent. Acesta s-a remarcat în mandatul 2016-2020 fiind unul dintre cei mai vocali consilieri municipali din opoziţie. După rezultatul Alegerilor Locale destul de slab al PNL Brăila, dar şi după stabilirea listelor partidului la Alegerile Parlamentare, Tabarac a decis să demisioneze din funcţiile politice, pe modelul fostului lider al liberalilor brăileni, Alexandru Dănăilă. Ulterior, Tabarac s-a înscris ca independent pentru un post de deputat. Rămâne de văzut dacă acesta îşi va putea menţine poziţia de consilier municipal în acest context.
Categoria «pană»: oferta partidelor mici
Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) îl propune la Camera Deputaţilor pe prima poziţie a listei, pe Mihai Dragomir, care a candidat şi la Alegerile Locale pentru fotoliul de primar al Municipiului. Acesta este urmat de Sănică Negoiţă, Aurelian-Nicolae Dobre, Florian Maier, Mirela Negoiţă, Octavian Humenuc şi Aurelian Zaheu. La Senat, lista PPUSL Brăila, este deschisă de şeful organizaţiei judeţene, Dan Păun, fost consilier municipal ALDE şi fost candidat la preşedinţia CJ Brăila. Acesta este urmat de Anişoara Comănescu, Dumitrel Leahu şi Ion Baicu.
Partidul Ecologist Român (PER) are, de asemenea, candidaţi la Alegerile Parlamentare. Pe prima poziţie a listei PER la Camera Deputaţilor se află Gheorghe Comşa, urmat de Constantin Gheţu, Georgeta-Steluţa Nedelcu, Aurel Călin, Florica Berdei, Liliana-Argentina Samaras şi Lucian Doxan. La Senat, poziţia nr. 1 a PER este ocupată de Adrian Bernhard Ritzinger, cunoscut pentru activitatea sa ca director la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Brăila. Acesta este urmat de Mihăiţă-Aurel Manea, Neculae Androne şi Liliana-Gabriela Rus.
Partidul România Mare (PRM) mizează la Camera Deputaţilor pe Alexandra-Daria Rusu, urmată de Fănel Oţelea, Aurelian Tudose, Iulia Sacaliuc, Ana-Maria Gheorghe, Cristina-Alexandra Popa şi Aurel Hurmuzache. La Senat, Diana Doina Stan se află pe prima poziţie a listei, urmată de Lenuţa Pricop, Coman-Mihai Drăgan şi Alexandru Ardeleanu.
Partidul Verde al actorului Florin Călinescu îl propune pe prima poziţie la Camera Deputaţilor pe Gheorghe Lupu, preşedintele filialei din Brăila. Acesta este urmat de Silviana Agapie, Marilena Codrescu, Teodor Potecă, Gheorghiţă Capbun, Lucian Bordea şi Valeriu Rădulescu. La Senat, lista este deschisă de avocatul Bogdan-Petre Botea, fost consilier municipal din partea PND Brăila, în mandatul 2016-2020. Acesta este urmat de Emil Teodorescu, Rădiţa Gavrilă şi Augustin Timofte.
Un partid mai puţin cunoscut, Partidul Forţa Naţională are de asemenea candidaţi la Alegerile Parlamentare la Brăila. Astfel, la Camera Deputaţilor, poziţia 1 pe listă este ocupată de Carmen Ion. Aceasta este urmată de Mircea Vîntu, Cosmin Muşat, Mihaela-Georgiana Dobrin, Floarea Bîrligea. La Senat, Partidul Forţa Naţională îl propune pe Iulian Dumitrache pe locul 1, urmat de Alina Brezan şi Dan-Venoris Roşca.
Şi Partidul Socialist Român s-a înscris în Alegerile Parlamentare 2020. La Camera Deputaţilor, lista PSR-iştilor este următorea: Neculai Fătu, Constantin-Fătu Gugiu, Iulian Tomulescu, Ion Tănase, Toma Coman, Lili Leonte şi Georgeta Baciu. La Senat, lista este deschisă tot de Neculai Fătu, urmat de Aurelia-Tudora Stancu, Constantin Baciu şi Marian Tomulescu.
Un alt partid destul de necunoscut, Partidul Noua Românie s-a înscris cu o listă ce propune un singur candidat pentru un post de deputat de Brăila. Este vorba despre Marius Bereandă.
Alianţa Renaşterea Naţională Brăila vine cu o listă pentru Camera Deputaţilor: pe prima poziţie Cristian Grigore, urmat de Nicu Gălie-Băcanu, Ionel Simion, Mădălina-Florentina Cora, Cornelia-Elena Scripcaru, Sorin Nichifor, Maricel Bulgaru. La Senatul României: Gabriela-Diana Gălie-Băcanu, urmată de Florentina Ciornea, Ioan-Lavinius Crăciun şi Maria Nacu.
Şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) are candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat din partea Brăilei. La Cameră, lista este dechisă de Ciprian Ciubuc, care potrivit unui comunicat de presă al partidului, este de profesie inginer, în prezent antreprenor şi specialist imobiliar pentru segmentul rezidenţial. Acesta este urmat pe listă de Elena-Miruna Iliuţă, Ionel Tătăruş, Adrian Constantin, Alexandru Vasilache, Gheorghe Stroe, Dorin-Ion Midoi. De asemenea, la Senat, pe locul 1 se află Andrei Hangan, de formaţie inginer, care a participat la construcţia de la zero a unei vinării cunoscute din Orhei, este antreprenor şi administrează două restaurante cu mâncare tradiţională românească. Acesta este urmat de Nicolae Munteanu, Lucia-Mihaela Ferescu şi Săndica Toader.
Uniunea Democrată Maghiară din România propune la rândul său următoarea listă la Camera Deputaţilor: Ştefan Mureşan, Andrei-Norbert Veres, Iozsef-Mark Toth-Nagy, Renata-Reka Rakosi, Nandor Maier, Francisca Pakai-Ori, Zoltan Gnandt. Iar la Senat, pe Iuliu Seer, Norbert-Gergely Butka, Eva-Noemi Kereskenyi şi Ştefan Tasnadi.
Un alt candidat independent din Brăila este Neculai Calu, care aspiră la un post de deputat în viitorul mandat.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
