Social Media

Economie

Câmpuri mov pentru o afacere profitabilă, în judeţul Brăila

Timp de citire: 5 minute

• o firmă cu sediul în comuna Şuţeşti a cultivat lavandă pe câteva hectare şi, după câţiva ani de investiţii consistente şi muncă intensă, începe să culeagă roadele
 
Pe lângă culoarea aurie a lanurilor de grâu ajunse în pragul recoltării, pe marginea drumului recent reabilitat dintre Ianca şi Şuţeşti se remarcă zilele acestea movul intens al unei culturi de lavandă întinse pe câteva hectare. O firmă cu profil agricol din comuna Şuţeşti a pariat, în urmă cu 5 ani, pe această plantă aromatică cu efecte benefice pentru sănătate, iar acum începe să culeagă roadele. Când vine vorba despre cultura de lavandă pe care a înfiinţat-o, Ionel Lazăr, administratorul firmei “Ulpast” SA, precizează de la bun început că necesită o investiţie consistentă şi multă răbdare. După aceea, vin şi profiturile. “Cine spune că a cultivat anul trecut lavandă, iar de anul ăsta deja începe să scoată bani, minte! Cultura de lavandă are nevoie de doi – trei ani înainte să intre în producţie. În ăştia doi – trei ani trebuie să o întreţii, iar dacă o faci bine, după aceea, în următorii 15 – 20 de ani costurile de întreţinere devin modice şi începe să vină profitul. Lavanda este o plantă perenă, i se recoltează florile anual şi ea se regenerează. O cultură, odată înfiinţată, rezistă până la 20 de ani”, ne-a explicat Ionel Lazăr.
“Ulpast” SA este o firmă agricolă cu peste 20 de ani de activitate, ce administrează 350 hectare arabile pe care înfiinţează anual cultură mare – orez, porumb, grâu, floarea soarelui etc. Ideea de a cultiva lavandă a venit în urmă cu 5 ani. S-a început pe o suprafaţă de 0,6 hectare, în anul următor s-au mai plantat 2 ha, iar după un an încă 1,4 ha. Acum, firma are culturi de lavandă pe 4 ha. Primul lot, cel de 0,6 ha, a intrat în producţie, după ce plantele s-au maturizat, în urmă cu 3 ani. Următorul lot este în producţie de 2 ani, iar ultimul, cel de 1,4 ha, de un an.
Potrivit lui Ionel Lazăr, înfiinţarea unui hectar de lavandă şi întreţinerea acestuia în primii doi ani, până intră în producţie, costă în jur de 15.000 – 20.000 de euro. După ce plantele se maturizează şi pot fi “tunse” de flori, profitul obţinut de pe un hectar este de circa 2.000 euro pe an. Exploatată timp de 20 de ani, o cultură de lavandă are, aşadar, potenţialul de a oferi dublul investiţiei iniţiale.
Firma “Ulpast” SA are o cultură de lavandă pe care vrea să o certifice ca fiind 100% ecologică. Asta înseamnă că nu se folosesc nici îngrăşăminte chimice şi nici ierbicide sau insecticide. Înainte de înfiinţare, terenul a fost bine “garnisit” cu gunoi de grajd, iar asta a făcut ca plantele de lavandă să fie foarte bogate în flori, dar pe de altă parte solul înţesat de nutrienţi a determinat şi o “explozie” de buruieni care trebuie combătute exclusiv manual, din moment ce nu se folosesc ierbicide. Este muncă multă dar şi rezultatele sunt pe măsură. “Ulpast” a recoltat, anul trecut, în jur de 5 – 6 tone de flori pe hectar. Acestea sunt valorificate sub formă de bucheţele, ce pot fi folosite în odorizarea locuinţelor, aromaterapie sau în combaterea unor dăunători precum moliile. Bucheţelele care rămân nevândute sunt prelucrate în instalaţii speciale şi se transformă în ulei de lavandă sau apă de lavandă, produse ce au numeroase utilizări cosmetice sau terapeutice.
Când vine vorba despre valorificarea producţiei, şeful “Ulpast” spune că e bine dar că ar fi loc şi de mai bine. “Avem clienţi, dar aceştia cumpără în general cantităţi mici de produse. Mai greu reuşim să valorificăm cantităţi mari. Am avut contracte şi cu fabrici de cosmetice, dar în ultima vreme acestea şi-au cultivat propriile suprafeţe de lavandă şi nu mai au nevoie să achiziţioneze materie primă de la alţi producători”, ne-a spus Ionel Lazăr. Una peste alta, însă, acesta este mulţumit de felul cum decurge afacerea cu lavandă, astfel că lanurile de culoare mov care încântă în această perioadă a anului privirile trecătorilor, lângă drumul dintre Ianca şi Şuţeşti, au şanse mari să ocupe terenurile respective încă cel puţin 15 ani de acum încolo, până când plantele îşi vor termina ciclul de exploatare.
 
Lavanda – o plantă cu numeroase proprietăţi
Potrivit pliantelor de promovare publicate de firma “Ulpast”, lavanda este o plantă aromatică cunoscută şi utilizată încă din antichitate. “Uleiurile de levănţică, folosite de mult timp la fabricarea parfumurilor, săpunurilor şi apoi a şampoanelor, se utilizează şi la ameliorarea stării de anxietate şi a insomniei. Există chiar dovezi ştiinţifice care arată că unul dintre componentele acestor uleiuri poate juca un rol important în tratarea cancerului”, se arată în pliantele respective.
Ca proprietăţi terapeutice, lavanda ajută la ameliorarea cefaleei, prin aplicarea de puţin ulei pe tâmple; calmarea durerilor abdominale şi îmbunătăţirea digestiei, prin consumul ceaiului de levănţică. Sub formă de uleiuri aromatice, lavanda ajută şi la vindecarea infecţiilor, combaterea insomniilor sau acneei.
În domeniul casnic, săculeţii cu flori de lavandă uscată puşi printre rufele din şifonier ajută la combaterea moliilor, iar stropirea podelei şi pereţilor cu o soluţie formată din 6 linguri de apă şi 10 picături de ulei volatil de lavandă ajută la îndepărtarea furnicilor, a puricilor şi a altor gângănii, răspândind totodată un miros plăcut pentru simţul olfactiv al oamenilor. 

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

Economie

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Publicat

în

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.

Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.

Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.

Compensarea energiei se va face lunar

Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.

Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.

Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.

Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.

Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe

O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.

Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.

Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.

De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.

Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.

Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie

Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.

Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.

Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.

Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.

Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor

Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.

Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.

Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.

De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.

Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice

O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.

Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.

În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.

Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli

Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.

Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.

Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧