Învățământ
CAMPIOANA
• Eva Mihaela Pacea este cea care s-a calificat la cea mai mare competiție de robotică din lume – FIRST Tech Challenge • este membră a echipei de robotică „Helix” a Bibliotecii Județene și elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu” • ”Merg în America cu gândul da a reprezenta echipa, Brăila și România”, ne-a spus aceasta
17 ani, 1,70 cm înălțime, ochi căprui, păr șaten. Deșteaptă, muncitoare, generoasă și cu mult bun-simț. Așa arată potretul fizic și moral al primei eleve din Brăila care ajunge la etapa mondială a Campionatului de Robotică FIRST Tech Challenge din Houston, Statele Unite ale Americii! Vorbim despre Eva Mihaela Pacea, membră a echipei de robotică „Helix” a Bibliotecii Județene și elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”. Eva este nominalizată la categoria ”Dean’s List Final Award”, aceasta fiind una dintre cele mai prestigioase distincții ce se acordă elevilor care au demonstrat excelență în construirea de roboți, care și-au demonstrat abilitățile lor de lider și care au capacitatea de a inspira și motiva alți elevi să participe la competițiile de robotică.
Eva este un ”munte” de determinare într-o ”bucățică” de fată. Spunem asta pentru că în mai puțin de doi ani, de când s-a apucat de robotică, a ajuns să se numere printre cei mai buni elevi din România. Și vrea mai mult! Vrea ca în viitor o echipă din Brăila să ajungă la mondială! Fie ”echipa mare”, din care face parte, fie membrii din ”Helix Junior”, echipă pe care o mentorează. Tocmai de aceea, a plecat la etapa mondială, care se desfășoară chiar zilele acestea (17-20 aprilie), cu gândul de a acumula cât mai multe informații care să o ajute să-și împlinească acest vis.
Cu câteva zile înainte de a se îmbarca în zborul către America alături de mentorul Silviu Gheorghe, Eva a acordat un interviu redactorilor ”Obiectiv”. Am găsit-o la lucru în Makerspace-ul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati”, locul unde a început totul. Vă invităm să-i descoperiți povestea.
– Haide să începem cu ”amintirile din copilărie”. Ce îți plăcea când erai mică?
– Prima mea dragoste a fost șahul. Bunicul meu, Dumnezeu să-l odihnească, m-a învățat să joc. Apoi, în clasa a II-a, am fost la clubul ”Micul Prinț”, la domnul Preda, cu care mai țin legătura și acum. Și am ajuns să fac performanță în șah. Am fost la un moment dat prima la categoria mea de vâstă. Iar eu inițial nu aveam deloc încredere în mine că pot să câștig competiții. Și îmi aduc aminte că aveam 8 ani și am mers la un concurs unde participau fete de 16 ani. Mi-am zis inițial că n-am nicio șansă. Dar când s-a încheiat campionatul am ieșit prima. Am câștigat toate partidele. Am fost foarte mândră de mine! Atunci am simțit că pot! Și cumva cred că de acolo a început dezvoltarea mea personală.
– Ce te-a învățat șahul?
– Mi-a dezvoltat foarte mult gândirea. E un joc de strategie, de înțelegere. Adică pe lângă faptul că înveți niște deschideri, niște strategii, trebuie să știi să acționezi pe moment, să ai viteză de reacție. Și lucrul acesta mă ajută acum, în robotică.
– Atunci, când ai câștigat prima competiție de șah, ai prins ”gustul competiției”?
– Da, pot spune că da! Și în continuare mai joc șah și sunt arbitru neoficial. Aștept să fac 18 ani să îmi iau legitimația de arbitru și o să pot să jurizez competiții. Am și predat șah la un moment dat. A fost un cerc la Bibliotecă și eu am fost voluntară.
”La gimnaziu știam clar că vreau să fac informatică”
– După șah ce a urmat?
– Am fost mereu o elevă bună, am fost pe la câteva concursuri de mate, română, engleză, pe la mai multe materii să văd care îmi place cel mai mult. Când am intrat la gimnaziu știam clar că vreau să fac informatică. Doar că între timp lucrurile s-au schimbat, m-a atras robotica și am rămas aici.
– Și cum ai ajuns să faci robotică?
– Până în clasa a IX-a eu nu știam nimic despre robotică, campionate etc. Și era la școală perioada cu olimpiadele, unul dintre colegii mei se calificase la o astfel de competiție și cineva i-a spus doamnei profesoare să nu-l treacă absent că este la olimpiada de robotică. Și de atunci îmi tot rămăsese în cap ”olimpiada de robotică”. Da’ ce fac acolo, ce se întâmplă? Și apoi, în Săptămâna ”Școala Altfel”, am venit la Bibliotecă, la Makerspace, la domnul Silviu Gheorghe. Și am început să vin în vara din a IX-a spre a X-a. Am venit de câteva ori, făceam mici proiecțele, îmi plăcea, dar nu eram efectiv în echipa de robotică. Mi s-a propus să mă implic mai mult, să aflu mai multe despre competiția FIRST Tech Challenge, campionatul de robotică. Mai întâi am mers la câteva evenimente de tip expoziție de roboți. Apoi a urmat un eveniment de tip DEMO, în care roboții se ”luptă” între ei și acolo am rămas cu adevărat impresionată. Trebuia să jucăm meciuri amicale, eu eram la început și eram și driver, adică mă ocupam să controlez robotul. Și m-am descurcat bine, am avut viteză de reacție. De la șah! Tot atunci mentorul meu și-a dat seama că pe mine și pe colegul meu, tot driver, nu ne copleșeau emoțiile.
– Cred că toată lumea te întreabă ce caută o fată la robotică?
– Cred că e mai mult un mit asta că puține fete fac robotică pentru că, în ultimul timp, la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică din București procentul fetelor care se duc acolo îl ”bate” pe cel al băieților. Da, poate că de obicei pe tehnic sunt băieții și pe non-tehnic se așteaptă să fie fetele. Dar și fetele pot să se descurce cu mecanica, cu programarea și suntem multe care facem robotică.
– Când ai ajuns în echipa ”Helix”?
– În septembrie, în clasa a X-a, am intrat în echipa de robotică ”Helix”. Atunci începea și un nou sezon al competiției FIRST și am devenit unul din cei doi driveri ai echipei. Ne-am calificat la națională și atunci am înțeles pentru prima oară cum se simte succesul. Pentru că atunci noi am luat și la etapa regională și la cea națională locul I la categoria ”Inovație” și pentru mine a fost extraordinar! Privind în urmă, mă bucură că am început să fac robotică și mă bucur că am venit în ”Helix”. Nu știu dacă în altă echipă m-aș fi dezvoltat la fel.
Drumul transformării
– Și atunci, în momentul în care ați obținut acel premiu, care a fost primul tău gând?
– Că vreau mai mult și că vreau să continui cu robotica! Și dincolo de faptul că echipa obținea rezultate, pentru mine sezonul trecut a fost un drum al transformării. M-am dezvoltat și pe partea tehnică și pe cea non-tehnică (promovare, marketing etc.). Am prins încredere în mine, am învățat să vorbesc în public, să vorbesc cu sponsori. Eu înainte nu aveam această abilitate! Sau cel puțin nu la nivelul acesta.
– Și iată că sezonul acesta, ați reușit mai mult. Echipa ”Helix” a obținut locul 2 la categoria ”Innovate Award” , iar tu te-ai calificat la etapa mondială, fiind unul din cei patru finaliști ”Dean’s List Award” din România. Cum ai reacționat când ai aflat că vei merge în America?
– Sincer, nu credeam că am vreo șansă! Anul trecut s-au calificat două fete și doi băieți. Și anul acesta, când s-a ajuns la finaliștii ”Dean’s List”, s-a strigat prima fată, s-a strigat primul băiat, s-a strigat și a doua fată… Și am zis gata! Nu m-am calificat! Și atunci spune doamna Dana Războiu, fondatoarea programului FIRST, că vrea ea să anunțe ultimul nume. Și a strigat: Pacea Eva! Doar pentru că pe ea o cheamă Războiu și eu sunt Pacea. Și a vrut să facă jocul acesta de cuvinte. A fost un moment foarte emoționant, chiar nu mă așteptam! Eu m-am bucurat enorm că am reușit să obținem un premiu cu echipa, iar calificarea aceasta a venit ca un bonus!
– Cu ce gânduri mergi la mondială?
– La etapa mondială First Tech Challenge voi merge împreună cu mentorul meu, Silviu Gheorghe. Vom merge să reprezentăm echipa ”Helix”, Brăila și România!
– Îți dorești să câștigi un premiu și la mondială?
– Eu deja mă simt câștigătoare doar pentru că mă duc acolo! Pot să reprezint echipa, pot să reprezint orașul meu. Mă duc cu scopul de a afla cât mai multe informații, ce să fac ca să ajung acolo cu echipa anul viitor. Acesta este singurul meu regret, că nu suntem toți acolo… Nu vreau să spun lucruri mari, dar sper ca sezonul viitor să avem mai mult noroc.
”La acest campionat, dacă ești individualist, nu ai ce căuta”
– Ce crezi că îi trebuie unui elev, băiat sau fată, ca să ajungă la campionatul mondial de robotică din SUA?
– În România sunt peste 200 de echipe de robotică, 60 ajung la regionale și apoi doar 4 la mondială. Cred că ai nevoie în primul rând de determinare. Cred că e mai importantă decât talentul. Și pe același loc cu determinarea, munca în echipă. Deci la acest campionat, dacă ești individualist, nu ai ce căuta! În niciun caz! Pentru că apar discuții, apar tot felul de probleme și trebuie să știi să lucrezi în echipă.
– Pentru că tot vorbești de munca în echipă, ce înseamnă ”Helix” pentru tine?
– Suntem o familie! Nu am cum altfel să-i spun. M-am atașat foarte mult de ei, suntem prieteni, unii și colegi de clasă, ieșim în timpul liber. Adică nu e chestia că ne vedem doar aici și în rest nimic. Toți angajații de la Bibliotecă ne sunt prieteni și chiar pot spune că Biblioteca Județeană este un spațiu în care m-am simțit ca acasă. Ori de câte ori am avut nevoie de ceva s-au găsit soluții și mereu sunt primită aici cu brațele deschise.
– Care e cea mai valoroasă lecție pe care ai învățat-o până acum?
– Cât de importantă este încrederea în sine, cât de importantă este munca în echipă și cât de important e să nu te bucuri de pierderea altei echipei! Noi nu trebuie să ne bucurăm că a pierdut adversarul. Noi trebuie să ne ducem să îi felicităm și pe ceilalți. Adică nu e câștigul tău și după tine potopul. Nu e competiția aceea nesănătoasă. Este un spirit frumos. E o atitudine diferită față de cea pe care o întâlnești la olimpiade.
– Crezi că acesta ar fi un criteriu pentru care mulți copii se îndreaptă spre robotică?
– Da. E impresionant cât de mulți copii se îndreaptă spre robotică. Avem 200 de echipe cu câte 15 copii fiecare în toată țara. Sunt echipe inclusiv în orașe mici. Și liceele militare au echipe de robotică!
– Să vorbim despre echipa de junori ”Helix”, pe care o mentorezi. Cine sunt ”copiii tăi”?
– În echipa ”Helix Junior” sunt cinci elevi de clasa a VI-a și a VII-a, pe care îi mentorez din vara anului trecut. Eu și un alt coleg din ”echipa mare” suntem mentori. Ne întâlnim aproape săptămânal, sunt foarte implicați și rezultatele încep să se vadă. La primul lor concurs, care s-a derulat în Brăila, au luat roboțelul acasă ca să mai lucreze la el și să fie gata. Eu la acel concurs mă ocupam de organizare și un coleg mi-a spus ”Helix Junior au scos cel mai bun timp!”. Am fost foarte mândră de ei! Mai ales că au concurat cu echipe de juniori care aveau mai multă experiență. Visul meu cu echipa de juniori este să intre în echipa mare și astfel să creez sustenabilitate. Adică să nu mai rămână ”Helix” cu 3-4 membri în fiecare an, că cei care termină pleacă la facultate, să o ia de la capăt cu membri noi. Așa vin juniorii care știu deja ce înseamnă robotica, știu valorile programului, mai trebuie doar să îi ajutăm puțin pe partea de mecanică și de programare.
– Recent, tot împreună cu cei de la ”Helix”, ai câștigat și ”Maratonul de Educație Antreprenorială”. Sunteți campionii Brăilei. Ce a însemnat acest proiect pentru tine?
– În echipă suntem șase colegi din ”Helix” și am câștigat maratonul tot cu un robot. Alături de Maria Sipică m-am ocupat de planul de afaceri. A fost prima oară când am făcut așa ceva! Nici nu știam de unde să încep! Am primit puțin ajutor din partea tatălui unui coleg, dar în rest am făcut foarte mult research. Am fost la școală, am luat manualul dintr-a IX-a de educație antreprenorială, caută pe net, uită-te la video-uri, ca să scoatem cel mai bun produs, ceva care să fie al nostru și care să iasă puțin din tipare. Și iată că vom merge la națională în mai.
– Ce îți dorești pe viitor?
– Eu în clasa a V-a am fost sigură că o să mă duc la Facultatea de Informatică din București și după o să fac ceva în zona de gamming. Și anul trecut, într-a X-a, perspectiva s-a schimbat și am zis eu mă duc la Inginerie Industrială și Robotică. Că eu nu vreau doar să scriu niște coduri. Eu vreau să lucrez cu piulițe, cu șuruburi. Dar cum mulți ani am zis informatică, acum robotică, las deschise opțiunile. Ceea ce știu sigur este că după facultate vreau să am un job în zona de tech și să mentorez o echipă de robotică sau mai multe. Mi-ar plăcea să ajut o echipă să ajungă la FIRST Robotics Competition, care e cea mai mare competiție de robotică din lume și care încă nu există în România. E cu roboți cât mine de mari.
– Ești deja admisă la facultate în România, pe baza premiilor de la robotică. Iei în calcul să pleci să studiezi în străinătate?
– Nu cred! Nu spun că nu mi-ar plăcea un schimb de experiențe, un Erasmus, dar vreau să rămân să studiez aici. Plus că noi avem echipa aceasta frumoasă de robotică și am vorbit să rămânem în relații și când vom merge la facultate ca să continuăm să dezvoltăm proiecte, să-i ajutăm și pe cei mici.
– Un mesaj de final!
– Aș vrea să le transmit elevilor că e foarte important ca în perioada aceasta de liceu, din a IX-a până în a XI-a, toată lumea să încerce să facă cât mai multe pentru că o să ajungă la un moment dat să spună: ”Asta-i de mine!”. Sunt foarte mulți care zic mă duc eu la facultatea x și văd apoi ce-mi place. Și vreau să mulțumesc foarte mult echipei mele! Fără ”Helix” nu aș fi putut ajunge aici. Și fără mentorii Silviu Gheorghe și Alin Roșioru! Mulțumesc Bibliotecii Județene, părinților și profesorilor care chiar m-au susținut și mi-au fost alături când am avut nevoie!
O felicităm pe Eva pentru performanțele obținute până acum și îi urăm mult succes la etapa mondială!
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
