Social Media

Social

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi… fără absolvenţi

Timp de citire: 4 minute

* la evenimentul organizat vineri, numărul participanţilor a fost mai mic decât numărul joburilor oferite de angajatori * absolvenţii au fost “scumpi” la vedere, participanţii fiind în mare parte elevi din ultimii ani de liceu, dar şi adulţi aflaţi în căutarea unui loc de muncă
 
 
 
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila a organizat, vineri, 18 octombrie, la Facultatea de Inginerie şi Agronomie, o nouă ediţie a “Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi”, eveniment adresat în principal tinerilor aflaţi în căutarea unui job. Acţiunea nu s-a bucurat însă de succes, atmosfera fiind mai degrabă una dominată de dezinteresul participanţilor, şi aceia puţini la număr. Concret, la această acţiune au venit 230 de persoane, mai puţine decât numărul de joburi oferite de agenţii economici: 320. Iar participanţii au fost în mare parte elevi din ultimii ani de liceu, la care s-au adăugat adulţi aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Aşadar, absolvenţii au cam lipsit de la acest eveniment, şi nici nu e de mirare dacă luăm în calcul faptul că Brăila are cea mai îmbătrânită populaţie din România, iar numărul tinerilor care pleacă din oraş creşte de la an la an, fiind tot mai rare cazurile celor care aleg să se întoarcă.
Cu toate acestea, AJOFM Brăila a contactat 1.100 de angajatori pentru această acţiune, însă doar 24 de firme au venit la bursă, cu un total de 320 de locuri de muncă vacante în meserii/ocupaţii precum: inginer mecanic; inginer agronom; proiectant inginer mecanic, administrator baze de date; programator; economist; agent comercial; contabil; agent de asigurare; confecţioner cablaje auto; vânzator; patiser; ambalator manual; pizzar; agent de securitate; vopsitor industrial; sudor; lăcătuş construcţii metalice şi navale; lăcătuş montator; strungar universal; frezor rabotor; mecanic auto; electrician nave; tâmplar universal sau şofer autocamion.
“În vederea facilitării inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ, au participat la bursă şi elevi din anii terminali de la Colegiul Tehnic «Panait Istrati», Colegiul Economic «Ion Ghica» Brăila şi Colegiul Tehnic «Costin D. Neniţescu», care au intrat în contact direct cu angajatorii prezenţi la bursă”, se precizează într-un comunicat al AJOFM Brăila.
La fel ca la ediţiile precedente ale bursei, elevii s-au arătat interesaţi de oferta de învăţământ a Ministerului Apărării Naţionale prezentată de Centrului Militar Judeţean Brăila – Biroul Informare-Recrutare. De asemenea, şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Brăila a mediatizat în cadrul acestui eveniment oferta de şcolarizare a Poliţiei Române, pentru şcolile de agenţi de poliţie.
Mai trebuie precizat că la bursă a fost prezent şi un grup de persoane private de libertate propozabile pentru liberarea condiţionată de la Penitenciarul Brăila şi Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti, în scopul creării unor punţi sociale între comunitate şi acestea, existând posibilitatea obţinerii unui loc de muncă după punerea în libertate. Astfel, au fost prezenţi 9 deţinuţi din Penitenciarul Brăila şi 10 tineri internaţi la Centrul de Detenţie Tichileşti.
“Persoanele participante au primit materiale informative privind serviciile oferite de agenţie solicitanţilor de loc de muncă (pliante, broşuri, model CV Europass). De asemenea, au fost amenajate spaţii în care persoanele interesate au primit informaţii/sprijin din partea consilierilor agenţiei cu privire la completarea unui CV Europass, a unei scrisori de intenţie, cursuri de formare profesională ce vor fi organizate de agenţie pentru someri, precum şi alte infomaţii privind domeniul nostru de activitate”, mai transmite AJOFM Brăila.
 
 

Social

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Publicat

în

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.

România, printre țările europene cu cele mai mari probleme

Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.

Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.

Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.

Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate

Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.

În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.

O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.

Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.

Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.

O problemă care poate continua și la vârsta adultă

Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.

Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.

Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.

Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.

Citește articolul complet

Social

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Publicat

în

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.

Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.

Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.

Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani

Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.

În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.

În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.

Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.

Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor

O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.

În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.

Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.

Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.

În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.

Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare

Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.

Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.

Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.

La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.

Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧