Editorial
Bun simț și dominare
Zilele trecute, am participat la un eveniment foarte interesant, în care s-a vorbit despre autenticitate. Despre cât de important este ca, în aceste vremuri atât de tulburi, fiecare dintre noi să ne străduim să facem din lumea noastră mică un colț cât mai bun. Angajați sau angajatori, părinți sau fii, colegi, vecini, prieteni să filtrăm cât mai mult informațiile, să comunicăm sincer, să ne gestionăm cât putem de bine fricile și complexele, să nu ne abatem de la propriile principii și valori. Într-un cuvânt, să fim autentici și să întreținem în jurul nostru relații cât mai sănătoase. S-a explicat științific și de ce binele se multiplică, ori de ce într-un anturaj bun devii și tu mai bun sau invers.
Una peste alta, am plecat cu un sentiment de liniște interioară, cumva mai stăpână pe propriile trăiri, gândindu-mă cât de corect ar fi ca în vremurile acestea atât de dificile, să fii sincer, să-ți asumi, să fii empatic și să generezi bunătate, încredere, respect.
Eram perfect conștientă că între ce s-a vorbit și viața de dincolo de ferestrele acelei săli e un decalaj, dar mă gândeam că, dacă am fi convinși că schimbarea în bine începe cu fiecare dintre noi, ușor-ușor decalajul acesta s-ar putea atenua.
Cunosc puțini oameni în București, dar întâmplarea a făcut ca la întoarcere să mă întâlnesc în autobuz cu unul dintre ei. O doamnă pe care o cunoscusem la coadă la evidența populației și cu care, ulterior, mai vorbisem de câteva ori pe Facebook.
Am schimbat câteva amabilități și apoi a început… minute în șir nu i-a tăcut gura, nimic nu-i era pe plac, nora, soacra, soțul, vecina, primarul, colega de serviciu. I-am sugerat că lucrurile poate nu stau chiar așa și că adunând în ea atâtea frustrări își face rău în primul rând ei. Era atât de pornită, încât nici măcar n-a mimat că ar dori să asculte. Mă lăsasem deja păgubașă, când i-a sunat telefonul. Și, dacă în discuția cu mine a păstrat o oarecare decență auditivă, din convorbirea telefonică toți pasagerii au aflat că nora sa e o nepricepută care strică sucul de roșii în supa de pui, că asistenta nu știu care e o idioată că nu-i dă la timp rețeta, că la muncă sunt numai tâmpiți etc.
Am coborât bulversată de tot acel debit verbal și de încrâncenarea cu care comenta totul. O singură întrebare îmi stăruia: oare doamna aceasta purta o mască? – părea tare încântată de rolul de ”martir” pe care și-l asumase, dar și că ceilalți călători o ascultau.
Dar vecinul care dă muzica la maxim, decibeli fără număr, și urlă în microfon câte milioane lipește pe fruntea lăutarului, joacă și el un rol care să-i crească prestigiul în comunitate? Dar funcționara veșnic sictirită, medicul care își condiționează actul medical de plic ori profesorul pentru care meditațiile sunt mai importante decât activitatea la clasă? Dar înalt demnitarul care nu mișcă un deget până nu își primește partea, docenții care își construiesc cariere solide și prospere pe baza unei lucrări plagiat? Dar cei care se cred ”născuți să fie șefi” și pentru asta, vorba românului, ”calcă pe cadavre”? Dar colegul care în față te laudă, iar în biroul șefului dă cu tine de pământ? Dar cel care te înșală, te fură, te minte, cel care îți calcă în picioare drepturile ori demnitatea? Așa sunt ei sau joacă un rol?
Vedeți, conștient sau nu, atunci când vorbim de autenticitate, avem tentația să îi atribuim standarde și calități înalte. Autenticitatea nu este însă așa, autentic nu înseamnă neapărat superior, etic ori moral. Autentic înseamnă să fii fidel propriilor principii și valori, să te comporți, să te afișezi, să vorbești așa cum simți. Și, cel mai probabil, pur și simplu astea sunt valorile în care oamenii aceștia cred și principiile după care își ghidează viața, comportamentul și acțiunile.
Și atunci? Atunci ne întoarcem la marea rană a acestei societăți – EDUCAȚIA. Câtă vreme promovăm și acceptăm o falsă educație, autenticitatea – așa cum unii ne-o închipuim – nu are cum să oglindească principii și valori morale, standarde înalte de integritate.
De fapt, în dezbaterile filosofice, autenticitatea este considerată un ideal, o trăsătură distinctivă a recentelor dezvoltări intelectuale. Și mai spun ceva filozofii, ceva care ar putea dezlipi brutal firava coajă de pe această rană: ”autenticitatea trece dincolo de autonomie, sentimentele și dorințele cele mai profunde ale unui individ pot depăși atât rezultatul deliberării raționale în luarea deciziilor, cât și dorința de a se cufunda în normele și valorile dominante ale unei societăți”.
Editorial
Alexandru Popa și Ilie Bolojan, umăr la umăr la DNA Iași! Martori!
Liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a fost citat ca martor de DNA Iași. Popa a dat declarații cam două ore joi, 1 octombrie. A doua zi, vineri, 2 octombrie, Ilie Bolojan a fost la DNA Iași unde a stat cam trei ore, tot în calitate de martor.
Dosarul este legat de o presupusă mită uriașă de 1,5 milioane euro pe care omul de afaceri din Vaslui Fănel Bogos ar fi dat-o ca să intre la premierul demis pentru a-l schimba pe directorul DSVSA Vaslui.
De altfel, în aceeași oală cu șeful DSVSA Vaslui este și Alexandru Bociu, șeful suprem al ANSVSA, care-ar fi refuzat să-l schimbe din funcție pe subalternul lui din Vaslui.
Conform unor surse de încredere, Alexandru Bociu a deranjat multă lume bună din PNL tocmai pentru că el aplică legea și nu execută ordine de partid.
Conform altor surse, inclusiv Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, s-ar fi străduit să-l schimbe după ce Bociu nu l-a ”executat” pe Costică Peltea omul PSD din fruntea DSVSA Brăila. Cică Peltea nu i-ar fi dat lui Popa autorizație pentru un abator! Mai mult, după scandalul uriaș cu variola la ovine care-a lovit ferme din Brăila unde s-au depistat animale neînregistrate legal, Bociu a demis întreaga conducere a DSVSA, inclusiv adjunctul care era omul PNL.
La acest moment, DSVSA Brăila este condusă de specialiști trimiși de la București de același incomod Bociu. Pe de altă parte, ziarul Comunitatea a obținut o declarație de la deputatul Alexandru Popa, conform căreia el a fost citat ca martor al apărării: „Sunt un profesionist în agricultură (…) Nu am avut nicio treabă cu dosarul propriu-zis, dar am fost citat de doamna Trăilă (Cristina Trăila, secretar general al Guvernului Bolojan, în prezent inculpată în acest dosar- n.n) ca martor din partea dumneaei, ca să pot să dau o expertiză mai mult tehnică”.
Logic, asta înseamnă că Trăilă are încredere în Popa, că doar nu este singurul profesionist în agricultură din țara asta. Mai mult, am putea afirma că Popa i-ar putea fi dator! Cu ce , nu se știe! În fond, nimănui nu-i convine să depună mărturie la DNA, decât dacă nu are loc de întors.
Apoi, dacă știi că ești total neimplicat în practicile toxice ale demiterilor și numirilor după propriile interese în acest caz, de ce mergi cu avocatul de mână? Sincer, când ești complet nevinovat, când nu ai făcut nimic care să miroasă a trafic de influență, de ce ai nevoie de avocat?
Un răspuns ar putea fi legat de maniera controversată de instrumentare a dosarelor, dar și de măsurile preventive care au un puternic iz politic, de aici și scăderea dramatică a credibilității justiției în general. Ca să nu mai vorbim de maniera în care se face justiție la televizor.
În acest context, nu putem să nu ne aducem aminte cum a tratat PNL Brăila, în frunte cu Alexandru Popa și numitul Chivu Cătălin, episodul în care, în urma unui denunț, DNA a ridicat documente de la Consiliul Județean legate de HC Dunărea.
Vă aduceți aminte că Francisk Chiriac, președintele CJ, și Adrian Manole, președintele HC Dunărea, erau deja condamnați de liderii PNL și Chivu? Acum aceiași liberali în frunte cu numitul Chivu nu mai scot o vorbă! Culmea, nu se mai aude nimic în legătură cu acel dosar in rem, deși au trecut atâtea luni! Sau poate procurorii așteaptă alegerile locale… Orice e posibil!
Editorial
Nicușor Dan calcă în picioare Constituția! Ei, și? De parcă ar fi primul!
Constituția este stâlpul democrației! Când se încalcă o dată legea fundamentală a statului, puteți fi siguri că vor urma și alte încălcări, din ce în ce mai ”justificate”, până se va ajunge ca respectarea Constituției să devină excepția.
În ultimii ani au fost multe încălcări și aș aminti de încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești în perioada pandemiei. Pe o ură colectivă – vacciniști versus anti-vacciniști – guvernele (Orban, dar mai ales Câțu) din acea perioadă și-au bazat așa-zisele reguli, care-au încălcat în lanț drepturile și libertățile cetățenești.
Un singur aspect reamintesc: cum să impui vaccinarea cu un vaccin experimental, când cetățenii sunt atât de diferiți, au boli, au alergii, au slăbiciuni etc etc. Ei bine, s-a putut și poporul plătește și va plăti în continuare pentru milioanele și milioanele și milioanele de doze, care ar fi trebuit administratate tuturor, cam câte 6 de căciulă. ”Noroc” că a izbucnit războiul Rusia – Ucraina astfel că, peste noapte, a dispărut și Covid-ul și regulile absurde.
Următoarea încălcare flagrantă a Constituției a fost atunci când i s-a interzis Dianei Șoșoacă, președintele S.O.S România, să candideze la președinția țării. Ion Iliescu care se bucura de o popularitate imensă nu a avut curajul să facă așa ceva atunci când a candidat Corneliu Vadim Tudor din partea PRM. Să ne aducem aminte cât de dur și amenințător era în limbaj C.V. Tudor. Până la urmă, liderul PRM a fost învins democratic la vot.
Dacă Diana Șoșoacă era lăsată să candideze, cu siguranță ”mânca” din voturile lui Călin Georgescu și niciunul nu ajungea în turul 2. Părerea mea! Sau poate ajungea, dar nu cu un scor atât de mare și atunci ”proeuropenii” se aliau în spatele candidatului pro-occidental, care câștiga democratic alegerile.
Acum, după atâtea luni de la învestirea lui Nicușor Dan, sincer, nu era mai bună Elena Lasconi? A treia oră când s-a încălcat fragrant legea fundamentală a țării a fost când s-au anulat alegerile prezidențiale – turul I -, când s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi. Pe ce motiv? Nicușor Dan a promis desecretizarea documentelor, că le va face publice ca să priceapă toată lumea de ce s-au anulat alegerile prezidențiale, o premieră în România post-comunistă. Nu s-a desecretizat nimic, că nu aveau ce. În schimb, Călin Georgescu a fost martirizat și a intrat în categoria adulaților. Ferească Dumnezeu să zici ceva de Georgescu!
Dar cum a fost sacrificată Elena Lasconi pentru Nicușor Dan, vă mai aduceți aminte? Iar acum progresiștii nu-l mai înghit pe președintele Dan! S-au lipit de Ilie Bolojan care este și el un ”Mesia”, adulat, indiferent ce-ar face. Să te ferească Dumnezeu să zici ceva de Bolojan!
În fine, abia acum vine lovitura de grație: preaiubitul și întâiul matematician al țării, Nicușor Dan a început să interpreteze Constituția ca pe un text de la Limba Română. Fără nicio legătură cu Matematica. Astfel că, întâi l-a propus pe Tomac, al cărui partid nici nu a intrat în Parlament. Acum l-a desemnat pe Veștea, peste capul Bolojan al PNL, ceea ce a dus deja la împărțirea liberalilor în două tabere. În plus, o dă încontinuu că el ”nu vrea” un guvern votat de AUR sau cu membri AUR pe post de miniștri.
Păi, cum vine asta? Votanții AUR nu sunt români? Nicușor Dan nu este președintele tuturor românilor, ci doar al ”proeuropenilor”? Am zis-o și-o repet: întâi președintele să fi desemnat un premier de la PSD, partidul situat pe locul I la ultimele parlamentare. Dacă Grindeanu&Co nu treceau un guvern de Parlament, la rând intra AUR! Dacă nici AUR nu făcea nimic, a treia oară votau toți parlamentarii cu ochii închiși, orice guvern. Asta-i formula rezultată după ultimele parlamentare! Este practic imposibil fără PSD sau fără AUR. Și dacă partidele ”proeuropene” nu se înțeleg între ele, atunci hai la anticipate! De ce-i este frică lui Nicușor Dan să respecte Constituția?
Ce crede el sau altcineva – Bolojan, Veștea, Grindeanu, Fritz – că dacă împart, pe față, alegătorii românii în cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua, după votul exprimat la ultimele alegeri, Europa va ajuta România cu bani, dacă nu-și îndeplinește jaloanele pe care tot ai noștri conducători le-au negociat? Nu, fraților! Stați liniștiți! Uitați-vă la țările din jur cum tratează interesul național. Cu atenție! Că vremurile se schimbă!
Ai noștri conducători însă, par din ce în ce mai mult rupți de realitatea în care trăiesc românii și își permit să facă ”fițe” de parcă am fi o țară bananieră, fără Constituție, fără democrație, fără reguli.






















