Sănătate
Brăileni la Psihiatrie, în pandemie
* medicii spun că un număr semnificativ de cazuri noi de afecțiuni psihiatrice au legătură cu situația pandemică din ultimii doi ani * anul 2020 a adus cu sine 789 cazuri noi de bolnavi psihic, cu 300 mai multe decât în anul precedent * au fost înregistrate, de asemenea, 995 de cazuri de alcoolism tratate în spital, peste 14.000 de consultații în Ambulator și Centrul de Sănătate Mintală și peste 11.000 de bolnavi psihic rămași în evidențele spitalului * potrivit dr. Andreia Gavrilescu, director medical al Spitalului „Sf. Pantelimon”, s-au înmulțit afecțiunile/simptomele consecutive infecției cu SARS CoV-2: fobii, depresii, anxietate, insomnie, agitație psihomotorie, deficit de memorie, alcoolism * pe de altă parte, derutați, brăilenii se adresează psihologilor ca să scape de sentimentul de vinovăție * alții își caută refugiu în droguri și alcool
Bătălie pe două fronturi dusă de medicii Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila. Pe de o parte, unitatea spitalicească este spital suport COVID încă de la debutul pandemiei, iar, pe de altă parte, trebuie să facă față miilor de bolnavi psihic și brăileni diagnosticați cu afecțiuni/simptome care au explodat odată cu apariția virusului SARS CoV-2: fobii, depresii, anxietate, insomnie, agitație psihomotorie, iritabilitate, deficit de memorie și atenție, alcoolism. În anul pandemic 2020, se aflau în evidențele Spitalului de Psihiatrie peste 11.000 de bolnavi psihic, iar consultațiile la Ambulatoriul de specialitate pentru adulți și copii și Centrul de Sănătate Mintală pentru adulți depășise cifra record de 14.000. Psihologul Marian Taifas este de părere că, supuși unui adevărat bombardament informațional prin intermediul mijloacelor mass-media, oamenii vin la psiholog ca să se descarce afectiv, să fie ascultați. Alții își găsesc refugiu în droguri și alcool. Iar alții vor să scape de acel sentiment de vinovăție apărut la pierderea cuiva drag, este de părere psihologul Eduard Bucureșteanu.
La Psihiatrie au fost internate 380 de persoane cu COVID și afecțiuni psihice
„Spitalul de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila este o unitate spitalicească, care, încă de la debutul pandemiei de COVID-19, a fost desemnată ca spital suport COVID. În prezent, spitalul funcționează cu o structură temporară care include un Compartiment COVID de 29 de paturi destinat pacienților cu afecțiuni psihice și COVID – forme ușoare și medii de boală. De la debutul pandemiei de Coronavirus, în structurile COVID ale Spitalului de Psihiatrie au fost asistate 380 persoane cu infecție COVID și afecțiuni psihice (forme ușoare și medii)”, ne-a declarat dr. Andreia Gavrilescu, medic primar epidemiolog, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila.
Majoritatea persoanelor (246) au fost externate vindecate din punct de vedere al afecțiunii COVID, altele (126) s-au externat la cerere, cu continuarea măsurilor de izolare la domiciliu, iar altele, nouă la număr, au fost transferate într-o unitate sanitară de nivel superior, din pricina agravării afecțiunii COVID-19. La sfârșitul lunii decembrie, în Compartimentul COVID al Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila mai era asistată o singură persoană diagnosticată pozitiv cu temutul virus.
Să nu uităm, însă, că activitatea principală a spitalului este asistența de specialitate – spitalicească și ambulatorie – pentru pacienții cu afecțiuni psihice. Potrivit dr. Gavrilescu, această activitate nu a fost minimalizată pe parcursul pandemiei, pacienții beneficiind în continuare de spitalizare în secțiile non COVID ale spitalului și de acces necondiționat în Ambulatorul de specialitate pentru adulți și copii și în Centrul de Sănătate Mintală (CSM) pentru adulți.
„Serviciile de specialitate psihiatrice, multidisciplinare și conexe au fost și sunt asigurate de 11 medici în specialitatea Psihiatrie adulți, 2 medici în specialitatea Neuro-Psihiatrie infantilă, 1 medic în Specialitatea Laborator clinic, 1 medic în specialitatea Radiologie și imagistică medicală și 1 medic în specialitatea Epidemiologie, cărora li se adaugă 4 psihologi și alt personal sanitar și auxiliar indispensabil (farmaciști, biologi, asistenți medicali, infirmiere, îngrijitoare, supraveghetori bolnavi psihici și brancardieri). Pentru buna funcționare și asigurarea unor servicii medicale de calitate, personalul de suport al unității a răspuns prompt cerințelor personalului de specialitate”, ne-a precizat sursa citată.
Mii de bolnavi psihic în evidențele Spitalului „Sf. Pantelimon”
Cât privește numărul de brăileni diagnosticați cu afecțiuni psihice sau care au trecut pragul Spitalului de Psihiatrie pentru consultații, acesta a crescut considerabil în ultimii ani. O spun statisticile pe ultimii trei ani – perioada 2019-2021, prepandemică și pandemică – puse la dispoziție de conducerea unității spitalicești.
Astfel, în anul 2019, an prepandemic, au fost înregistrate 484 de cazuri noi de bolnavi psihic la Brăila și 17.433 de consultații în Ambulatorul de specialitate pentru adulți și copii și CSM (Centrul de Sănătate Mintală pentru adulți). În același an, au rămas în evidențele Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila nu mai puțin de 16.931 bolnavi psihic, iar cazurile de alcoolism tratate în spitalizare de zi sau continuă au atins numărul record de 1.356.
Anul 2020, an pandemic, a adus cu sine o creștere semnificativă a cazurilor noi de bolnavi psihic, și anume 789 (cu peste 300 mai mult decât în anul precedent). Au fost înregistrate, de asemenea, 995 de cazuri de alcoolism tratate în spital, 14.369 de consultații în Ambulator și Centrul de Sănătate Mintală și 11.133 de bolnavi psihic rămași în evidențele spitalului.
În fine, în primele nouă luni ale anului 2021, an pandemic, au fost înregistrate 145 de cazuri noi de bolnavi psihic, 7.524 de bolnavi rămași în evidență, 9.766 de consultații în Ambulator și Centrul de Sănătate Mintală și 798 de cazuri de alcoolism tratate în spitalizare de zi sau continuă. Atenție, însă, este vorba de perioada ianuarie-septembrie 2021, care nu include perioada octombrie-noiembrie, când valul IV al pandemiei de Coronavirus a făcut ravagii în spitalele brăilene. De asemenea, mulți bolnavi psihic au migrat către cabinetele medicale particulare, de frica îmbolnăvirilor cu COVID.
„Numărul crescut de cazuri noi de bolnavi psihic în anul pandemic 2020 se explică prin adăugarea la afecțiunile psihice de bază, care se tratau în unitatea noastră, și a altor afecțiuni/simptome din spectrul de activitate care au fost consecutive infecției cu COVID-19, respectiv fobii, depresii, anxietate, insomnie, agitație psiho-motorie, iritabilitate, deficit de memorie și atenție, alcoolism. Deși anul 2021 a fost tot an pandemic, numărul de cazuri noi de bolnavi psihic este mai mic, având în vedere și introducerea vaccinării împotriva COVID-19, care a protejat populația indemnă de boli psihice să dezvolte astfel de afecțiuni post COVID”, ne-a declarat dr. Andreia Gavrilescu.
În ceea ce privește numărul de bolnavi cu afecțiuni psihice rămași în evidență la nivelul unității sanitare și numărul de consultații în Ambulatorul de specialitate și Centrul de Sănătate Mintală pentru adulți, acesta a scăzut continuu în cei 2 ani pandemici, pe de o parte deoarece pacienții au avut rețineri în a se prezenta pentru spitalizare sau consult de specialitate într-o unitate suport COVID și, pe de altă parte, din cauza condiționărilor impuse de pandemie „cu privire la temporizarea de la internare a pacienților cu afecțiuni cronice stabilizate”. Dr. Andreia Gavrilescu, director medical al Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon” Brăila:
„Acești pacienți au migrat către cabinetele de specialitate din afara spitalului, în genere private sau în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Cu toate acestea, dorim să ne asigurăm pacienții despre faptul că riscul infecțios în spitalul nostru este redus, Compartimentul COVID fiind complet separat de restul Secțiilor non COVID”.
Oamenii merg la psiholog ca să scape de sentimentul de vinovăție
Contactat în legătură cu avalanșa de cazuri de afecțiuni psihice semnalate la Brăila în ultimii doi ani, psihologul Marian Taifas ne-a spus că oamenii s-au confruntat cu astfel de probleme – fobii, depresii, anxietate, insomnie, agitație psihomotorie, iritabilitate, deficit de memorie și atenție, alcoolism etc – și înainte de pandemie, numai că, la noi, la români, exista un model social care-i împiedica să meargă la psiholog sau să se prezinte la control, la Spitalul de Psihiatrie.
„Se considera că, dacă ai simptome de natură psihiatrică nu mai poți fi valid pentru anumite funcții, nu te mai poți angaja, spre exemplu. Apariția COVID-19 a făcut ca oamenii să se deschidă, să ceară ajutor. Oamenii trec printr-un adevărat bombardament informațional legat de existența COVID-19 și a manifestărilor acestei boli. Cei care se prezintă la cabinetul psihologic simt nevoia să fie ascultați, căinați, să se descarce afectiv. Pe de altă parte, încercând să-și găsească refugiu, unii îl caută în droguri și în alcool. Încearcă să evadeze cumva din acest bombardament informațional, să-și creeze o lume a lor, iluzorie”, ne-a mărturisit cunoscutul psiholog brăilean.
Pe de altă parte, psihologul Eduard Bucureșteanu este de părere că oamenii simt acum nevoia să fie susținuți și să scape de sentimentul de vinovăție apărut la pierderea unei ființe dragi:
„Există două tipuri de persoane care se adresează psihologului pe zona asta de COVID: cei care au trecut printr-o pierdere a cuiva apropiat și cei care sunt speriați/derutați de tot ceea ce se întâmplă și nu știu încotro să o ia și cum să procedeze. Abordările sunt diferite, chiar dacă au ceva comun: nevoia de susținere, de suport și eliminarea acelui sentiment de vinovăție. Nevoile psihologice bazale sunt foarte mult dărâmate în perioada asta. Nevoile de conexiune și control în primul rând. Sunt nevoi bazale în psihologie, fără ele nu putem funcționa normal, noi ca oameni…”.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
