ADMINISTRAȚIE
Brăila va avea un Muzeu al Umorului
• Muzeul Umorului Desenat este o iniţiativă a celebrului caricaturist Costel Pătrăşcan şi a primit girul consilierilor în cea mai recentă şedinţă de CJ • evident, tipic pentru CJ Brăila, nici această hotărâre nu a scăpat de clasicele contre între Putere şi Opoziţie
Este oficial! Brăila va avea un Muzeu al Umorului. Consilierii judeţeni au aprobat, vineri, în cadrul şedinţei ordinare a lunii august, trei proiecte de hotărâri care au pavat calea spre acest deziderat. Este vorba despre modificarea datelor de identificare a imobilelor situate pe strada Ana Aslan nr. 27 (unde va funcţiona Muzeul Umorului Desenat şi o bibliotecă a Muzeului Brăilei “Carol I”) şi nr. 29, aparţinând domeniului public al judeţului Brăila, aflate în administrarea Consiliului Judeţean. De asemenea, au fost aprobate tarifele pentru închirierea spaţiilor din cele două imobile, dar şi transmiterea imobilului de pe Ana Aslan nr. 27 din administrarea CJ, către Muzeul Brăilei “Carol I”, astfel încât acolo să poată funcţiona noua secţie.
Precizăm că fiecare proiect a fost dezbătut separat, iar consilierii liberali, în frunte cu liderul Alexandru Dănăilă, au avut o serie de intervenţii punctuale, semnalând anumite vicii de procedură. Aceştia au ţinut totuşi să sublinieze că nu au nimic împotriva înfiinţării Muzeului Umorului la Brăila, doar că îşi doresc ca lucrurile să fie făcute corect. Dar să le luăm pe rând.
Dănăilă a precizat, în primul rând, că nu s-au actualizat datele din Cartea Funciară în cazul acestui imobil, ceea ce va genera viitoare probleme. Concret, după cum se specifică şi în raportul proiectului, ambele clădiri de pe Ana Aslan 27 şi 29 au fost reabilitate prin fonduri structurale în cadrul unui proiect intitulat “O poartă spre patrimoniul cultural brăilean”, prin intermediul căruia s-a înfiinţat Centrul Multicultural şi de Recreere “Poarta Cetăţii”, încheiat la finele anului 2018. De altfel, acolo a funcţionat şi sediul acestui Centru. Ei bine, în proiectul propus dezbaterii în şedinţă se folosea sintagma de revenire la “forma iniţială” din Cartea Funciară, care vorbeşte despre destinaţia clădirii dinainte de a fi reabilitată, aceea de locuinţă. Dănăilă a avertizat că paşii nu au fost urmaţi corect, că în Cartea Funciară nu va apărea întregul istoric al clădirilor, astfel că a punctat că liberalii se vor abţine la vot. Secretarul judeţului Dumitrel Priceputu a dat asigurări că procedura este legală şi că toate modificările vor fi declarate şi vor fi trecute ulterior în Cartea Funciară. Proiectul a fost aprobat, dar cu abţinerea grupului PNL şi o neparticipare la vot a liberalului Ovidiu Nechita, care a repetat mişcarea la toate proiectele de pe ordinea de zi, deoarece a considerat că şedinţa nu a fost convocată legal.
Probleme şi la tarifele de închiriere a spaţiilor din Ana Aslan 27 – 29
Potrivit proiectului de hotărâre, pentru imobilul de pe strada Ana Aslan nr. 27 tarifele propuse pentru închirere sunt: 1,40 lei/mp/oră pentru parter, 0,80 lei/mp/oră pentru etaj, 1,00 lei/mp/oră pentru mansardă. De asemenea în cazul clădirii din Ana Aslan nr. 29: 0,90 lei/mp/oră pentru demisol, 1,70 lei/mp/oră pentru parter şi 0,90 lei/mp/oră pentru mansarda (utilizabilă). Ei bine, Dănăilă a precizat şi aici că evaluatorul contractat de Consiliul Judeţean a evaluat clădirile şi a stabilit preţul respectiv în condiţiile în care acolo funcţiona sediul Centrului Multicultural, chestiune care schimbă total lucrurile. Acesta a precizat că proiectul este greşit din punctul său de vedere, în condiţiile în care ar trebui făcută o reevaluare, având în vedere noua destinaţie a clădirii.
Secretarul judeţului Dumitrel Priceputu a precizat că există o distincţie clară între destinaţia spaţiului şi că evaluatorul a ştiut că este vorba despre altă destinaţie decât cea de locuinţă, de unde au reieşit preţurile propuse consilierilor spre aprobare. Şi acest proiect a fost aprobat doar cu votul consilierilor PSD şi al aliaţilor acestora.
Liberalii au vrut altă destinaţie pentru clădirea din Ana Aslan, 27
Ultimul proiect dezbătut pe această temă a fost cel legat de transmiterea clădirii de pe strada Ana Aslan nr. 27 în administrarea Muzeului Brăilei “Carol I”, astfel încât acolo să funcţioneze “Muzeul Umorului Desenat”, după cum se specifică în documentaţie, şi Biblioteca documentară de instituţie a Muzeului condus de managerul Ionel Cîndea. Aici, liberalul Ovidiu Nechita a precizat că în realitate acolo va funcţiona un salon de caricatură, o entitate care “nu se cade” să fie în administrarea Muzeului Brăilei “Carol I”, din punctul său de vedere. Acesta a cerut chiar un punct de vedere de la managerul muzeului, prezent în sală, dacă este de acord cu acest lucru sau nu. Cîndea a dorit să sublinieze că de ani de zile, la Brăila, se desfăşoară o activitate interesantă privind grafica umoristică. De asemenea, că un asemenea gen artistic îşi găseşte locul în muzee. Mai mult, managerul a precizat că spaţiul nu va găzdui doar caricaturi, iar în biblioteca muzeului vor fi disponibile cărţi rare atât din străinătate, cât şi din România.
“Or, eu văd aceste discuţii pe care nu îmi permit să le comentez aici în Consiliul Judeţean, dar în orice caz să nu asociezi umorul desenat cu un act de cultură, pe mine mă lasă mut. Nu pot să vorbesc în asemenea condiţii, când umorul desenat nu e considerat, cel puţin în viziunea unora dintre consilieri, act de cultură”, a declarat Cîndea.
Nechita a venit cu un amendament privind stabilirea sediului Muzeului Umorului într-un spaţiu din Casa Tineretului, însă propunerea a picat la vot.
La rândul său, consilierul PNL Vasile Constantin Varga a precizat că în clădirea din Ana Aslan nr. 27 ar fi putut fi realizat un centru pentru copii care suferă de autism. Acesta a mai întrebat dacă s-au făcut calcule privind costurile pe care întreţinerea clădirii respective le va genera, în contextul deschiderii acestei secţii. Mai mult, a propus ca amendament ca în clădirea de pe str. Ana Aslan să funcţioneze o Casă a Căsătoriilor în Brăila, printr-un parteneriat cu Primăria Brăila. Nici această propunere nu a fost acceptată.
Mai mult, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că şi în prezent instituţia plăteşte pentru întreţinerea clădirii respective, aşa că situaţia nu se schimbă prea mult.
Dănăilă a avut o ultimă intervenţie în şedinţă, precizând că liberalii nu au nimic împotriva Muzeului Umorului, doar că sunt de părere că un alt spaţiu ar fi mai potrivit. În cele din urmă, proiectul a fost aprobat, chiar dacă liberalii s-au abţinut, iar Nechita nu a participat la vot.
Costel Pătrăşcan: «Ar fi bine să se ştie că într-un oraş trist, brăilenii vor să râdă!»
După acest episod din Consiliul Judeţean, caricaturistul Costel Pătrăşcan, cel care a fost cu ideea înfiinţării Muzeului Umorului la Brăila, a emis un comunicat de presă prin care a ţinut să le mulţumească tuturor celor care l-au susţinut.
“Dacă până acum aveam doar certificatul de naştere, de azi Muzeul Umorului are şi un acoperiş deasupra capului: Brăila, str. Ana Aslan, nr. 27! Ştiu că Brăila trece printr-o criză majoră: economică, administrativă, demografică… în acest context, mulţi vor spune că Muzeul Umorului ar fi tichie de mărgăritar… Totuşi, eu cred că o parte din soluţie ar veni chiar de aici: şcoli de calitate, teatre, muzee… În demersul meu de a înfiinţa Muzeul Umorului la Brăila am avut patru aliaţi: scriitorul Vasile Datcu, Iulian Chiriac – preşedintele CJ, domnul profesor Ionel Cândea şi mulţi brăileni. Vreau să le mulţumesc tuturor! Vreau să mulţumesc, în special, brăilenilor, deoarece clădirea este a lor şi îmi doresc să rămână a lor prin uşa deschisă şi evenimentele care vor avea loc aici. Vă asigur că va fi o instituţie vie! Sunt convins că timpul va dovedi acest lucru!”, a declarat Pătrăşcan.
Tot cu această ocazie, caricaturistul a dorit să vină şi cu o replică pentru politicienii brăileni care s-au arătat împotriva înfiinţării secţiei Muzeului Umorului Desenat în cadrul Muzeului Brăilei “Carol I”.
“Spunea un politician că desenul satiric, caricatura nu-i cultură… Ralph Waldo Emersomn spunea: «Caricatura este, adesea, cea mai adevărată istorie a timpului.» Eu cred că ultima variantă este corectă… Dar la Muzeul Umorului nu va fi vorba doar despre caricatură, aici vor fi mii de cărţi de umor, filme de comedie, spectacole de comedie, conferinţe pe tema umorului, dar, mai ales, muzeul va fi despre bucuria de a trăi câteva ore altfel… Şi încă ceva!… Suntem datori să nu vorbim despre cultura brăileană doar raportându-ne la trecut, ci să contribuim şi noi, atât cât suntem în stare, la identitatea spirituală a oraşului nostru, iar Muzeul Umorului poate reprezenta o valoare adăugată. Ar fi bine să se ştie că într-un oraş trist, brăilenii vor să râdă, că într-o ţară săracă, românii vor muzee!”, a mai spus caricaturistul.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Condiții mai bune pentru locuitorii din Lacu Dulce
• membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat la finele lunii trecute un acord de parteneriat cu Asociația ”Creionăm viitorul” din Brăila pentru un proiect pe fonduri europene ce vizează ”Regenerare urbană zone marginale” • este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de trai în Cartierul Lacu Dulce, un proiect pentru care municipalitatea încearcă să obțină finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, motiv pentru care s-a ajuns la acest parteneriat care crește șansele de a primi sprijin de la Uniunea Europeană
Un nou pas într-un proiect important ce vizează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor din cartierul Lacu Dulce din Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, un acord de parteneriat între Municipiul Brăila și Asociația ”Creionăm viitorul” pentru realizarea proiectului ”Regenerare urbană zone marginale” și depunerea acestuia pentru obținerea de finanțare europeană.
Mai precis, municipalitatea încearcă să obțină finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027, Prioritatea 6 – O regiune atractivă, Acțiunea 6.1 – Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservarea patrimoniului și dezvoltare a turismului, Obiectiv specific RSO 5.1 – Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane, Apel PRSE/6.1/1.1/2025 – Municipii reședință de județ și Municipii.
Proiectul a fost supus dezbaterii și aprobării în cadrul ședinței CLM Brăila de la finele lunii septembrie, când s-a aprobat și modelul Acordului de parteneriat încheiat între Municipiul Brăila, în calitate de lider de proiect și Asociația ”Creionăm viitorul” (partener).
Astfel, potrivit documentației aflate la mapa consilierilor, la nivel micro, proiectul vizează dezvoltarea infrastructurii verzi prin valorificarea unui teren din Cartierul Lacu Dulce aflat într-o stare generală de abandon și degradare, cu vegetație crescută spontan. Imobilul însumează o suprafață totală de 13.545,5 mp și este poziționat în partea sudică a cartierului – mai exact în imediata apropiere a ansamblului de blocuri ANL, la intersecția străzilor Dorului și Mina Minovici.
Partenerul din rândul ONG-urilor crește șansele obținerii finanțării
Tot din documentația amintită aflăm că proiectul investițional are în vedere, în concordanță cu prevederile ghidului de finanțare, crearea unor spații verzi publice urbane cu acces nelimitat, având destinație de parc. Această acțiune presupune realizarea următoarelor activități: Lucrări de pregătire a terenului – igienizarea (inclusiv demolarea fundației parazitare existente pe amplasament), nivelarea și modularea acestuia; Realizarea de plantări – plante autohtone perene, puieți și arbori maturi specifici zonei, precum și gazonarea anumitor suprafețe; Amenajarea de alei pietonale, a unei piste de alergare, precum și realizarea unui curs de apă care să străbată amplasamentul dintr-o parte în cealaltă; Crearea unor zone pentru practicarea sportului și dotarea acestora cu aparate de fitness pentru exterior; Montarea de mobilier urban – suporturi pentru biciclete, bănci și coșuri de gunoi; Amenajarea unui sistem de irigații; Înființarea unui sistem de iluminat cu dublă sursă de alimentare (panou solar și rețea publică); Dotarea spațiului cu o toaletă automată, precum și achiziționarea unei camere tehnice dedicate întreținerii zonei verzi; Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect; Realizarea rețelelor, a branșamentelor și a racordurilor pentru unitățile necesare.
Din punct de vedere al complementarității cu alte investiții, reprezentanții municipalității au amintit că în imediata vecinătate este în curs de implementare un alt proiect cu finanțare nerambursabilă: ”Regenerare economică și socială în zone marginalizate din Municipiul Brăila – investiții în facilități pentru agrement și locuri de joacă pentru copii”, proiect prognozat a fi finalizat în perioada imediat următoare și despre care am scris și în cadrul unei alte ediții a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Totodată, suplimentar față de realizarea infrastructurii verzi, în vederea obținerii finanțării nerambursabile, o altă condiție de eligibilitate esențială este desfășurarea unor activități de implicare a comunității locale și a altor părți interesate relevante, de exemplu ONG-uri active în zonă, într-o manieră participativă.
Așadar, după cum mai aflăm din raportul proiectului, în Ghidul de Finanțare se specifică faptul că partenerul ar trebui să ”desfășoare activități de natura celor vizând incluziunea comunităților defavorizate, precum și acțiuni de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului într-o manieră sustenabilă”.
În acest sens, pe 30 octombrie 2025, Consiliul Local Municipal Brăila a adoptat o hotărâre prin care s-a stabilit procedura de selecție a partenerilor pentru acest proiect. În baza acestui act administrativ cu caracter normativ, la data de 30 iunie 2026, Municipiul Brăila a inițiat procedura de selecție a viitorului partener în cadrul proiectului. Termenul limită de depunere a candidaturilor a fost în data de 10 iulie 2026.
”În urma analizei singurei oferte depuse la data de 10 iulie 2026, precum și a răspunsurilor la clarificările formulate de către Municipiul Brăila în calitatea sa de lider al parteneriatului, Asociația «Creionăm viitorul» a fost declarată câștigătoare. Totuși, pentru validarea parteneriatului solicitat de către finanțatori, precum și în vederea depunerii cererii necesare obținerii finanțării nerambursabile, este necesară, în primă fază, adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se aprobe acest parteneriat și indicatorii proiectului”, se mai explică în raport.
Și tocmai în acest context a fost propus și inițiat proiectul de hotărâre amintit.
Ce responsabilități vor avea partenerii
În ceea ce privește rolurile și responsabilitățile celor doi parteneri, potrivit Acordului de parteneriat încheiat între cele două entități, Primăria Brăila (lider/partenerul 1): va elabora documentația tehnico-economică, atât celei specifice fazei I – Studiu de Fezabilitate, cât și celei pentru a II-a fază, respectiv Proiect Tehnic, dar va obține și asistență tehnică din partea proiectantului; Va asigura resursele financiare pentru realizarea documentațiilor necesare obținerii avizelor și acordurilor necesare autorizării lucrărilor, precum și resursele necesare obținerii acestora; Va asigura servicii de verificare tehnică a documentațiilor elaborate în cadrul activității de proiectare; Va asigura servicii de dirigenție de șantier; Va acoperi costurile generate de execuția lucrărilor din cadrul proiectului, de dotare a obiectivului de investiții, precum și celor necesare pentru amenajarea terenului; Va asigura utilitățile necesare obiectivului; Va demara acțiuni destinate promovării și publicității proiectului; Va asigura rezerva de implementare, dar și a resurselor acoperitoare în marjei de buget; De asemenea, se va ocupa și de alte cheltuieli necesare realizării investiției. Mai mult, va descrie activitățile și subactivitățile pe care fiecare partener trebuie să le implementeze, în strânsă corelare cu informațiile furnizate în formularul cererii de finanțare. Tot municipalitatea va menționa valoarea estimată a fiecărei activități, defalcată pentru fiecare partener/lider de parteneriat.
În ceea ce privește asociația ”Creionăm viitorul”, aceasta bifează la capitolul rolului asumat: creșterea capacității administrative prin activități de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului.
Proiectul de hotărâre a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței ordinare a CLM Brăila din 28 septembrie și a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Care este prețul abonamentelor la «Braicar»
• consilierii municipali au aprobat, recent, tarifele serviciului de transport public local de călători în Municipiul Brăila, aplicabile de la 1 noiembrie • noutatea este că a fost introdus abonamentul lunar valabil pe toate liniile la nivelul orașului, indiferent că este vorba despre autobuz sau tramvai, în valoare de doar 85 lei • primarul Marian Dragomir a precizat că această decizie urmărește să ajute la fluidizarea traficului în anumite zone, pe termen lung • de asemenea, edilul-șef a vorbit despre un parc de panouri fotovoltaice pentru a deservi flota electrică a ”Braicar” în viitorul apropiat • totodată, a făcut anunțul referitor la sosirea în curând în Brăila a celor 40 de autobuze noi, cumpărate din fonduri europene
Veste bună pentru brăilenii care au nevoie să folosească atât autobuzul cât și tramvaiul pentru a ajunge la destinația dorită la nivelul orașului. De la începutul acestei luni își pot achiziționa un singur abonament valabil pentru toate liniile la ”Braicar”, cu ajutorul căruia se vor putea deplasa la nivelul Municipiului Brăila atât cu autobuzul cât și cu tramvaiul.
Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii municipali au aprobat tarifele serviciului de transport public local de călători prin curse regulate din Municipiul Brăila, aplicabile începând cu data de 1 noiembrie 2026. Pe scurt, prețul unui bilet rămâne de 3 lei/călătorie, în schimb, noutatea este introducerea acestui tip de abonament lunar pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) la prețul de 85 lei. Inițiatorii proiectului sunt consilierii PSD Valentin Pătârlăgeanu și Daniel Tudose, membrii în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea ”Braicar” SA Brăila.
Înainte de votul proiectului, primarul Marian Dragomir a intervenit și a explicat că măsura introducerii acestui tip de abonament integrat vine pentru a ajuta în viitor la fluidizarea traficului.
”Doamnelor și domnilor consilieri, am avut o discuție cu domnul viceprimar Alexandru Crican Jantea, în vederea fluidizării circulației și identificării unor măsuri optime, din acest punct de vedere. Și apoi am extins această discuție, împreună cu domnii consilieri Daniel Tudose și Valentin Pătârlăgeanu, cărora vreau să le mulțumesc pentru inițierea acestui proiect de hotărâre, prin care încercăm fluidizarea traficului în Municipiul Brăila și oferirea unor facilități fără să creștem prețul călătoriilor celor care folosesc mijloacele de transport ale «Braicar». Prin acest proiect, de fapt, noi oferim o facilitate pentru că toți călătorii «Braicar», începând de la elevi, studenți, persoane active care merg la serviciu și pensionari, să poată, în prețul aceluiași abonament, să circule atât pe autobuz cât și pe tramvai. Așa cum știți, până acum era nevoie să cumpere două abonamente total diferite”, a declarat Dragomir.
Edilul-șef a punctat că dimineața multe străzi din oraș se aglomerează foarte tare, iar prin acest proiect se încearcă fluidizarea traficului, prin oferirea unei alternative de transport convenabile cetățenilor, în special având în vedere prețurile mărite la combustibili.
”Ce am prevăzut în acest proiect cu toții este să păstrăm același tarif la bilet și la abonamente, subvenționând din bugetul local diferența prețului la motorină, pe care ați văzut-o cu toții peste tot. Totodată, considerăm că pe măsură ce vom finaliza Strada Grigore Alexandrescu, această măsură va fi benefică pentru ca tramvaiele să preia cetățenii care folosesc mijloacele de transport în comun, de pe Strada Buzăului sau de pe strada Vizirului, Strada Grigore Alexandrescu fiind exact la mijloc între cele două străzi. Urmând ca atunci când se va lansa un nou program cu finanțare europene, să accesăm fonduri și pentru modernizarea liniei de tramvai din Cartierul Progresul și din Cartierul Vidin, folosind, de asemenea, bani europeni pentru străzile Costache Negruzzi, Ulmului și Octav Doicescu. Dacă vor mai exista bani pentru tramvaie pe fonduri europene, având în vedere prețul exagerat, din punctul meu de vedere, de peste 1.700.000 de euro un tramvai, vom accesa în continuare, ca să mai cumpărăm și alte tramvaie”, a mai adăugat sursa citată.
Investiții viitoare la «Braicar»
În același context, primarul Marian Dragomir a mai dorit să anunțe că autobuzele electrice comandate de municipalitate urmează să vină în curând la Brăila, astfel că flota ”Braicar” va fi modernizată și se va putea, în sfârșit, renunța la mașinile vechi.
”Profit de această ocazie și vă transmit o veste foarte bună. În cursul zilei de astăzi (n.r. – vineri, 30 octombrie) am vorbit cu reprezentanții societății câștigătoare a licitației pentru autobuze. Cele 40 de autobuze ale Primăriei Municipiului Brăila, cumpărate din fonduri europene, sunt finalizate în acest moment. Se așteaptă terminarea procedurilor vamale, astfel încât acestea să fie urcate pe vapor, să fie transportate către România, urmând ca ulterior să parcurgem procedurile de omologare și de înmatriculare. Estimăm cel târziu primăvara anului viitor, lunile februarie, martie, aprilie să le avem în circulație. Cele 40 de autobuze noi vor fi electrice, vor fi foarte benefice pentru flota «Braicar» și în acest fel se va elimina tot ceea ce este autobuz vechi și se va veni cu un plus de confort pentru cetățeni, scăzând totodată costurile foarte mari cu acești combustibili. Mă refer la motorină”, a precizat Dragomir.
Cât despre energia verde, edilul-șef a mai anunțat un proiect important avut în vedere de Primărie: realizarea unui parc de panouri fotovoltaice menit să deservească flota electrică a ”Braicar”.
”O altă veste foarte bună este că autobuzele electrice vor putea la un moment dat să fie alimentate din parcuri de panouri fotovoltaice pe care Primăria Municipiului Brăila îl are în procedură de licitație pe diverse paliere în momentul de față, pentru diriginții de șantier și cei care vor verifica aceste proiecte, astfel încât primăria va avea un parc de panouri fotovoltaice care ne va ajuta foarte mult să economisim energia electrică și costurile aferente. Mulțumesc mult de tot!”, a mai declarat Dragomir în cadrul ședinței.
Care sunt tarifele «Braicar» de la 1 noiembrie
Astfel, potrivit anexei proiectului de hotărâre amintit, în ceea ce privește transportul pe bază de bilet, acesta rămâne în continuare la valoarea de 3 lei în oraș (pe toate liniile). La fel pe ruta Castanului-Lacu Sărat și pentru transport cu autobuz și microbuz. De asemenea, biletul de suprataxă pentru tramvai, autobuz, microbuz este de 40 lei.
În ceea ce privește transportul pe bază de abonament, a fost introdus acest abonament de 85 lei/lună pentru transportul pe toate liniile în oraș. În ceea ce privește un abonament lunar pe tramvai pentru Stațiile Municipiul Brăila – Lacu Sărat, prețul este de 125 lei; la tramvai și autobuz în oraș pentru beneficiarii legilor speciale, tot 85 lei lunar; pentru tramvai și autobuz în oraș pentru elevi, 70 lei lunar.
În ceea ce privește tariful pentru abonamentele achiziționate de agenții economici (dacă achiziționează minim 1.000 buc/lunar), valoarea este de 60 lei. Transportul pe bază de bilet achiziționat online rămâne tot 3 lei/călătorie. Tariful unui abonament pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) cu valabilitatea de o săptămână de la data achiziției online, valoarea este de 20 lei, iar pentru un astfel de abonament valabil doar o zi, cumpărătorul va plăti 11 lei prin aplicația online. Totodată, tariful pentru emiterea unui aviz de subtraversare este de 200 lei/aviz.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Menționăm că tot în cadrul aceleiași ședințe a CLM Brăila, consilierii au mai aprobat și Contractul de mandat pentru administrator-membru, în Consiliul de Administrație al societății Braicar SA, în formă revizuită. Și acest punct de pe ordinea de zi a trecut cu unanimitate de voturi.























