Social Media

Social

Brăila, tot mai pustie

Timp de citire: 10 minute

• judeţul nostru va pierde cam jumătate din populaţie până în 2060 • ca să vă faceţi o idee, este ca şi cum peste 40 de ani întreaga populaţie a judeţului ar putea să încapă lejer aici, în municipiu • şi mai grav, populaţia acelui an va fi una îmbătrânită cu tot mai puţini copii şi brăileni apţi de muncă • poate pentru mulţi dintre noi pare un orizont îndepărtat şi, ca atare, neprioritar ca impact, dar puneţi-vă următoarea întrebare: în acest context sumbru, cine ne va plăti pensiile în 2060? • vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv”   
 
Ne îndreptăm spre un dezastru demografic în care populaţia Brăilei se va înjumătăţi până în 2060. Da, da. Aţi citit bine şi nu este o glumă. Fenomenul este explicabil prin faptul că sporul natural al populaţiei la Brăila este negativ de ani buni, în sensul că naşterile sunt mai puţine în raport cu decesele, iar dacă vom continua pe aceeaşi linie deznodământul va fi cel de mai sus. O arată foarte clar un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică care a făcut o serie de calcule şi predicţii pe baza acestora privind principalii indicatori pe parte de demografie ai populaţiei întregii ţări, dar şi pe regiuni de dezvoltare şi pe judeţe. În varianta medie (şi cea mai plauzibilă după cum susţin realizatorii studiului), în 2060 vom rămâne puţin peste 132.000 de brăileni ceea ce reprezintă în esenţă o scădere cu, atenţie!, 56,8% faţă de efectivul de aproape 306.000 locuitori câţi erau înregistraţi în anul 2015 – punctul de referinţă la care s-au raportat fenomenele demografice previzionate în judeţul nostru. Altfel spus, populaţia actuală a întreg judeţului ar încăpea lejer doar în municipiu. De unde această reducere drastică? Pe de o parte, avem sporul negativ de care aminteam mai devreme, la care se adaugă însă, covârşitor, migrările, adică brăilenii care pleacă din judeţ, fie în altă zonă a ţării, fie peste hotare în căutarea unui trai mai bun decât aici, acasă. Una peste alta, în 2060 populaţia Brăilei, aşa înjumătăţită, va fi una îmbătrânită, în care ponderea brăilenilor apţi de muncă (cu vârste între 15 şi 65 de ani) va scădea cu aproape 10 procente, în timp ce pensionarii (cei peste 65 de ani) vor fi tot mai mulţi. Ceea ce nu poate însemna decât dezastru pentru bugetul de pensii de atunci, în contextul în care, încă de pe acum, sistemul public de pensii gâfâie sub presiunea plăţilor pe care trebuie să le susţină, fiind nevoit să-şi acopere deficitul, lună de lună, din bugetul de stat. Cam aceasta ar fi “moştenirea” pe care guvernările de până acum au pregătit-o pentru următoarea generaţie.
 
Înjumătăţirea populaţiei
Dacă statul continuă să asiste nepăsător la valul de plecări din ţară şi va ignora sporul negativ al populaţiei, în 2060 vom fi doar 12,5 milioane de români în varianta pesimistă, iar varianta medie (care e şi cea mai plauzibilă) indică o Românie cu 13,8 milioane locuitori. În toate scenariile, judeţul Teleorman plus Olt, Brăila şi Gorj, vor pierde cam jumătate din populaţie. Singurul judeţ unde populaţia va creşte cu 50% până în 2060 va fi, evident, Ilfovul, ajutat de Bucureşti care se extinde continuu de la un an la altul.
Cam acestea ar fi pe scurt concluziile unui studiu aprofundat realizat de Institutul Naţional de Statistică care a plecat în analiza sa de la evoluţia fenomenelor demografice înregistrate în perioada 2013 – 2015, interval în care am “pierdut” aproape un sfert de milion de români. De unde această evoluţie? Sunt două fenomene distincte care influenţează direct ecuaţia, dar ambele au legătură cu situaţia socio-economică în continuă degradare pe care statul la modul general şi Guvernele post-decembrist nu reuşesc să o contrabalanseze, ba dimpotrivă, am putea zice: se nasc mai puţini români decât mor (asta înseamnă că sporul natural e negativ) şi pleacă din România mai mulţi români decât cei care se întorc. Vă daţi seama că nimeni nu pleacă “de bine”, cum se spune, ci îşi ia lumea-n cap în căutarea unui viitor mai sigur şi un trai mai bun. La fel cum tot din raţiuni ce ţin de latura socială şi economică a vieţii de zi cu zi tinerii de acum nu se mai grăbesc să aducă pe lume copii, şi nu mai mult de unul per familie. 
 
Şi Eurostat-ul trage un semnal de alarmă 
Ce-i drept, România nu e singura ţară care se luptă cu fenomenul îmbătrânirii demografice studiul celor de la INS arătând că şi în alte zone ale lumii se manifestă aceeaşi degradare prognozată a populaţiei, citând datele Eurostat. Germania, de exemplu, va avea undeva la 83,75 milioane de locuitori în 2020, dar va scădea la 82,68 milioane în 2050 şi la 77,79 milioane în 2080. Alt exemplu: Grecia va “plonja” de la 10,56 milioane în 2020, la 8,91 milioane în 2050 ajungând la nici 7,3 milioane în 2080. Şi cam la fel se arată fenomenul şi pentru Italia: 60,71 milioane locuitori în 2020, 58,96 milioane în 2050 şi 53,78 milioane în 2080.
Interesant de punctat că per ansamblu, populaţia UE, conform proiectărilor demografice realizate de Eurostat, în varianta de bază, va creşte până în anul 2050, când va ajunge la circa 528,6 milioane locuitori, după care populaţia va înregistra o diminuare până în anul 2080 (518,8 milioane locuitori).
La nivelul UE fenomenul de îmbătrânire demografică se va accentua, ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste va creşte de la 18,9% (în 2015) la 29,1% (în 2080), în timp ce ponderea populaţiei active de 15-64 ani va scădea de la 65,5% (în 2015) la 55,6% (în 2080).
În consecinţă, populaţia în vârstă de muncă de 15-64 ani va scădea, la nivelul Uniunii Europene, cu 44,4 milioane persoane.
 
Dar să revenim pe plaiurile noastre…
şi să lămurim ce e populaţia rezidentă: reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străină şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită (locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de perioadele de concedii, vacanţe etc) pe teritoriul României.
Revenind la studiul INS, evoluţia fenomenelor demografice din perioada 2012-2015 a constituit baza scenariilor de proiectare a populaţiei rezidente a fiecărui judeţ. S-a realizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi a soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin însumarea populaţiei rezidente proiectate obţinute pentru fiecare judeţ s-a stabilit mai departe populaţia rezidentă proiectată a României până în anul 2060. “Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei. Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin apariţia unei noi grupe, «varsta a patra» şi anume «cei mai vârstnici vârstnici», persoane de peste 80 de ani”, se arată în lucrarea celor de la INS intitulată “Proiectarea populaţiei în profil teritorial la orizontul anului 2060”.
 
Viitorul se arată negru-tăciune
În varianta medie, judeţul Brăila ar urma să ajungă în anul 2030 la 233.667 locuitori după care să scadă şi mai mult până în 2060 când va ajunge la 132.278 locuitori, faţă de 305.989 câţi eram în 2015. Altfel spus, întreg judeţul va avea mai puţini locuitori decât are în prezent municipiul reşedinţă de judeţ. La nivel naţional această dimensiune a fenomenului (scădere cu 173.711 persoane ceea ce exprimat în procente înseamnă 56,8%) ne poziţionează pe locul III după Teleorman – 61,3%, Olt – 58,5%, imediat după noi clasându-se Gorjul cu 56,2%. Evident că suntem pe primul loc la nivel regional când vine vorba despre scăderea populaţiei, după noi în Regiunea Sud-Est fiind la mare distanţă Buzăul cu scădere de 48,7%, Tulcea – 47,8%, Galaţiul – 42,6% şi Vrancea – 33,5%. Cel mai bine la acest capitol stă Constanţa unde impactul previzionat pentru 2060 este de doar 25,1% cu minus. Media întregii regiuni este 39,8%: 2.481.684 locuitori în 2015, 1.494.033 locuitori în 2060 (o diminuare cu 987.651 persoane).
Dacă intrăm un pic mai în detaliu, pe grupe de vârstă, la capitolul “Ponderea populaţiei rezidente în profil teritorial pe grupe mari de vârstă în total populaţie, înregistrată în anul 2015 şi proiectată în anul 2060, în varianta medie” situaţia arată astfel: dacă în 2015 aveam o pondere de 14,1% a locuitorilor cu vârste sub 14 ani, în 2060 aceasta scade la 11,5%. Tot o scădere vom avea şi pe tranşa de vârstă a populaţiei apte de muncă (15 – 64 de ani): de la 65,7% va “plonja” sub pragul de 56%, mai precis 55,8%. În schimb, pe segmentul de vârstă peste 65 de ani, vom avea o creştere de la 20,2% la 32,7%. Studiul celor de la INS oferă şi o detaliere pe segmenul de vârstă peste 65 de ani, în sensul că face o delimitare pe tranşa “80 de ani şi peste”, unde se observă că suntem pe locul II la nivel naţional, după Teleorman (47,3%), în ce priveşte ponderea acestei grupe în total populaţie vârstnică. Mai concret, se preconizează pentru 2060 că din totalul de 43.236 persoane peste 65 de ani, aproape jumătate, 20.136 persoane mai exact, vor fi la vârsta a patra (peste 80 de ani), reprezentând 46,6%.
 
Piaţa muncii dar şi sistemul de învăţământ, scurtcircuitate de “dominoul” demografic
O altă dimensiune a fenomenului, cu implicaţii la fel de grave, este dată de scăderea populaţiei şcolare. Deja de la începutul anilor ’90 şi până în prezent numărul elevilor s-a redus aproape la jumătate. De exemplu, dacă în primul an după Revoluţie erau aproximativ 85.000 de elevi în şcolile şi liceele din judeţul nostru, numărul lor nu mai atinge nici măcar pragul de 50.000. Iar dacă aruncăm o privire pe studiul realizat de INS putem observa că previziunile sunt sumbre: pentru anul 2030 se preconizează o scădere a populaţiei şcolare cu vârsta între 0-23 ani la circa 32.000, iar în 2060 va ajunge la aproximativ 18.400.
În mod evident scăderea populaţiei şcolare determină o serie de consecinţe: reducerea numărului de clase din şcoli sau chiar dispariţia unor unităţi şcolare cu totul, mai puţine posturi pentru cadrele didactice, creşterea numărului de elevi care învaţă în sistem simultan şi subfinanţarea şcolilor cu efective reduse de copii.
Nu este greu de intuit şi o a treia faţetă a acestui domino demografic: şocul pe care-l va resimţi piaţa muncii în contextul previzionatei lipse de brăileni apţi de muncă în orizontul anului 2060. Analiza INS vorbeşte clar despre o scădere consistentă tocmai pe tranşa de vârstă a celor apţi de muncă,15 – 64 de ani, a cărei ponderi în total populaţie rezidentă a judeţului va ajunge undeva la 55,8%. Iar asta în contextul în care şi aşa piaţa muncii locală suferă din cauza lipsei forţei de muncă.  

Social

Locuri de muncă vacante în județul Brăila: Oferta completă publicată de AJOFM la data de 16.11.2026

Publicat

în

Locuri de muncă vacante în județul Brăila: Oferta completă publicată de AJOFM la data de 16.11.2026

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Brăila a publicat lista actualizată a locurilor de muncă vacante disponibile pe piața muncii locală. Oferta curentă cuprinde un total de 52 de posturi active, adresate persoanelor cu diverse niveluri de pregătire profesională și studii, de la nivel primar și gimnazial până la studii superioare.

Sinteza ofertei de muncă pe niveluri de studii:

  • Studii superioare (licență / master / învățământ superior): 10 posturi (ingineri biomedical, electroenergetician, horticultor, mecanic, agricol, nave, inspector de specialitate în administrația publică, medici rezidenți și specialiști).
  • Studii liceale (liceu teoretic și liceu de specialitate): 12 posturi (agenți de vânzări, dispeceri, funcționari informații clienți, laboranți chimiști, muncitori necalificați, referenți, registratori medicali, schelari, șoferi autoturisme, sudori, tâmplari, tehnicieni agronomi, tubulatori navali).
  • Studii profesionale (școală profesională): 16 posturi (ambalatori manuali, croitori, electricieni întreținere și nave, frizeri, imprimatori serigrafi, lăcătuși construcții metalice/mecanici, operatori mașini-unelte, șoferi automacaragii, stiliști proteziști de unghii, strungari, turnători).
  • Studii gimnaziale (școală generală): 10 posturi (agenți de securitate, ambalatori manuali, conducători auto transport rutier, dispeceri centru de alarmă, electromecanici, mecanici agricoli, operatori siloz, ucenici, vânzători).
  • Studii primare / fără studii: 4 posturi (agenți de curățenie/cǎlcătorese, confecționeri articole textile, femeie de serviciu, mecanici întreținere utilaje textile).

Lista detaliată a locurilor de muncă vacante:

Studii Superioare:

  • INGINER BIOMEDICAL: Universitar – Învățământ superior (Spitalul Județean de Urgență Brăila). Conform anunț de concurs.
  • INGINER ELECTROENERGETICĂ: Universitar – Învățământ superior. Studii superioare tehnice – Energetică / Electrotehnică / Facultăți cu profil electric (Distribuție Energie Electrică România S.A.).
  • INGINER HORTICULTOR: Universitar – Învățământ superior. Supervizează lucrări în cadrul fermei viticole.
  • INGINER MECANIC: Universitar – Învățământ superior.
  • INGINER MECANICĂ AGRICOLĂ: Universitar – Învățământ superior.
  • INGINER NAVE: Universitar – Învățământ superior.
  • INSPECTOR DE SPECIALITATE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ (3 posturi): Universitar – Învățământ superior (Direcția de Asistență Socială Brăila). Posturile solicită licență în Științe juridice, Științe economice sau juridice cu vechime minim 7 ani, sau Științe economice/juridice cu vechime minim 5 ani.
  • MEDIC REZIDENT: Universitar – Învățământ superior. Conform anunț de concurs (Spitalul Județean de Urgență Brăila).
  • MEDIC SPECIALIST: Universitar – Învățământ superior (Diaverum România SRL). Calificare Medic Specialist Nefrolog, aviz de liberă practică vizat pentru anul în curs, disponibilitate de a lucra în ture.

Studii Liceale (Teoretic / Specialitate):

  • AGENT DE VÂNZĂRI: Liceal – Liceu Teoretic.
  • DISPECER: Liceal – Liceu Teoretic. Detalii la Administrația Zonei Libere Brăila RA.
  • ELECTRICIAN EXPLOATARE CENTRALE ȘI STAȚII ELECTRICE: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • FUNCȚIONAR INFORMAȚII CLIENȚI: Liceal – Liceu Teoretic.
  • LABORANT CHIMIST: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • MUNCITOR NECALIFICAT LA ASAMBLAREA, MONTAREA PIESELOR: Liceal – Liceu Teoretic.
  • REFERENT: Liceal – Liceu Teoretic. Certificat/atestat de absolvire program formare profesională pentru calificarea de arhivar (Casa Județeană de Pensii Brăila).
  • REGISTRATOR MEDICAL: Liceal – Liceu Teoretic. Conform anunț de concurs (Spitalul Județean de Urgență Brăila).
  • SCHELAR: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • ȘOFER DE AUTOTURISME ȘI CAMIONETE: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • SUDOR: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • TÂMPLAR UNIVERSAL: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • TEHNICIAN AGRONOM – EXPLOATARE: Liceal – Liceu de Specialitate.
  • TUBULATOR NAVAL: Liceal – Liceu de Specialitate.

Studii Profesionale (Școală Profesională):

  • AMBALATOR MANUAL: Școală Profesională.
  • CROITOR: Școală Profesională.
  • ELECTRICIAN DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII: Școală Profesională.
  • ELECTRICIAN NAVE: Școală Profesională.
  • FRIZER: Școală Profesională.
  • IMPRIMATOR SERIGRAF: Școală Profesională.
  • LĂCĂTUȘ CONSTRUCȚII METALICE ȘI NAVALE: Școală Profesională.
  • LĂCĂTUȘ MECANIC: Școală Profesională.
  • LĂCĂTUȘ MECANIC DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII UNIVERSALE: Școală Profesională.
  • OPERATOR LA MAȘINI-UNELTE SEMIAUTOMATE ȘI AUTOMATE: Școală Profesională.
  • ȘOFER AUTOMACARAGIU: Școală Profesională.
  • STILIST PROTEZIST DE UNGHII: Școală Profesională.
  • STRUNGAR UNIVERSAL: Școală Profesională.
  • TURNĂTOR FORMATOR: Școală Profesională.

Studii Gimnaziale (Școală Generală):

  • AGENT DE SECURITATE: Gimnazial – Școală Generală.
  • AMBALATOR MANUAL: Gimnazial – Școală Generală.
  • BUCĂTAR: Liceu teoretic, curs de calificare și 6 ani experiență (Direcția Județeană de Sport Brăila).
  • CONDUCĂTOR AUTO TRANSPORT RUTIER DE MĂRFURI: Gimnazial – Școală Generală.
  • DISPECER CENTRU DE ALARMĂ: Gimnazial – Școală Generală.
  • ELECTROMECANIC: Gimnazial – Școală Generală.
  • MECANIC AGRICOL: Gimnazial – Școală Generală.
  • OPERATOR SILOZ (SILOZAR): Gimnazial – Școală Generală.
  • UCENIC: Școală Generală.
  • VÂNZĂTOR: Gimnazial – Școală Generală.

Studii Primare / Fără Studii:

  • CĂLCĂTOREASĂ LENJERIE: Primar – Fără studii.
  • CONFECȚIONER-ASAMBLOR ARTICOLE DIN TEXTILE: Primar – Fără studii.
  • FEMEIE DE SERVICIU: Primar – Fără studii.
  • MECANIC ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII UTILAJE DIN INDUSTRIA TEXTILĂ: Primar – Fără studii.

Pentru mai multe informații, cei interesați se pot adresa AJOFM Brăila, B-dul Dorobantilor nr.603-605, Braila, Tel./Fax: 0239-611386; E-mail secretariat: braila@anofm.gov.ro, Web site: https://www.anofm.ro.

Citește articolul complet

Social

Premierul garantează că pensiile vor crește în 2027. Ce majorare este luată în calcul și când vor afla pensionarii procentul

Publicat

în

Premierul garantează că pensiile vor crește în 2027. Ce majorare este luată în calcul și când vor afla pensionarii procentul

Pensiile românilor vor crește în 2027, după doi ani în care valoarea punctului de pensie a fost menținută la același nivel. Asigurarea a fost dată luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a declarat că garantează majorarea veniturilor pensionarilor. Șeful Guvernului nu a precizat însă cu cât vor crește pensiile, deși în spațiul public este vehiculat un procent de 7,3%.

Întrebat dacă garantează o majorare de 7,3% începând de anul viitor, premierul a răspuns: „Garantez că vor crește pensiile”.

Luca Niculescu a precizat și că proiectul bugetului de stat pentru 2027 ar urma să fie pregătit până la sfârșitul acestui an. Stabilirea procentului de indexare depinde însă de calculele Ministerului Finanțelor și de posibilitățile bugetare ale României.

De unde vine procentul de 7,3% vehiculat pentru pensii

Cifra de 7,3% a fost avansată de ministrul Muncii, Florin Manole, care consideră că aceasta ar putea reprezenta nivelul indexării pensiilor în 2027.

Ministrul a explicat că procentul are legătură cu mecanismul prevăzut de lege, care stabilește majorarea anuală a valorii punctului de referință în funcție de rata medie anuală a inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Manole a subliniat însă că 7,3% este o estimare și nu o decizie adoptată de Guvern. Procentul final trebuie calculat pe baza datelor statistice și discutat cu premierul și ministrul Finanțelor.

În ultimii doi ani, mecanismul de indexare a fost suspendat prin măsurile fiscal-bugetare adoptate de autorități. Astfel, pensionarii nu au beneficiat de majorările anuale care ar fi trebuit să țină cont de evoluția prețurilor și a salariilor.

Ministrul Muncii consideră că reluarea indexării este necesară atât pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, cât și pentru susținerea consumului, afectat de scăderea veniturilor reale.

Când ar putea intra în vigoare majorarea

Premierul a vorbit anterior despre posibilitatea ca indexarea să se aplice de la 1 ianuarie 2027, dar a evitat să confirme o dată și un procent înainte de finalizarea calculelor bugetare.

Casa Națională de Pensii Publice a transmis că este pregătită să aplice o eventuală majorare de la începutul anului viitor, însă are nevoie de un act normativ care să stabilească în mod clar procentul.

Președinta instituției, Valentina Robu, a explicat că emiterea taloanelor de pensie cu noile valori presupune o activitate administrativă care necesită timp. Din acest motiv, autoritățile trebuie să adopte din timp documentul care va reglementa indexarea.

Așadar, deși premierul a dat asigurări că pensiile vor crește în 2027, pensionarii nu cunosc încă valoarea exactă a majorării și nici data la care aceasta va fi aplicată. Procentul de 7,3% rămâne o variantă susținută de ministrul Muncii, dar decizia finală va fi luată în cadrul pregătirii bugetului pentru anul viitor.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧