Cultură
Brăila se bucură de teatru în aer liber. Sâmbăta aceasta, „Cântăreaţa cheală”, de Eugene Ionesco
• spectacolul regizat de Radu Iacoban va începe de la ora 21.00, pe scena amenajată în Parcarea Poliţiei • este deja al treilea spectacol pe care brăilenii au posibilitatea să îl vizioneze în condiţiile speciale impuse de pandemia de coronavirus
Sâmbătă, 4 iulie, de la ora 21.00, actorii Teatrului „Maria Filotti” prezintă spectacolul „Cântăreaţa cheală”, de Eugene Ionesco. Evenimentul se va desfăşura, aşa după cum ne-am obişnuit deja, pe scena exterioară amplasată în Parcarea Poliţiei, la intersecţia străzilor Mihai Eminescu şi Mihail Sebastian.
Traducerea Vlad Russo şi Vlad Zografi; adaptarea scenică şi regia artistică Radu Iacoban; scenografia Tudor Prodan; Light design Bogdan Gheorghiu.
Piesa a fost jucată pentru prima dată în mai 1950 la Théâtre des Noctambules în Paris şi după un număr mare de interpretări a devenit una dintre cele mai jucate piese din Franţa, primind premiul Molière d’honneur.
Distribuţia este următoarea:
DOAMNA SMITH – Ramona Gîngă
DOMNUL SMITH – Valentin Cristian Terente
DOAMNA MARTIN – Corina Borş
DOMNUL MARTIN – Silviu Debu
MARY – Mădălina Anea
POMPIERUL – Adrian Ştefan.
„M-am tot întrebat dacă Eugen Ionesco vorbeşte serios atunci când numeşte Cântăreaţa cheală o anti piesă. Există personaje, există scene cu iz de cauzalitate care generează situaţii dramatice şi dialog între personaje.
Aparent avem de-a face cu o piesă. Aparent, deorece repetând cu actorii faini din trupa Teatrului Maria Filotti din Brăila şi înotând prin marea lingvistică a textului, ne-am dat seama că, până la un punct, Ionesco vorbeşte serios, dar şi glumeşte…
E un amestec de timiditate şi agresivitate, aşa cum el însuşi afirmă într-un interviu, în fiecare dintre personajele aduse pe o scenă care nu se doreşte a fi scenă… E un spirit anarhic care se ascunde în spatele măştii de conformism, afişate de anti-personajele din Cântăreaţa Cheală.
Rezultă, aşadar, o comedie uneori agresivă, alteori tristă, alteori sărită de pe fix.
Pe undeva, aşa cum ne situăm şi noi astăzi ca indivizi, într-o societate în care alienarea şi lipsa de comunicare devin din ce în ce mai prezente”, subliniază regizorul Radu Iacoban.
Reamintim că iubitorii de teatru pot solicita locuri pentru spectacolele în aer liber de la Agenţia teatrală cu zece zile înainte de data la care se joacă piesa.
Sâmbătă, pe 11 iulie, de la ora 20.00 , pe scena exterioară se va juca PRINŢUL NEFERICIT („La Double Inconstance”) de Marivaux , regia Sânziana Stoican, iar duminică, 12 iulie, de la ora 20,30 VISUL UNEI NOPŢI DE GALĂ de Cornel Cristei, regia Radu Nichifor.
După cum v-am mai informat, începând cu data de 20 iunie, teatrul brăilean a lansat proiectul TMF ESTIVAL, care se va derula până la sfârşitul lunii august.
Spaţiul convenit de comun acord cu primarul Marian Dragomir este parcarea de pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu strada Mihail Sebastian. În spaţiul cunoscut ca Parcarea Poliţiei a fost amenajată o scenă profesionistă, modernă şi perfect funcţională, chiar şi pentru spectacole cu montări deosebite. „Regele gol”, de Evgheni Şvarţ, regia Lucian Sabados, a fost piesa care a deschis stagiunea estivală şi care s-a jucat sâmbătă, 20 iunie, de la ora 20.30 şi s-a bucurat de un real succes în aer liber. De aplauze la scenă deschisă s-au bucurat şi actorii din spectacolul “Asta-i tinereţea noastră”, de Kenneth Lonergan, regia Radu Iacoban, piesă pentru toate vârstele, care s-a jucat sâmbătă, pe 27 Iunie, de la ora 20.30.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























