Social Media

Social

Brăila, moştenirea comuniştilor

Timp de citire: 9 minute

• anii când a fost dată în folosinţă Întreprinderea de Confecţii sau când a intrat în producţie Combinatul de la Chiscani rămân repere ale istoriei recente a oraşului nostru • o listă cu astfel de date de referinţă a fost realizată de entuziastul colecţionar de fotografii şi documente vechi Valerică Butoi • lista poate fi considerată o mărturie a moştenirii lăsate oraşului nostru de regimul comunist
 
Pasionat de fotografiile de arhivă dar şi de publicaţiile şi albumele vechi, colecţionarul brăilean Valerică Butoi postează frecvent pe reţelele de socializare imagini din Brăila de altădată sau informaţii relevante despre oraşul nostru. Foarte apreciate de internauţi, multe dintre postările sale devin adevărate lecţii de istorie. Aşa poate fi percepută, de exemplu, o listă cu realizările de referinţă ale autorităţilor locale în plină epocă comunistă, mai exact în perioada 1950 – 1981. “Am găsit aceste date în lucrarea  «Brăila 625, în date cronologice», publicată de profesorul brăilean Gheorghe Gorincu şi soţia acestuia, Florica Gorincu. Dar am mai luat şi din alte cărţi, albume…”, ne-a spus colecţionarul.
Cine are curiozitatea să parcurgă lista întocmită de Valerică Butoi poate afla că, în 1950 a intrat în activitate Întreprinderea de Confecţii, actuala “Braiconf”. Tot atunci, fostele suburbii Islaz, Brăiliţa, Nedelcu Chercea şi Radu Negru au fost încorporate în oraşul Brăila.
În 1951 a luat fiinţă Întreprinderea “Vinalcool”, s-a înfiinţat Şcoala Populară de Artă şi Teatrul de Păpuşi.
În 1952 a intrat în funcţiune fabrica de conserve “Zagna” Vădeni.
În 1954 se deschide oficial Muzeul din Brăila în clădirea fostului han “Ceaparu” din Piaţa Hristo Botev, clădire care în prezent nu mai există.
În 1956 a început organizarea de şantier pentru viitoare platformă chimică de la Chiscani; s-a construit primul bloc de locuinţe pe Str. Victoriei (Gării) şi a luat fiinţă cooperativa “Arta Populară”, specializată în ţesutul covoarelor.
În 1957 s-a schimbat reţeaua de tramvai, prin apariţia traseului Progresul – Lacu Sărat, prin bulevardul Kark Marx (actualul Independenţei).
În 1958 a intrat în funcţiune fabrica PAL şi au început lucrările la blocurile din Piaţa Hristo Botev şi Piaţa Halelor.
În 1959 au intrat în funcţiune primele secţii ale Combinatului de Celuloză şi Hârtie (CCH) de la Chiscani. De asemenea, a luat fiinţă întreprinderea “Laminorul”, prin fuzionarea Întreprinderii Metalurgice Dunărene cu Întreprinderea Industriei Sârmei. Muzeul Brăilei s-a mutat din clădirea fostului han Ceaparu în actualul sediu din Piaţa Traian.
În 1960 s-a introdus iluminatul fluorescent în oraş, iar Şcoala Medie nr. 2 devine Liceul “Nicolae Bălcescu”.
În 1961 a intrat în funcţiune secţia electroliză a CCH.
În 1962 s-au dat în folosinţă primele blocuri de pe Str. Galaţi, a intrat în funcţiune Întreprinderea “Avicola”, iar în cartierul Comorofca s-au turnat exterioarele filmului “Codin”.
În 1963 s-au inagurat Clubul “Progresul” şi Sala Sporturilor de pe Str. Carantinei.
În 1964 a intrat în funcţiune Combinatul de Fibre Artificiale, s-a dat în folosinţă Spitalul nr. 3, din cartierul Hipodrom, s-a inaugurat cinematograful “Republica”, traseul liniei de tramvai a fost prelungit din staţiunea Lacu Sărat până la Combinatul de la Chiscani. În acelaşi an, autorităţile comuniste au finalizat acţiunea de astupare a hrubelor turceşti din Centrul Vechi al oraşului, acţiune începută după ce mai multe clădiri din zonă s-au surpat din cauza tunelurilor subterane.
În 1966 s-au dat în folosinţă primele blocuri din cartierul Hipodrom.
În 1968, în urma reorganizării administrative declanşate de Ceauşescu, Brăila a devenit municipiu şi centru de judeţ. (La vremea aceea, brăilenii au trimis numeroase scrisori conducerii de partid, inclusiv lui Ceauşescu, solicitând ieşirea de sub tutela Galaţiului n.n.).
În 1974 s-a construit Stadionul Municipal, cu 25 de locuri.
În 1978 s-a dat în folosinţă Magazinul Universal “Dunărea”.
În 1981 s-a dat în folosinţă Spitalul Judeţean.
Pe lângă lista alcătuită de colecţionarul Valerică Butoi, merită menţionat faptul că, în 1952 a fost realizat primul excavator cu cabluri în cadrul uzinei care în perioada comunistă a fost o unitate etalon a industriei brăilene şi naţionale, Întreprinderea de Utilaj Greu “Progresul”. Aceasta a luat fiinţă pe structura Societăţii Franco-Române de Material de Drum de Fier, ce fusese inaugurată în 1928, având ca obiect de activitate repararea materialului rulant de căi ferate şi tramvaie.
În 1977 a fost inaugurată clădirea Palatului Administrativ de pe Calea Călăraşilor, clădire botezată “Casa Albă” de brăileni. În anii ’80 a fost sistematizat tronsonul Căii Călăraşilor, de la Str. Griviţei până la bulevardul Karl Marx, fiind construite blocurile actuale şi Casa Tineretului, după demolarea unui pitoresc cartier cu case vechi. Spre sfârşitul anilor ’80 a început modernizarea bulevardului Karl Marx, până la căderea regimului comunist construindu-se blocurile de pe tronsonul cuprins între Calea Călăraşilor şi Str. Şcolilor. În 1989 s-a dat în folosinţă ansamblul de fântâni cinetice de pe Esplanada Dunării, operă a sculptorului Constantin Lucaci.
 
“Realizări” mai puţine după 1990
Cam acestea au fost, într-o prezentare succintă, realizările regimului comunist la Brăila. Pentru mulţi istorici, epoca de aur a oraşului rămâne sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, când în portul brăilean soseau anual mii de vapoare aducătoare de prosperitate. Bursa de cereale de la Brăila era, de asemenea, recunoscută la nivel mondial şi nici activitatea industrială nu era de neglijat. Din acea perioadă ne-au rămas moştenire superbele clădiri din Centrul Vechi al oraşului dar şi danele şi cheiurile de beton armat din zona portuară, realizate în premieră mondială din beton armat, de celebrul inginer Anghel Saligny.
După schimbarea de regim din 1989, lista realizărilor edilitare a autorităţilor brăilene post-decembriste este destul de scurtă. În ultimii 28 de ani, Brăila s-a îmbogăţit cu un nou canal colector, obiectiv dat în folosinţă la sfârşitul anilor ’90. A fost construită, de asemenea, cu fonduri europene, o Staţie de Epurare modernă. Tot cu ajutorul fondurilor europene s-a extins reţeaua de canalizare în cartierele periferice ale oraşului şi s-au asfaltat o parte din străzile cartierul Chercea. Asfaltarea străzilor din cartierele mărginaşe continuă şi la ora actuală, cu bani de la bugetul local şi bugetul naţional, preconizându-se că abia în 2020 nu vor mai exista străzi pietruite pe raza municipiului.
Singura clădire nouă de referinţă pentru arhitectura oraşului din ultimele două decenii este catedrala din Bariera Călăraşilor. Ce-i drept, s-au mai construit câteva cartiere de locuinţe, cu blocuri ANL, apărând şi câteva blocuri cu arhitectură mai modernă, cum sunt cele din Cartierul Minerva, de la marginea municipiului, sau blocul construit pe Str. Plevnei. Bineînţeles, nu pot fi uitate supermarket-urile care au contribuit la schimbarea la faţă a Brăilei din ultimii ani.
Cât priveşte fabricile şi uzinele date în folosinţă în anii ’50 şi ’60, după cum se ştie de unele s-a ales, literalmente, praful şi pulberea, fiind efectiv rase de pe faţa Pământului. Aşa s-a întâmplat cu fostul Combinat Chimic de la Chiscani, cu  “Vinalcool”, cu PAL, cu “Avicola” sau cu una dintre secţiile “Laminorul”. Declinul acestora începuse încă din anii “80, în ultima perioadă a regimului Ceauşescu, când nu s-a mai investit în tehnologii noi. Erau fabrici şi uzine ce făceau parte dintr-un sistem centralizat, în care nimeni nu ştia exact care aducea profit şi care pierderi, cu utilaje uzate fizic şi moral şi care scoteau produse slabe calitativ, doar pentru a da bine în raportările privind depăşirea planului cincinal. După 1990, prinse în vârtejul tranziţiei spre economia capitalistă, cu toate furturile, “căpuşările” şi privatizările oneroase din acea perioadă, fostele întreprinderi comuniste menţionate mai sus n-au avut nicio şansă de supravieţuire.
Dintre întreprinderile care figurează pe lista întocmită de colecţionarul Valerică Butoi, singura poveste de succes rămâne cea a fostei Întreprinderi de Confecţii, actuala “Braiconf” SA, care nu doar a reuşit să supravieţuiască tranziţiei ci chiar a reuşit ani la rând să se menţină în topul firmelor.
Din păcate, din colosul care a fost cândva Întreprinderea de Utilaj Greu “Progresul”, devenită “Promex” SA după 1990, nu a mai rămas decât o mică frântură. “Progresul” avea circa 13.000 de angajaţi la sfârşitul anilor ’80. La ora actuală, după declinul din anii ’90 şi după privatizarea făcută în 2002, când a fost preluată de o firmă din Bucureşti, “Promex” mai are câteva sute de angajaţi. Vestea bună este, totuşi, că încă mai există pe piaţă şi reuşeşte să producă utilaje complexe, la o scară mult mai mică, însă, decât o făcea la începutul anilor ’90.
Dispariţia fostelor mari întreprinderi comuniste a fost pentru economia locală o lovitură grea, dar nu nimicitoare. La ora actuală, cea mai mare parte a industriei locale se bazează pe firme nou înfiinţate în ultimii 25 de ani, de întreprinzători particulari. Mii de IMM-uri, care asigură mii de locuri de muncă, zeci de întreprinderi private mari, în care lucrează zeci de mii de persoane. De la fabrici de confecţii la ateliere şi mici secţii de producţie, de la firme de construcţii la marile unităţi industriale private, toate acestea au făcut ca, începând din anul 2000, numărul angajaţilor din industrie să rămână relativ constant, în jurul a 30.000 de oameni.

Social

Premierul garantează că pensiile vor crește în 2027. Ce majorare este luată în calcul și când vor afla pensionarii procentul

Publicat

în

Premierul garantează că pensiile vor crește în 2027. Ce majorare este luată în calcul și când vor afla pensionarii procentul

Pensiile românilor vor crește în 2027, după doi ani în care valoarea punctului de pensie a fost menținută la același nivel. Asigurarea a fost dată luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a declarat că garantează majorarea veniturilor pensionarilor. Șeful Guvernului nu a precizat însă cu cât vor crește pensiile, deși în spațiul public este vehiculat un procent de 7,3%.

Întrebat dacă garantează o majorare de 7,3% începând de anul viitor, premierul a răspuns: „Garantez că vor crește pensiile”.

Luca Niculescu a precizat și că proiectul bugetului de stat pentru 2027 ar urma să fie pregătit până la sfârșitul acestui an. Stabilirea procentului de indexare depinde însă de calculele Ministerului Finanțelor și de posibilitățile bugetare ale României.

De unde vine procentul de 7,3% vehiculat pentru pensii

Cifra de 7,3% a fost avansată de ministrul Muncii, Florin Manole, care consideră că aceasta ar putea reprezenta nivelul indexării pensiilor în 2027.

Ministrul a explicat că procentul are legătură cu mecanismul prevăzut de lege, care stabilește majorarea anuală a valorii punctului de referință în funcție de rata medie anuală a inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Manole a subliniat însă că 7,3% este o estimare și nu o decizie adoptată de Guvern. Procentul final trebuie calculat pe baza datelor statistice și discutat cu premierul și ministrul Finanțelor.

În ultimii doi ani, mecanismul de indexare a fost suspendat prin măsurile fiscal-bugetare adoptate de autorități. Astfel, pensionarii nu au beneficiat de majorările anuale care ar fi trebuit să țină cont de evoluția prețurilor și a salariilor.

Ministrul Muncii consideră că reluarea indexării este necesară atât pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, cât și pentru susținerea consumului, afectat de scăderea veniturilor reale.

Când ar putea intra în vigoare majorarea

Premierul a vorbit anterior despre posibilitatea ca indexarea să se aplice de la 1 ianuarie 2027, dar a evitat să confirme o dată și un procent înainte de finalizarea calculelor bugetare.

Casa Națională de Pensii Publice a transmis că este pregătită să aplice o eventuală majorare de la începutul anului viitor, însă are nevoie de un act normativ care să stabilească în mod clar procentul.

Președinta instituției, Valentina Robu, a explicat că emiterea taloanelor de pensie cu noile valori presupune o activitate administrativă care necesită timp. Din acest motiv, autoritățile trebuie să adopte din timp documentul care va reglementa indexarea.

Așadar, deși premierul a dat asigurări că pensiile vor crește în 2027, pensionarii nu cunosc încă valoarea exactă a majorării și nici data la care aceasta va fi aplicată. Procentul de 7,3% rămâne o variantă susținută de ministrul Muncii, dar decizia finală va fi luată în cadrul pregătirii bugetului pentru anul viitor.

Citește articolul complet

Social

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Publicat

în

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Românii cu venituri mici ar putea primi un ajutor financiar de până la 1.200 de lei în sezonul rece 2026-2027. O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune acordarea unui sprijin suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.

Proiectul, denumit „Legea iernii”, prevede acordarea banilor o singură dată în fiecare sezon rece, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea locuinței, alimentele, medicamentele și alte necesități. Valoarea ajutorului ar urma să fie stabilită în funcție de categoria beneficiarului și de veniturile realizate.

Inițiativa a fost depusă la Senat pe 4 noiembrie 2026, sub numărul B620/2026, de parlamentari AUR. La data de 17 noiembrie, proiectul figura în evidențele Senatului ca fiind înregistrat pentru dezbatere. Așadar, măsura nu este încă în vigoare, iar acordarea banilor depinde de adoptarea legii și parcurgerea etapelor legislative.

Cine ar putea beneficia de ajutorul de până la 1.200 de lei

Propunerea legislativă se adresează mai multor categorii de persoane considerate vulnerabile din punct de vedere economic.

Prima categorie vizată este reprezentată de persoanele vârstnice care au împlinit 65 de ani și au venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Pentru cei care locuiesc singuri, plafonul se aplică venitului individual, iar pentru cei care locuiesc împreună cu alte persoane, venitul este raportat la fiecare membru al gospodăriei.

De asemenea, ar putea beneficia de sprijin:

  • Familiile monoparentale, cu venituri nete de maximum 1.800 de lei pe membru de familie;
  • Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, cu venituri care nu depășesc 1.800 de lei;
  • Persoanele care beneficiază de venitul minim de incluziune, în condițiile prevăzute de legislație.

Pentru stabilirea eligibilității, veniturile nete ar urma să fie calculate ca medie a veniturilor realizate în cele trei luni calendaristice anterioare depunerii cererii.

Proiectul introduce și anumite restricții. Nu ar urma să fie eligibile persoanele care obțin venituri brute mai mari de 2.000 de lei lunar din anumite surse, precum chirii, arendă, dobânzi, dividende sau alte active generatoare de venituri. Sunt prevăzute și excluderi pentru persoanele sancționate în ultimii trei ani pentru declarații false depuse în vederea obținerii unor beneficii sociale.

Ce sume ar putea primi pensionarii și familiile vulnerabile

Ajutorul financiar nu ar avea aceeași valoare pentru toți beneficiarii. Proiectul stabilește mai multe praguri, în funcție de venituri și de situația familială.

Astfel, sprijinul financiar propus ar fi următorul:

  • 1.000 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de cel mult 1.300 de lei;
  • 800 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de peste 1.300 de lei;
  • 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de maximum 1.000 de lei pe membru de familie;
  • 900 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de peste 1.000 de lei pe membru;
  • 1.000 de lei pentru persoanele cu dizabilități grav sau accentuat;
  • 600 de lei pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.

Sprijinul ar urma să fie acordat o singură dată în fiecare sezon rece. În cazul familiilor și gospodăriilor, regula generală este acordarea unui singur ajutor, indiferent de numărul membrilor care îndeplinesc condițiile. Pentru persoanele cu dizabilități este prevăzută acordarea individuală a sprijinului.

Cum se cumulează ajutorul cu banii pentru încălzirea locuinței

O prevedere importantă îi privește pe românii care beneficiază deja de ajutorul pentru încălzirea locuinței.

Potrivit proiectului, valoarea cumulată a ajutorului pentru încălzire aferent întregului sezon rece și a noului sprijin financiar nu ar trebui să depășească, de regulă, 1.500 de lei.

În cazul în care diferența rezultată din aplicarea acestui plafon ar fi mai mică de 300 de lei, beneficiarul ar urma să primească totuși un sprijin sezonier de 300 de lei.

Important este că noua măsură nu ar conduce la diminuarea sau suspendarea ajutorului pentru încălzire acordat în baza legislației existente.

De asemenea, banii primiți prin acest mecanism ar fi neimpozabili și nu ar urma să fie luați în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială.

Cum ar putea fi solicitați banii și când s-ar face plata

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, persoanele eligibile vor trebui să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere privind veniturile, bunurile deținute și componența familiei sau gospodăriei.

Documentele ar urma să fie depuse la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei localității de domiciliu.

Termenul general propus pentru depunerea cererilor este 1 decembrie al fiecărui an. Pentru sezonul rece în curs la momentul intrării în vigoare a legii este prevăzută o excepție, cererile putând fi depuse până la încheierea sezonului rece.

Primarul ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru soluționarea solicitării, iar decizia de aprobare sau respingere ar trebui comunicată în maximum cinci zile de la emitere.

Plata ajutorului ar urma să se facă într-o singură tranșă, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în cel mult 30 de zile de la comunicarea dispoziției de acordare.

Ajutorul nu este încă aprobat. Ce urmează în Parlament

Deși propunerea a fost depusă la Senat, aceasta nu reprezintă deocamdată o măsură adoptată de statul român.

Proiectul B620/2026 trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie dezbătut și votat în cele două Camere, iar ulterior să ajungă la promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Inițiatorii au solicitat adoptarea în procedură de urgență, însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va fi acordat automat în această iarnă.

Pentru românii care se încadrează în categoriile vizate, urmărirea parcursului legislativ este importantă, deoarece aprobarea proiectului ar putea aduce un sprijin financiar suplimentar într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc considerabil.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧