Economie
Brăila, la coada clasamentului privind competitivitatea regională în UE
• asta arată Indicele Regional al Competitivităţii (IERC), un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivităţii, pentru toate regiunile europene • regiunea de Sud-Est, adică judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, punctează chiar mai slab decât Guyana, teritoriu sud-american al Franţei • Direcţia de Statistică Brăila informează că producţia industrială realizată în perioada ianuarie – iulie 2019 a fost mai mică – în termeni reali – cu 12,4% faţă de producţia realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut
Uniunea Europeană are 268 de regiuni iar Sud-Estul României, adică judeţele
Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, ocupă penultimul loc în ceea ce priveşte competitivitatea regională, mai exact locul 267. O spune Comisia Europeană prin Indicele Regional al Competitivităţii (IERC), un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivităţii, pentru toate regiunile europene, notează g4media.ro. Indicele ia în calcul parametri precum inovaţia, complexitatea mediului de business, infrastructura, inovarea, mărimea pieţei, sănătatea, educaţia etc.
Potrivit noile date, făcute publice pe 7 octombrie, la Bruxelles, regiunea Sud – Est punctează chiar mai slab decât Guyana, teritoriu sud-american al Franţei, aflată pe al treilea cel mai slab loc. Dintr-un punctaj total de 100 puncte,
judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea au reuşit să acumuleze doar 5,35 puncte.
La nivel naţional, cea mai competitivă regiune este Bucureşti-Ilfov, urmată de Vest, care sunt şi singurele aflate peste media naţională, trasă radical în sus de capitală. Clasamentul continuă cu Nord-Vest, Sud-Muntenia, Centru, Sud-Vest, Nord-Est şi Sud-Est.
Regiunea Bucureşti – Ilfov se clasează pe locul 151 din 268 de regiuni, fiind singura care trece de media europeană de 50 de puncte, dar este departe de alte capitale din Europa Centrală şi de Est, precum Varşovia, Praga sau Bratislava. Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), din care face parte şi Clujul, se situează pe locul 246 din totalul celor 268 de regiuni europene. Comparativ cu anul 2010, când a fost realizat prima dată IERC, Nord-Vestul a pierdut în acest clasament în faţa regiunii Vest, cu centrul la Timişoara. Regiunea de Vest a trecut în faţă încă din 2016, şi de atunci se distanţează.
La nivelul Uniunii Europene, pe primul loc în clasamentul competitivităţii regionale se află Stockholm (Suedia), cu maximul de 100 de puncte, urmat de Londra (UK) şi Utrecht (Olanda).
Potrivit anunţului oficial, rezultatele din 2019 ale IERC confirmă un model policentric, cu o bună performanţă a majorităţii capitalelor şi regiunilor cu oraşe mari, în vreme ce alte regiuni din aceleaşi ţări obţin scoruri mult mai slabe. Este cazul Bulgariei, exemplificat de oficialii europeni, dar şi cel al României, care are o situaţie similară.
IERC a fost lansat în prima zi a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor. Evenimentul anual adună oficiali locali şi regionali, reprezentanţi ai administraţiilor oraşelor, precum şi experţi şi universitari, pentru a discuta cele mai bune practici şi schimbul de cunoştinţe în domeniul dezvoltării regionale şi urbane.
Industria brăileană este la pământ
Din punctul de vedere al producţiei industriale, primele şapte luni ale anului nu s-au ridicat nici pe departe la înălţimea aşteptărilor, în condiţiile în care, la nivel naţional, s-a înregistrat o oarecare revigorare a activităţii economice.
Potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Brăila (DRS), producţia industrială realizată în luna iulie 2019 de un eşantion reprezentativ de 162 de unităţi economice cu profil industrial din judeţ a fost mai mare cu 3,6% decât producţia realizată în luna iunie, dar cu 18,5 % mai mică decât producţia industrială realizată în luna iulie 2018.
Totodată, producţia industrială realizată în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019 a fost mai mică – în termeni reali – cu 12,4% faţă de cea realizată în perioada corespunzătoare a anului trecut.
Lucrurile stau la fel de prost şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri din industrie. Potrivit statisticilor, cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie – realizată de un eşantion format din 68 de unităţi de profil – a fost, în luna iulie 2019, în valoare de 110,1 milioane lei, cu 33,6 milioane lei mai mică decât cifra de afaceri relaizată în luna iunie (scădere de 23,4%). Comparativ cu realizările din iulie 2018, cifra de afaceri realizată în iulie a.c. a fost mai mică cu 4,4%.
Sursa citată precizează, totodată, că, în primele şapte luni ale anului, cifra de afaceri din industria brăileană a fost de 592,3 milioane lei, mai mică cu 26,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (când a fost înregistrată o cifră de afaceri mult superioară, de 804,3 milioane lei).
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
