Social Media

Economie

Brăila, judeţul în care s-au creat cele mai puţine joburi în ultimii şapte ani

Timp de citire: 3 minute

• cu o creştere a locurilor de muncă nou-create de doar de 4-6%, judeţul nostru se află la coada clasamentului, alături de Gorj şi Caraş-Severin • la polul opus, Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt judeţele cele mai atractive din punct de vedere al numărului de joburi oferite de angajatori
 
Brăila se află printre judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă nou-create în ultimii şapte ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică prelucrate de Ziarul Financiar. În perioada 2011-2017, în judeţele Gorj, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa şi Vâlcea s-au înregistrat creşteri a numărului de joburi de doar 4-6%, de trei ori mai mici decât media naţională, de 18%. Statistica arată că judeţele Gorj, Brăila sau Caraş-Severin oricum erau în topul cu cei mai puţini angajaţi din economie raportat la populaţia totală.
De cealaltă parte, Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt cele mai atractive judeţe din România din punct de vedere al joburilor oferite de angajatori. În aceste zone s-au creat cele mai multe locuri de muncă în ultimii şapte ani, înregistrându-se un ritm de creştere între 24% şi 37%, mult peste media naţională.
“Cluj, Timiş sau Sibiu se află în topul judeţelor care au recuperat joburile pierdute în criză şi au făcut ulterior noi angajări, acestea fiind judeţele în care s-au făcut cele mai multe relocări de personal. Şi noi, şi alte companii din industrie am dus foarte mulţi oameni din alte zone în judeţele din vestul şi din centrul ţării, iar mulţi dintre ei au rămas să lucreze acolo“, a spus Felix Toma, country manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România şi Bulgaria.
Analiza arată că, din ianuarie 2011 (cel mai scăzut nivel al efectivului de personal din anii de criză) şi până în mai 2017, companiile au creat peste 750.000 de noi locuri de muncă, astfel că efectivul total de personal a ajuns la 4,84 milioane de persoane, în creştere cu 18% faţă de anul 2011. În cei şapte ani de revenire după criză, majoritatea locurile de muncă s-au creat tot în zonele care erau deja campioane la numărul de angajări. Structura pe judeţe a noilor joburi create între 2011 şi 2017 arată accelerarea divergenţei economice între Transilvania şi restul ţării.
Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Brăila, după prima jumătate a anului în curs, figurau în evidenţele instituţiei un număr de 6.956 şomeri, rata şomajului fiind de 5,49%. Potrivit datelor agenţiei, săptămâna trecută, în judeţul nostru erau vacante 322 de locuri de muncă.

Economie

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Publicat

în

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.

Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.

Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.

Compensarea energiei se va face lunar

Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.

Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.

Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.

Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.

Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe

O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.

Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.

Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.

De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.

Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.

Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie

Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.

Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.

Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.

Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.

Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor

Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.

Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.

Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.

De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.

Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice

O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.

Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.

În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.

Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli

Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.

Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.

Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.

Citește articolul complet

Economie

Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi desființate. Guvernul pregătește o reformă amplă a administrației

Publicat

în

Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi desființate. Guvernul pregătește o reformă amplă a administrației

Companiile de stat care înregistrează pierderi de mai mulți ani și nu au importanță strategică pentru România ar putea fi desființate, în cadrul unei reforme ample a administrației publice. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, care a prezentat luni, 16 noiembrie, primul proiect privind reorganizarea instituțiilor publice și a societăților comerciale în care statul este acționar majoritar.

Planul de reformă prevede analizarea individuală a companiilor de stat, urmând ca unele dintre acestea să fie reorganizate, comasate, divizate, fuzionate sau chiar dizolvate. Excepție vor face societățile care desfășoară activități considerate de interes strategic național, precum și cele listate pe o piață organizată.

„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a declarat Marian Neacșu.

Vicepremierul a fost întrebat dacă aproximativ 100 de companii de stat ar urma să fie desființate sau comasate. Acesta nu a confirmat cifra, precizând că numărul societăților vizate va fi stabilit în urma evaluărilor.

Ce se întâmplă cu angajații companiilor care vor fi desființate

Reorganizarea ar putea avea consecințe directe asupra angajaților societăților de stat. Marian Neacșu a recunoscut că desființarea unor companii va presupune și disponibilizări.

„Dacă o întreprindere se dizolvă, evident că personalul de acolo trebuie să își găsească altceva de făcut”, a declarat vicepremierul.

Potrivit acestuia, autoritățile intenționează să folosească programele de finanțare disponibile prin Ministerul Muncii pentru reconversia profesională și sprijinirea persoanelor care își vor pierde locurile de muncă.

Proiectul mai prevede modificarea sistemului de remunerare a conducerii companiilor de stat. O parte mai mare din veniturile membrilor consiliilor de administrație și ale directoratelor ar urma să fie condiționată de îndeplinirea indicatorilor de performanță.

Printre variantele analizate se numără reducerea indemnizațiilor fixe până la nivelul salariului mediu pe economie pentru companiile mari și până la nivelul salariului minim pentru cele mici și mijlocii.

Reorganizări și în administrația publică

Reforma nu vizează doar societățile comerciale în care statul este acționar, ci și instituțiile administrației centrale și locale.

Una dintre măsurile propuse este reunirea serviciilor administrative și de sprijin ale structurilor teritoriale în centre bugetare județene. De asemenea, unele instituții cu personalitate juridică ar putea fi centralizate la nivel regional sau integrate în ministerele de resort.

Planul prevede și reducerea numărului organismelor de control, prin comasarea structurilor care au atribuții similare sau care funcționează în subordinea aceleiași autorități centrale.

O altă direcție este digitalizarea serviciilor publice și reducerea cheltuielilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor de atribuții și reorganizarea instituțiilor considerate ineficiente.

În ceea ce privește impactul financiar al reformei, Marian Neacșu a spus că este prematură o estimare. El a invocat exemplul Ordonanței 7, pentru care fusese anticipat un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei în 2026, în timp ce încasările preliminare s-ar situa între 700 și 800 de milioane de lei.

Când ar urma să fie adoptată reforma

Potrivit calendarului prezentat de vicepremier, până la 20 noiembrie 2026 ar urma să fie constituit un comitet interministerial, coordonat de premier, care va analiza situația instituțiilor și companiilor vizate.

Până la 15 decembrie ar urma să fie transmise formularele pentru colectarea datelor, iar analiza acestora ar trebui finalizată până la 20 ianuarie 2027.

Proiectul de act normativ ar urma să fie redactat până la 1 februarie 2027, iar etapele de consultare publică și avizare să fie încheiate până la 20 februarie.

Conform calendarului anunțat, Guvernul ar urma să aprobe proiectul și să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.

Deocamdată, măsurile prezentate reprezintă propuneri de reformă, iar lista instituțiilor și companiilor care vor fi reorganizate sau desființate urmează să fie stabilită după evaluările anunțate de autorități.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧