Social Media

Sănătate

Brăila, fruntaşă la mita în spitale!

Timp de citire: 9 minute

• locul 2 în topul ruşinii este ocupat de Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, potrivit unui raport al Anti-Bribery Synergy, un sistem internaţional de gestionare anticorupţie •astfel, 147 de pacienţi internaţi în unitatea spitalicească care au dat curs unui chestionar prin SMS au răspuns afirmativ la întrebarea legată de şpaga cerută în timpul internării • pe primul loc în acest top se află Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, unde au fost primite din partea pacienţilor 153 de răspunsuri afirmative, iar pe locul 3 Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” tot din capitală, cu 98 de sesizări la capitolul şpagă în spital • întrebat despre acest raport, managerul Spitalului Judeţean Brăila s-a arătat total surprins, precizând că va face propriile investigaţii pentru a afla dacă se confirmă aşa ceva sau nu • iar dacă cineva caută soluţii pentru eradicarea acestei boli incurabile din sistemul de Sănătate de stat, cei reponsabili trebuie să ştie că există şi exemple de bune practici, în Timişoara, Cluj-Napoca, dar şi mai aproape, la Iaşi 
 
Din 352 de spitale publice din România, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila ocupă locul 2 la capitolul şpagă. Nu o spunem noi, ci este rezultatul unui clasament realizat de Anti-Bribery Synergy, un sistem internaţional de gestionare anticorupţie, care a publicat o primă sinteză în urma evaluării calităţii unui pacient în spitalele din România. Deşi putem spune că, în ultimul deceniu, angajaţii din sănătate au tras lozul câştigător, cu salarii duble şi chiar triple, se pare că atenţiile din spitale se practică oricum şi la orice oră. Dovadă stau rezultatele alarmante ale acestui studiu, care clasează cel mai mare spital din Brăila în topul celor mai lacomi angajaţi, fie ei, medici, asistenţi, sau infirmieri. În acelaşi top, pe locul 1 la capitol mită în spitale se află Spitalul de Urgenţă din Bucureşti unde au fost primite din partea pacienţilor 153 de răspunsuri afirmative la întrebarea legată de atenţiile cerute pe timpul internării acestora în unitatea spitalicească. La o diferenţă mică, cu 147 răspunsuri afirmative din partea pacienţilor, SJU Brăila ocupă locul 2 în topul ruşinii la nivel naţional, urmat pe locul 3 de Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” tot din capitală, cu 98 de sesizări la capitolul şpagă în spital. Contactat telefonic şi întrebat dacă îi spun ceva rezultatele acestui studiu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila a părut surprins, precizând că în urma altor chestionare completate de pacienţii din spital a reieşit contrariul, cum că angajaţii ar fugi de şpagă. “Noi avem nişte chestionare pe care le aplicăm pacienţilor periodic, şi una dintre întrebări chiar aşa sună: «Vi s-au solicitat atenţii în spital din partea personalului medical?» (…) Şi nu sunt răspunsuri cu , sau dacă au fost unul sau două cazuri(…) Eu chiar am primit foarte multe semnale cum că nu  se cere nimic, ba chiar au refuzat şi atenţiile din câte am înţeles”, a declarat managerul SJU Brăila, Delia Râşnoveanu. Mai mult, conducerea unităţii spitaliceşti a pus la îndoială acest clasament, tocmai pentru că nu se cunoaşte şi numărul de pacienţi la care s-au raportat autorii studiului. Chiar şi aşa, managerul a transmis că, dacă sesizările pacienţilor din Brăila se vor confirma, va lua măsuri. Ce înseamnă asta mai exact, încă rămâne o necunoscută. Cert este că vor fi schimbări, după cum ne asigură actualul manager, în bine chiar.
“Doar să încerc să fac nişte investigaţii să văd dacă este real acest clasament şi dacă este, unde se întâmplă aşa ceva.  Bineînţeles că dacă se confirmă, luăm măsuri. Eu zic că o schimbare se poate, trecem la reeducarea personalului … dacă nici salariile nu-i mai motivează. Nu au nicio justificare pentru aşa ceva”, a mai precizat managerul Spitalului. Când se va vedea ceva sau dacă se va întâmpla asta vreodată la Brăila, rămâne de văzut. Mai grav este însă că de această boală incurabilă din Sănătate suferă, nu unul, ci sute de spitale publice din România. Unităţi spitaliceşti în care pretenţiile personalului sanitar şi medical fac parte deja din anamneza pacienţilor. O “boală” care nu face altceva decât să scadă şi mai tare imunitatea sistemul de Sănătate de stat din România, şi aşa infectat de politică şi obligaţiile aferente.      
 
Spitalul TBC din Brăila, un singur răspuns afimativ la capitolul mită
 
Interesant este că, potrivit aceluiaşi studiu, topul 10 al mitei din spitalele publice din România este completat, în mare parte, de unităţile spitaliceşti din capitală, precum  Spitalul clinic “Filantropia” Bucureşti, Institutul Clinic Fundeni, Institutul oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu Bucureşti, Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alesandrescu Rusescu” Bucureşti, dar şi de Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti şi, ceva mai jos, pe locul 11, cu 59 de răspunsuri afirmative la capitolul atenţiilor cerute în spital, de Spitalul Judeţean Argeş. Dacă vorbim de judeţul vecin, Galaţi, ei bine Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei” se situează undeva la mijlocul acestui clasament, cu 25 de răspunsuri afirmative la capitolul mită în spital, 27 venite din partea pacienţilor internaţi în Spitalul de copii “Sf. Ioan “ Galaţi şi doar 4 reacţii afirmative din partea pacienţilor internaţi la Spitalul de Pneumoftiziologie din Galaţi. Revenind la Brăila, acelaşi studiu arată că la Spitalul de Pneumoftiziologie, un singur pacient a răspuns la întrebarea legată de şpagă în spital, în timp ce la Spitalul de Psihiatrie au fost 5 astfel de răspunsuri, cu unul mai mult faţă de acelaşi spital din Galaţi.                           În ce măsură acest studiu reflectă  realitatea din spitalele din România, rămâne de văzut. Însă un lucru este sigur. Atenţiile din spitalele de stat nu sunt o noutate nici la Brăila, şi nu doar în unităţile spitaliceşti, iar dacă cineva  chiar vrea o schimbare, ei bine soluţiile se găsesc în Vest. Nu în Occident, ci la noi în ţară, acolo unde, potrivit aceluiaşi studiu, în mai toate spitalele publice găsim oameni mulţumiţi de personalul medical, precum în Spitalul Clinic CF Timişoara, cu 0 răspunsuri afirmative la capitolul mită în spital din partea pacinţilor, dar şi la Spitalul Universitar CF Cluj-Napoca, Spitalul de TBC “Leon Daniello” Cluj-Napoca. Iar exemple de bune practici sunt şi mai aproape de Brăila, la Iaşi, de exemplu, la Spitalul Clinic de Recuperare, dar şi în capitală, la Spitalul Clinic de Urgenţă “Floreasca” sau la “Sf Pantelimon”, unde, din nou, niciun pacient nu s-a plâns de mită.
 
Mita, un subiect fierbinte
 
Anti-Bribery Synergy a publicat, zilele acestea, prima sinteză a unui indicator utilizat în vederea monitorizării performanţelor operaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii mitei în spitalele din ţară. Ei bine, această sinteză a avut în vedere date colectate prin răspunsul afirmativ la întrebarea nr. 9, care sună astfel: “Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?”, din cadrul mecanismului de feed-back al Ministerului Sănătăţii pentru fiecare lună calendaristică în intervalul ianuarie 2019 – iulie 2019. Raportul a fost realizat prin tehnici de regrupare şi centralizare a datelor obţinute prin intermediul mecanismului de feed-back, realizându-se în urma prelucrării de informaţii agreate şi sintetizate. Ce este mecanismul de feed-back? Este un instrument de monitorizare cu privire la calitatea serviciilor a 352 spitale publice din România şi este reprezentat de un chestionar aplicat prin SMS sau Web ce cuprinde un set de 10 întrebări precum: Cât de multumit sunteţi de serviciile medicale oferite de spital?; Cât de multumit sunteţi de activitatea şi implicarea medicului?; Cât de multumit sunteţi de curăţenia din spital?; A fost nevoie să cumpăraţi medicamente sau alte materiale sanitare?; Cât de multumit sunteţi de activitatea şi implicarea asistentelor medicale?; Aţi primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament?; Aţi recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital?; Starea dumneavoastră de sănătate este mai bună după externare?; Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?; Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?
Rezultatele studiului realizat de Anti-Bribery Synergy sunt cu atât mai surprinzătoare pentru managerul SJU Brăila, poate şi datorită notei prea mari a ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, pe care aceasta a acordat-o unităţii spitaliceşti din Brăila, la ultima sa vizită de luna trecută, de 8,5. La vremea aceea, şefa din minister a vizitat mai multe secţii din SJU Brăila şi s-a arătat încântată de investiţiile realizate, cât mai ales de promisiunile şefilor din administraţie. Însă nimeni nu i-a întrebat atunci şi pe pacienţi, ce notă ar da ei spitalului.   Anti-Bribery Synergy este un serviciu al InterConformity GmbH Germania. Practic, este un organism de certificare cu operaţiuni internaţionale specializate în audit, evaluare, evaluare şi certificare a sistemelor de gestionare anti-mită bazate pe standardul internaţional ISO 37001 Sisteme de gestionare anti-coruptie şi alte coduri specifice industriei sau norme referitoare la anticorupţie, integritate şi etică în afaceri. De asemenea, Anti-Bribery Synergy îşi promovează principiile de gestionare a dezvoltării afacerilor globale într-o viziune de pionierat în direcţia activităţilor de certificare, angajându-se la introducerea tehnicilor inovatoare de audit, menţinând încrederea şi expertiza şi fixând o abordare practică, realistă şi logică a proceselor de evaluare. Afacerile sunt conduse la nivel global de o reţea de auditori şi experţi care operează în diferite părţi ale lumii. „Succesul nostru este determinat de echipele noastre de audit şi de personalul de certificare, de angajamentul lor de a obţine rezultatele corecte, de a opera în mod responsabil, de a promova excelenţa celor mai bune practici de management, de a aplica cu stricteţe proceduri determinate şi de a surprinde noi oportunităţi de dezvoltare profitabilă”, se arată în profilul public al companiei.                                                                                 
Foto credit: MEDIAFAX

Sănătate

Jandarmi donatori de sânge

• jandarmii au dorit să transmită un mesaj simplu, dar important: nevoia de sânge nu apare doar în situații de urgență sau atunci când cineva apropiat are nevoie de ajutor

Publicat

în

Jandarmi donatori de sânge

Efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila s-au alăturat campaniei naționale de donare de sânge, desfășurată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Luni, 16 noiembrie, jandarmii au participat la această inițiativă dedicată solidarității și sprijinului pentru cei aflați în suferință.

Prin acest gest, jandarmii au dorit să transmită un mesaj simplu, dar important: nevoia de sânge nu apare doar în situații de urgență sau atunci când cineva apropiat are nevoie de ajutor.

”În fiecare zi, există pacienți pentru care o donare poate însemna o șansă în plus la viață. Îi încurajăm pe toți cetățenii care îndeplinesc condițiile medicale să doneze sânge în mod regulat, fără a aștepta un apel de urgență sau un caz special. Nu trebuie să cunoști persoana pe care o poți ajuta. Este suficient să alegi să fii acolo pentru ea! Donează sânge! Un gest simplu pentru tine poate însemna o viață întreagă pentru altcineva!”, este mesajul transmis de reprezentanții jandarmeriei Brăila.

Citește articolul complet

Sănătate

70 de preoți și voluntari brăileni au donat sânge

• acțiunea face parte din Campania națională „Donează sânge, salvează o viață!”, inițiată de Patriarhia Română, cu sprijinul Ministerului Sănătății • nevoia de sânge din România rămâne una critică, sistemul medical necesitând între 800.000 și 1.000.000 de donări anual, pentru a acoperi cererea din spitale

Publicat

în

70 de preoți și voluntari brăileni au donat sânge

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, marți, 17 noiembrie 2026, Protopopiatul Brăila a organizat o importantă acțiune de donare de sânge, preoții și voluntarii din cadrul parohiilor ortodoxe venind, astfel, în întâmpinarea nevoii acute de sânge din unitățile spitalicești.

„Încă de la primele ore ale dimineții, 70 de persoane din Protopopiatul Brăila – preoți, credincioși și tineri voluntari – s-au prezentat la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină, din municipiu, pentru a dona sânge. Prin acest gest concret de altruism, participanții la activitate au transpus în faptă îndemnul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos la iubire față de aproapele, oferind o șansă reală la viață pacienților aflați în stare critică”, a precizat purtătorul de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, părintele Rareș Bucur.

Inițiativa demnă de toată lauda se bazează pe parteneriatul solid și constant dezvoltat, de-a lungul anilor, între Protoieria Brăila și Centrul Regional de Transfuzie Sanguină, instituție care a pus la dispoziție atât personalul medical specializat, cât și infrastructura necesară desfășurării recoltării în condiții optime de siguranță.

Având în vedere deficitul stocurilor de sânge la nivel național, acțiunea de donare de sânge de marți a urmărit, de asemenea, sensibilizarea comunității cu privire la importanța donării constante.

Mai precis, s-a urmărit identificarea și încurajarea persoanelor apte medical să devină donatori permanenți de sânge, care să revină periodic la centrele de transfuzii, conform recomandărilor medicilor, pentru a asigura un flux continuu de resurse vitale.

Potrivit părintelui Rareș Bucur, demersul preoților și al voluntarilor brăileni face parte din Campania umanitară națională „Donează sânge, salvează o viață!”, inițiată de Patriarhia Română, cu sprijinul Ministerului Sănătății.

La nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, prin implicarea activă a clericilor, credincioșilor și a instituțiilor partenere, campania de donare de sânge va continua și în perioada următoare, atât la Centrul de transfuzii din Brăila, cât și la cel din Galați.

„Nevoia de sânge în România rămâne una critică și în anul 2026, sistemul medical necesitând între 800.000 și 1.000.000 de donări anual, pentru a acoperi cererea din spitale. Specialiștii ne reamintesc faptul că pot deveni donatori cetățenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, cu o greutate corporală de peste 50 kg și o stare bună de sănătate, fiecare donare având potențialul de a salva până la trei vieți”, a mai precizat sursa citată.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧