Social
BRĂILA: 11,5 pensionari la 10 salariaţi
• la nivel naţional, valorile acestui raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti – cea mai “fericită” situaţie, la 17 pensionari la 10 salariaţi – cea mai gravă situaţie, în judeţul Teleorman • pensia medie în Brăila este în jur de 1.000 lei
Numărul de pensionari a crescut la nivel naţional, cu 5.000 în ultimul trimestru al anului trecut, până la 5,23 milioane, iar pensia medie a urcat cu 2,4%, arată cele mai recente date statistice în acest sens prezentat de către INS – Institutul Naţional de Statistică. Într-un comunicat al instituţiei se precizează că numărul pensionarilor din România a ajuns la 5,229 milioane în al patrulea trimestru al anului trecut, în creştere cu 5.000 faţă de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie a crescut cu 2,4%, la 1.132 de lei. Tot la nivel naţional, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10. Valorile acestui raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti – cea mai “fericită” situaţie, la 17 pensionari la 10 salariaţi – cea mai gravă situaţie în judeţul Teleorman. “Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 502 de lei (860 lei în judeţul Botoşani faţă de 1362 lei în Municipiul Bucureşti)”, se arată în comunicat.
În ce priveşte judeţul nostru, pe cele 4 trimestre ale anului trecut se poate observa o relativă stabilizare a raportului pensionari/salariaţi cu tendinţă de uşoară creştere a numărului de angajaţi. De exemplu, dacă în primul trimestru din 2017 raportul în discuţie era de 116 pensionari la 100 de salariaţi, în următoarele 3 trimeste balanţa s-a stabilizat undeva la 115 pensionari/100 salariaţi. De exemplu, în trimestru IV au fost, în medie 68.915 salariaţi, faţă de circa 79.200 de pensionari, iar pensia medie în judeţul nostru a depăşit pragul de 1.000 lei, faţă de 919 lei – media primului trimestru din anul trecut.
În altă ordine de idei, în continuare sporul natural al populaţiei judeţului nostru (diferenţa între născuţi vii şi decese) se menţine negativ la minus 213 pe luna decembrie (cea mai recentă perioadă de raportare statistică) faţă de minus 242 în noiembrie 2017.
Social
Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții
Românii cu venituri mici ar putea primi un ajutor financiar de până la 1.200 de lei în sezonul rece 2026-2027. O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune acordarea unui sprijin suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.
Proiectul, denumit „Legea iernii”, prevede acordarea banilor o singură dată în fiecare sezon rece, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea locuinței, alimentele, medicamentele și alte necesități. Valoarea ajutorului ar urma să fie stabilită în funcție de categoria beneficiarului și de veniturile realizate.
Inițiativa a fost depusă la Senat pe 4 noiembrie 2026, sub numărul B620/2026, de parlamentari AUR. La data de 17 noiembrie, proiectul figura în evidențele Senatului ca fiind înregistrat pentru dezbatere. Așadar, măsura nu este încă în vigoare, iar acordarea banilor depinde de adoptarea legii și parcurgerea etapelor legislative.
Cine ar putea beneficia de ajutorul de până la 1.200 de lei
Propunerea legislativă se adresează mai multor categorii de persoane considerate vulnerabile din punct de vedere economic.
Prima categorie vizată este reprezentată de persoanele vârstnice care au împlinit 65 de ani și au venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Pentru cei care locuiesc singuri, plafonul se aplică venitului individual, iar pentru cei care locuiesc împreună cu alte persoane, venitul este raportat la fiecare membru al gospodăriei.
De asemenea, ar putea beneficia de sprijin:
- Familiile monoparentale, cu venituri nete de maximum 1.800 de lei pe membru de familie;
- Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, cu venituri care nu depășesc 1.800 de lei;
- Persoanele care beneficiază de venitul minim de incluziune, în condițiile prevăzute de legislație.
Pentru stabilirea eligibilității, veniturile nete ar urma să fie calculate ca medie a veniturilor realizate în cele trei luni calendaristice anterioare depunerii cererii.
Proiectul introduce și anumite restricții. Nu ar urma să fie eligibile persoanele care obțin venituri brute mai mari de 2.000 de lei lunar din anumite surse, precum chirii, arendă, dobânzi, dividende sau alte active generatoare de venituri. Sunt prevăzute și excluderi pentru persoanele sancționate în ultimii trei ani pentru declarații false depuse în vederea obținerii unor beneficii sociale.
Ce sume ar putea primi pensionarii și familiile vulnerabile
Ajutorul financiar nu ar avea aceeași valoare pentru toți beneficiarii. Proiectul stabilește mai multe praguri, în funcție de venituri și de situația familială.
Astfel, sprijinul financiar propus ar fi următorul:
- 1.000 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de cel mult 1.300 de lei;
- 800 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de peste 1.300 de lei;
- 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de maximum 1.000 de lei pe membru de familie;
- 900 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de peste 1.000 de lei pe membru;
- 1.000 de lei pentru persoanele cu dizabilități grav sau accentuat;
- 600 de lei pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.
Sprijinul ar urma să fie acordat o singură dată în fiecare sezon rece. În cazul familiilor și gospodăriilor, regula generală este acordarea unui singur ajutor, indiferent de numărul membrilor care îndeplinesc condițiile. Pentru persoanele cu dizabilități este prevăzută acordarea individuală a sprijinului.
Cum se cumulează ajutorul cu banii pentru încălzirea locuinței
O prevedere importantă îi privește pe românii care beneficiază deja de ajutorul pentru încălzirea locuinței.
Potrivit proiectului, valoarea cumulată a ajutorului pentru încălzire aferent întregului sezon rece și a noului sprijin financiar nu ar trebui să depășească, de regulă, 1.500 de lei.
În cazul în care diferența rezultată din aplicarea acestui plafon ar fi mai mică de 300 de lei, beneficiarul ar urma să primească totuși un sprijin sezonier de 300 de lei.
Important este că noua măsură nu ar conduce la diminuarea sau suspendarea ajutorului pentru încălzire acordat în baza legislației existente.
De asemenea, banii primiți prin acest mecanism ar fi neimpozabili și nu ar urma să fie luați în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială.
Cum ar putea fi solicitați banii și când s-ar face plata
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, persoanele eligibile vor trebui să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere privind veniturile, bunurile deținute și componența familiei sau gospodăriei.
Documentele ar urma să fie depuse la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei localității de domiciliu.
Termenul general propus pentru depunerea cererilor este 1 decembrie al fiecărui an. Pentru sezonul rece în curs la momentul intrării în vigoare a legii este prevăzută o excepție, cererile putând fi depuse până la încheierea sezonului rece.
Primarul ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru soluționarea solicitării, iar decizia de aprobare sau respingere ar trebui comunicată în maximum cinci zile de la emitere.
Plata ajutorului ar urma să se facă într-o singură tranșă, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în cel mult 30 de zile de la comunicarea dispoziției de acordare.
Ajutorul nu este încă aprobat. Ce urmează în Parlament
Deși propunerea a fost depusă la Senat, aceasta nu reprezintă deocamdată o măsură adoptată de statul român.
Proiectul B620/2026 trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie dezbătut și votat în cele două Camere, iar ulterior să ajungă la promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Inițiatorii au solicitat adoptarea în procedură de urgență, însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va fi acordat automat în această iarnă.
Pentru românii care se încadrează în categoriile vizate, urmărirea parcursului legislativ este importantă, deoarece aprobarea proiectului ar putea aduce un sprijin financiar suplimentar într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc considerabil.
Social
Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”
Finanțat de Consiliul Județean Brăila, în cadrul Programului de Finanțare Nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2026, proiectul a ajuns la final. Cea de-a VI-a ediție a proiectului „BRĂILA CULTURALĂ” a reconfirmat importanța patrimoniului cultural și arhitectural al municipiului Brăila, subliniind, de această dată, rolul lăcașurilor de cult ca repere active ale identității locale.
Obiectivul central al demersului a fost promovarea culturii brăilene prin valorificarea acestor clădiri de patrimoniu, veritabile bijuterii arhitecturale restaurate prin eforturile comune ale autorităților și ale comunității, facilitând astfel reconectarea cetățenilor cu istoria și estetica orașului.
Activități educative și culturale dedicate tinerilor
În vederea atingerii obiectivelor asumate, proiectul a reunit o serie de activități dedicate creșterii interesului tinerilor pentru patrimoniul cultural local:
1. Revista „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”
Noua ediție a revistei cuprinde articole dedicate clădirilor de patrimoniu- lăcașuri de cult care au fost restaurate sau sunt în curs de restaurare: Biserica Greacă, Mănăstirea Măxineni, Mănăstirea Sf. Pantelimon, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril , Biserica Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Armeană, Catedrala Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Revista conține și un interviu cu profesorul publicist Ioan Munteanu, un împătimit al culturii locale, autor a peste 40 de volume dedicate Brăilei.
Pe lângă conținutul inedit obținut în urma unei documentări minuțioase, revista a fost folosită ca instrument în diseminarea proiectului.
2. Tururi ghidate
Grupul-țintă, format din 50 de tineri cu vârste între 13 și 25 de ani, membri ai Forumului Tinerilor din România – Filiala Brăila, a participat la un tur ghidat coordonat de doamna profesoară Mihaela Roșu, ghid local autorizat cu experiență de aproape 10 ani în domeniu. Prima oprire a fost la Biserica Greacă, poate cel mai renumit lăcaș de cult din Brăila datorită grandorii și stilului său arhitectural. Au urmat Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Catolică și Biserica Armeană.
„Pentru tinerii din Brăila, proiectul «BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic» este o invitație deschisă de a-și redescoperi orașul cu alți ochi. Când pășești în aceste lăcașuri de cult pline de istorie și le înțelegi poveștile, nu doar că înveți să apreciezi arhitectura, dar simți că aparții cu adevărat acestei comunități” – ne-a declarat Gabriel Ion, primvicepreședinte al Forumului Tinerilor din România.
3. Seminar interactiv și concursuri culturale
După tururile ghidate, a fost organizat un seminar coordonat de echipa de proiect și de autorii articolelor din revistă.
Discuțiile au vizat rolul patrimoniului în păstrarea identității culturale și implicarea civică a tinerilor în protejarea valorilor comunității și, nu în ultimul rînd, oportunitățile pe care le oferă un oraș cu potențial turistic, pe piața muncii.
La final, participanții au luat parte la un concurs de cunoștințe inspirat din revista BRĂILA CULTURALĂ, iar cei mai bine pregătiți au fost recompensați cu cărți.
De asemenea, s-a organizat un concurs de fotografie, pe baza fotografiilor pe care copiii le-au realizat pe parcursul turului ghidat. Premiul pentru cea mai bună fotografie a fost o cameră foto instant.
O tradiție culturală consolidată
„Brăila Culturală – Turism ecumenic” continuă o serie de proiecte culturale valoroase, derulate sub aceeași umbrelă tematică:
- Ediția I: Scriitori brăileni de ieri și de azi
- Ediția II: Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice
- Ediția III: Legendele Brăilei
- Ediția IV: Filantropii Brăilei
- Ediția V : Reclădirea Brăilei
Toate cele șase ediții au beneficiat de finanțarea Consiliului Județean Brăila, prin Programul de Finanțare Nerambursabilă, confirmând sprijinul constant al autorităților pentru inițiativele culturale dedicate comunității.
Beneficiarii proiectului
Pe lângă cei 50 de tineri participanți, revista „Brăila Culturală”, tipărită într-un tiraj de 2000 de exemplare, a ajuns la cititorii cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei, precum și la angajații instituțiilor de cultură și învățământ din județ.
Ediția în format PDF este disponibilă online, pe site-urile: www.asociatiapentruadevar.ro și www.obiectivbr.ro, împreună cu toate celelalte ediții ale revistei.
Prin îmbinarea activităților educative cu promovarea activă a patrimoniului local și implicarea directă a tinerilor, proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic” și-a atins scopul, acela de a întări identitatea culturală a comunității. Mai mult decât un simplu demers de informare, inițiativa contribuie la formarea unei noi generații de tineri conștienți de valoarea orașului lor, care nu doar că privesc cu mândrie moștenirea arhitecturală a Brăilei, dar înțeleg și rolul esențial pe care aceasta îl joacă în revitalizarea și dezvoltarea turismului local.
De aceea, ar fi necesar ca în fiecare școală să se organizeze periodic evenimente culturale dedicate patrimoniului local. Apropierea elevilor de istoria și arhitectura orașului nu trebuie să rămână doar un proiect punctual, ci să devină o tradiție în educația lor.
Doar descoperind și înțelegând valoarea locurilor în care cresc, tinerii vor învăța să le prețuiască, să le protejeze și să devină, la rândul lor, cei mai buni ambasadori ai Brăilei.






































