Social Media

Social

Bobotează ca primăvara

Timp de citire: 7 minute

• vremea nefiresc de caldă a fost totuşi pe placul brăilenilor, care au participat într-un număr foarte mare la slujba de pe faleză • doar trei tineri au sărit să prindă crucea în Dunăre • câştigătorul are 28 de ani şi este pentru a doua oară când iese învingător
 
Prognozele meteorologilor s-au adeverit, iar în ziua de Bobotează gerul tradiţional a fost înlocuit de o vreme ca de primăvară, cu cer însorit şi temperaturi de peste 10 grade Celsius. Spiritul săbătorii ce ar fi trebuit să vină însoţită de zăpadă, gheaţă şi frig nu s-a mai regăsit de data aceasta, dar brăilenii nu s-au arătat deloc deranjaţi. Din contră, bucuroşi de căldura nefirească de afară, au venit în număr foarte mare pe faleză, în zona unde preoţii, în frunte cu Înalt Prea Sfinţia Sa Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, au sfinţit apa, iar câţiva curajoşi au sărit în Dunăre după cruce.
Ca de obicei, în ziua de Bobotează, ÎPS  Casian a oficiat sfânta liturghie, la catedrala din Bariera Călăraşilor, începând cu ora 8.00. Slujba a ţinut ceva mai mult decât era programat, astfel că procesiunea de pe Calea Călăraşilor, spre faleză, a început abia în jurul orei 11.00, şi nu la 10.00, aşa cum fusese programat iniţial. Ajuns în zona fântânii cinetice, alaiul de preoţi şi credicioşi s-a oprit pentru a asculta un scurt program artistic al fanfarei Garnizoanei. După ce muzica a încetat, ÎPS Casian Crăciun şi preoţii care îl urmau au coborât scările spre scena de la Esplanadă, oprindu-se din când în când să îi stropească cu agheasmă pe brăilenii care le făceau loc să treacă.
Ca de obicei, câteva budane mari de lemn pline cu apă aşteptau slujba de sfinţire oficiată de arhiepiscopul Dunării de Jos şi soborul său de preoţi. Pe parcursul slujbei, atunci când a coborât de pe scenă ca să sfinţească apa din fiecare butoi în parte, ÎPS Casian nu a uitat să îi stropească cu agheasmă pe credincioşii de dincolo de gardul de protecţie, dar şi pe politicienii ce asistau smeriţi pe una dintre laturile perimetrului. Au fost prezenţi atât reprezentanţii puterii PSD, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean, Francisc Chiriac, cu primarul Marian Dragomir, deputaţii Nicu Niţă şi Emilia Meiroşu, şi consilierul de primar Aurel Simionescu, dar şi opoziţia PNL, reprezentată de preşedintele filialei brăilene, Alexandru Dănăilă, deputatul Vasile Varga şi alţi câţiva consilieri locali şi judeţeni.
După sfinţirea apei şi tradiţionalul discurs al ÎPS Casian Crăciun, care s-a referit la semnificaţia religioasă a sărbătorii Bobotezei, brăilenii au putut să intre, pe rând, în perimetrul unde se aflau butoaiele, pentru a a lua fiecare câte o sticlă-două de agheazmă. Spre deosebire de alte oraşe unde lumea s-a îmbulzit să intre în faţă şi au apărut busculade care nu au nimic de-a face cu spiritul creştin, la Brăila lucrurile s-au desfăşurat într-o manieră destul de ordonată. S-a format o coadă de zeci de metri, însă oamenii au aşteptat liniştiţi să le vină rândul, la menţinerea ordinii având o contribuţie importantă jandarmii brăileni, care au reuşit, ca de fiecare dată, să ţină lucrurile sub control.
 
Cursa după cruce, văzută de prea puţini brăileni
Un moment important al zilei a fost tradiţionala întrecere pentru prinderea crucii. Surprinzător, în ciuda vremii însorite şi calde, doar trei tineri s-au înscris în cursă. De fapt, au mai existat doritori, însă n-au fost admişi pentru că nu au prezentat analize din care să reiasă că sunt perfect sănătoşi, iar contactul cu apa rece nu le-ar pune viaţa în pericol. Unul dintre aceştia a mers încă de joi, 4 ianuarie, la Primărie, dar nu a avut analizele bune, iar un altul a încercat să se înscrie chiar sâmbătă dimineaţă, dar nu a fost admis pentru că nu avea analizele făcute. Acesta din urmă a fost chiar Bogdan Vasiliu, campionul absolut al întrecerilor de Bobotează de la Brăila, care a reuşit în anii trecuţi să prindă crucea de nu mai puţin de zece ori. De data aceasta, însă, pentru că nu a respectat regula care îl obliga să facă o analiză EKG cu care să se prezinte la înscriere, Vasiliu a fost nevoit să privească de pe margine desfăşurarea evenimentelor.
Din păcate, întrecerea nu prea a putut fi văzută de toţi brăilenii adunaţi pe faleză, din cauza navelor şi restaurantelor plutitoare. Totul s-a desfăşurat în dreptul unei mici deschideri, dintre două nave, de nici 10 metri lungime, astfel că doar o mică parte dintre cei de pe mal a putut vedea ce se întâmplă.
Dintre cei trei tineri care au sărit după crucea aruncată de ÎPS Casian Crăciun, cel mai bun înotător a fost Daniel Nichiţelea, 28 de ani, care a reuşit să ajungă primul la ea şi să o ridice deasupra capului. Acesta nu este la prima participare şi a mai prins crucea şi în 2012.
Chiar dacă nu era ger ca în alţi ani, cei trei înotători au fost asistaţi de aproape de scafandri ISU Brăila, care erau pregătiţi să le sară în ajutor la cel mai mic incident. Din fericire, totul s-a desfăşurat fără probleme, iar participanţii au ieşit din apă teferi şi vioi. Ei s-au îmbrăcat în cala unei nave a Flotilei Fluviale, apoi au fost răsplătiţi cu premii în bani şi alimente, de Primăria Brăila şi Arhiepiscopia Dunării de Jos. Întrebat de ÎPS Casian cu ce se ocupă în viaţa de zi cu zi, câştigătorul Daniel Nichiţelea a spus că lucrează în construcţii. Tot în construcţii a spus că lucrează şi un alt concurent, în timp ce cel de-al treilea i-a mărturisit înaltului prelat că munceşte în străinătate. “E bine că doi dintre cei trei tineri muncesc aici, acasă, pentru binele ţării”, a remarcat arhiepiscopul, felicitându-i pe toţi trei că sunt băieţi muncitori şi urându-le să aibă o viaţă cât mai frumoasă. Profitând de prezenţa oficialităţilor locale, ÎPS Casian Crăciun a ţinut să îl felicite pe primarul Marian Dragomir pentru faptul că Brăila a avut cele mai frumoase lumini de sărbători. Fericit pentru laudele primite, primarul a spus că aceste aprecieri reprezintă o provocare pentru data viitoare, când Brăila va trebui să menţină standardele la fel de ridicate.
 
Superbe parade de cai, în localităţile din jurul Brăilei
Boboteaza însorită din acest an a făcut ca în localităţile din jurul Brăilei să participe un număr foarte mare de concurenţi la tradiţionalele întreceri cu cai şi căruţe. La Smârdan, de exemplu, sărbătoarea a început cu parada cailor de rasă, crescătorii etalând în centrul comunei câteva exemplare superbe, înhămate la trăsuri care mai de care mai frumoase. După slujba de sfinţire a apelor, patru temerari au sărit în Dunăre pentru a recupera crucea. Câştigător a fost un tânăr de 19 ani, care s-a aflat la prima întrecere de acest gen.
A urmat apoi atracţia zilei: cursele de cai. Câştigătorii au primit premii în bani: 1.500 lei pentru locul I, 1.000 lei pentru locul II şi 500 lei pentru locul 3.
Şi la Gropeni au avut loc parade ale cailor şi căruţelor şi curse de cai, iar crucea aruncată în Dunăre a fost prinsă de un tânăr care a câştigat pentru a noua oară întrecerea.

Social

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Publicat

în

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Românii cu venituri mici ar putea primi un ajutor financiar de până la 1.200 de lei în sezonul rece 2026-2027. O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune acordarea unui sprijin suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.

Proiectul, denumit „Legea iernii”, prevede acordarea banilor o singură dată în fiecare sezon rece, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea locuinței, alimentele, medicamentele și alte necesități. Valoarea ajutorului ar urma să fie stabilită în funcție de categoria beneficiarului și de veniturile realizate.

Inițiativa a fost depusă la Senat pe 4 noiembrie 2026, sub numărul B620/2026, de parlamentari AUR. La data de 17 noiembrie, proiectul figura în evidențele Senatului ca fiind înregistrat pentru dezbatere. Așadar, măsura nu este încă în vigoare, iar acordarea banilor depinde de adoptarea legii și parcurgerea etapelor legislative.

Cine ar putea beneficia de ajutorul de până la 1.200 de lei

Propunerea legislativă se adresează mai multor categorii de persoane considerate vulnerabile din punct de vedere economic.

Prima categorie vizată este reprezentată de persoanele vârstnice care au împlinit 65 de ani și au venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Pentru cei care locuiesc singuri, plafonul se aplică venitului individual, iar pentru cei care locuiesc împreună cu alte persoane, venitul este raportat la fiecare membru al gospodăriei.

De asemenea, ar putea beneficia de sprijin:

  • Familiile monoparentale, cu venituri nete de maximum 1.800 de lei pe membru de familie;
  • Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, cu venituri care nu depășesc 1.800 de lei;
  • Persoanele care beneficiază de venitul minim de incluziune, în condițiile prevăzute de legislație.

Pentru stabilirea eligibilității, veniturile nete ar urma să fie calculate ca medie a veniturilor realizate în cele trei luni calendaristice anterioare depunerii cererii.

Proiectul introduce și anumite restricții. Nu ar urma să fie eligibile persoanele care obțin venituri brute mai mari de 2.000 de lei lunar din anumite surse, precum chirii, arendă, dobânzi, dividende sau alte active generatoare de venituri. Sunt prevăzute și excluderi pentru persoanele sancționate în ultimii trei ani pentru declarații false depuse în vederea obținerii unor beneficii sociale.

Ce sume ar putea primi pensionarii și familiile vulnerabile

Ajutorul financiar nu ar avea aceeași valoare pentru toți beneficiarii. Proiectul stabilește mai multe praguri, în funcție de venituri și de situația familială.

Astfel, sprijinul financiar propus ar fi următorul:

  • 1.000 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de cel mult 1.300 de lei;
  • 800 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de peste 1.300 de lei;
  • 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de maximum 1.000 de lei pe membru de familie;
  • 900 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de peste 1.000 de lei pe membru;
  • 1.000 de lei pentru persoanele cu dizabilități grav sau accentuat;
  • 600 de lei pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.

Sprijinul ar urma să fie acordat o singură dată în fiecare sezon rece. În cazul familiilor și gospodăriilor, regula generală este acordarea unui singur ajutor, indiferent de numărul membrilor care îndeplinesc condițiile. Pentru persoanele cu dizabilități este prevăzută acordarea individuală a sprijinului.

Cum se cumulează ajutorul cu banii pentru încălzirea locuinței

O prevedere importantă îi privește pe românii care beneficiază deja de ajutorul pentru încălzirea locuinței.

Potrivit proiectului, valoarea cumulată a ajutorului pentru încălzire aferent întregului sezon rece și a noului sprijin financiar nu ar trebui să depășească, de regulă, 1.500 de lei.

În cazul în care diferența rezultată din aplicarea acestui plafon ar fi mai mică de 300 de lei, beneficiarul ar urma să primească totuși un sprijin sezonier de 300 de lei.

Important este că noua măsură nu ar conduce la diminuarea sau suspendarea ajutorului pentru încălzire acordat în baza legislației existente.

De asemenea, banii primiți prin acest mecanism ar fi neimpozabili și nu ar urma să fie luați în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială.

Cum ar putea fi solicitați banii și când s-ar face plata

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, persoanele eligibile vor trebui să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere privind veniturile, bunurile deținute și componența familiei sau gospodăriei.

Documentele ar urma să fie depuse la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei localității de domiciliu.

Termenul general propus pentru depunerea cererilor este 1 decembrie al fiecărui an. Pentru sezonul rece în curs la momentul intrării în vigoare a legii este prevăzută o excepție, cererile putând fi depuse până la încheierea sezonului rece.

Primarul ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru soluționarea solicitării, iar decizia de aprobare sau respingere ar trebui comunicată în maximum cinci zile de la emitere.

Plata ajutorului ar urma să se facă într-o singură tranșă, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în cel mult 30 de zile de la comunicarea dispoziției de acordare.

Ajutorul nu este încă aprobat. Ce urmează în Parlament

Deși propunerea a fost depusă la Senat, aceasta nu reprezintă deocamdată o măsură adoptată de statul român.

Proiectul B620/2026 trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie dezbătut și votat în cele două Camere, iar ulterior să ajungă la promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Inițiatorii au solicitat adoptarea în procedură de urgență, însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va fi acordat automat în această iarnă.

Pentru românii care se încadrează în categoriile vizate, urmărirea parcursului legislativ este importantă, deoarece aprobarea proiectului ar putea aduce un sprijin financiar suplimentar într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc considerabil.

Citește articolul complet

Social

Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Publicat

în

Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Finanțat de Consiliul Județean Brăila, în cadrul Programului de Finanțare Nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2026, proiectul a ajuns la final. Cea de-a VI-a ediție a proiectului „BRĂILA CULTURALĂ” a reconfirmat importanța patrimoniului cultural și arhitectural al municipiului Brăila, subliniind, de această dată, rolul lăcașurilor de cult ca repere active ale identității locale.

Obiectivul central al demersului a fost promovarea culturii brăilene prin valorificarea acestor clădiri de patrimoniu, veritabile bijuterii arhitecturale restaurate prin eforturile comune ale autorităților și ale comunității, facilitând astfel reconectarea cetățenilor cu istoria și estetica orașului.

Activități educative și culturale dedicate tinerilor

În vederea atingerii obiectivelor asumate, proiectul a reunit o serie de activități dedicate creșterii interesului tinerilor pentru patrimoniul cultural local:

1. Revista „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Noua ediție a revistei cuprinde articole dedicate clădirilor de patrimoniu- lăcașuri de cult  care au fost restaurate sau sunt în curs de restaurare: Biserica Greacă, Mănăstirea Măxineni, Mănăstirea Sf. Pantelimon, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril , Biserica Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Armeană, Catedrala Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Revista conține și un interviu cu profesorul publicist Ioan Munteanu, un împătimit al culturii locale, autor a peste 40 de volume dedicate Brăilei.

Pe lângă conținutul inedit obținut în urma unei documentări minuțioase, revista a fost folosită ca instrument în diseminarea proiectului.

2. Tururi ghidate

Grupul-țintă, format din 50 de tineri cu vârste între 13 și 25 de ani, membri ai Forumului Tinerilor din România – Filiala Brăila, a participat la un tur ghidat coordonat de doamna profesoară Mihaela Roșu, ghid local autorizat cu experiență de aproape 10 ani în domeniu. Prima oprire a fost la Biserica Greacă, poate cel mai renumit lăcaș de cult din Brăila datorită grandorii și stilului său arhitectural. Au urmat Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Catolică și Biserica Armeană.

 „Pentru tinerii din Brăila, proiectul «BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic» este o invitație deschisă de a-și redescoperi orașul cu alți ochi. Când pășești în aceste lăcașuri de cult pline de istorie și le înțelegi poveștile, nu doar că înveți să apreciezi arhitectura, dar simți că aparții cu adevărat acestei comunități” – ne-a declarat Gabriel Ion,  primvicepreședinte al Forumului Tinerilor din România.

3. Seminar interactiv și concursuri culturale

După tururile ghidate, a fost organizat un seminar coordonat de echipa de proiect și de autorii articolelor din revistă.

Discuțiile au vizat rolul patrimoniului în păstrarea identității culturale și implicarea civică a tinerilor în protejarea valorilor comunității și, nu în ultimul rînd, oportunitățile pe care le oferă un oraș cu potențial turistic, pe piața muncii.

La final, participanții au luat parte la un concurs de cunoștințe inspirat din revista BRĂILA CULTURALĂ, iar cei mai bine pregătiți au fost recompensați cu cărți.

De asemenea, s-a organizat un concurs de fotografie, pe baza fotografiilor pe care copiii le-au realizat pe parcursul turului ghidat. Premiul pentru cea mai bună fotografie a fost o cameră foto instant.

O tradiție culturală consolidată

„Brăila Culturală – Turism ecumenic” continuă o serie de proiecte culturale valoroase, derulate sub aceeași umbrelă tematică:

  • Ediția I: Scriitori brăileni de ieri și de azi
  • Ediția II: Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice
  • Ediția III: Legendele Brăilei
  • Ediția IV: Filantropii Brăilei
  • Ediția V : Reclădirea Brăilei

Toate cele șase ediții au beneficiat de finanțarea Consiliului Județean Brăila, prin Programul de Finanțare Nerambursabilă, confirmând sprijinul constant al autorităților pentru inițiativele culturale dedicate comunității.

Beneficiarii proiectului

Pe lângă cei 50 de tineri participanți, revista „Brăila Culturală”, tipărită într-un tiraj de 2000 de exemplare, a ajuns la cititorii cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei, precum și la angajații instituțiilor de cultură și învățământ din județ.

Ediția în format PDF este disponibilă online, pe site-urile: www.asociatiapentruadevar.ro și www.obiectivbr.ro, împreună cu toate celelalte ediții ale revistei.

Prin îmbinarea activităților educative cu promovarea activă a patrimoniului local și implicarea directă a tinerilor, proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic” și-a atins scopul, acela de a întări identitatea culturală a comunității. Mai mult decât un simplu demers de informare, inițiativa contribuie la formarea unei noi generații de tineri conștienți de valoarea orașului lor, care nu doar că privesc cu mândrie moștenirea arhitecturală a Brăilei, dar înțeleg și rolul esențial pe care aceasta îl joacă în revitalizarea și dezvoltarea turismului local.

De aceea, ar fi necesar ca în fiecare școală să se organizeze periodic evenimente culturale dedicate patrimoniului local. Apropierea elevilor de istoria și arhitectura orașului nu trebuie să rămână doar un proiect punctual, ci să devină o tradiție în educația lor.

Doar descoperind și înțelegând valoarea locurilor în care cresc, tinerii vor învăța să le prețuiască, să le protejeze și să devină, la rândul lor, cei mai buni ambasadori ai Brăilei.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧