Adaugă ca sursă preferată în Google

• Biserica „Buna Vestire”, din Centrul Istoric al Brăilei, a fost desemnată drept „Monumentul lunii aprilie” • ridicată în secolul XIX, de către Comunitatea Elenă, cu voia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Biserica Greacă este astăzi un simbol al Brăilei, după ce a fost la un pas de a fi demolată, după cutremurul din 1977 • „Monumentul lunii” este un program cultural de promovare a patrimoniului imobil brăilean, inițiat de Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”  
 
Trecută pe Lista monumentelor istorice ale României, Biserica Greacă cu hramul „Buna Vestire” (1863-1872), situată pe Calea Călărașilor nr. 3 – în Centrul Istoric al Brăilei – a fost desemnată, recent, drept Monumentul lunii aprilie 2023, de către Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”, secție condusă de Viorel Stoian. „Monumentul lunii” este un program cultural de promovare al patrimoniului imobil brăilean, inițiat, anul acesta, de Secția Istorie Modernă și Contemporană.
Potrivit sursei citate, istoria edificiului începe la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de istoria comunității grecești de la Brăila. Inițial, pe locul bisericii se afla un paraclis mic de lemn unde se oficia slujba în limba greacă și unde brăileni de etnie greacă, dar și unii corăbieri greci veneau să aprindă lumânări și să se roage Domnului.
În februarie 1863, un comitet format din 311 greci de vază ai Brăilei s-a întrunit în Casa Rally și a hotărât să pună bazele Comunității Elene, ce avea drept obiectiv principal ridicarea unei biserici în care să se oficieze slujba în limba greacă. Membrii comunității s-au adresat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a fost de acord, astfel că, la 8 septembrie 1863, s-a pus piatra de temelie a viitoarei Biserici Grecești. Planul bisericii a fost realizat de către arhitectul Avraam Ioanidis, din Brussa (Asia Mică). Lucrările au durat nouă ani, ele fiind executate de către meșteri italieni.
 
O minune arhitectonică în Centrul Vechi al Brăilei
Biserica „Buna Vestire” este construită în stil bizantin, având cupolă rotundă și planul în formă de cruce cu două turle, cu puternice influențe antice grecești și renascentiste. Clădirea are dimensiuni impresionante chiar și pentru zilele noastre, ea măsurând la bază 43,40 m în lungime și 21,55 m în lățime. Intrarea în biserică se realizează printr-un pridvor care are deasupra un balcon, ambele având câte patru stâlpi de marmură albă, iar deasupra lor se găsește clopotnița, dotată cu un ceas elvețian și cu un clopot mare (1878), prin donația făcută de Gheorghis Simon. Orologiul elvețian din turnul clopotniței a fost restaurat de curând, împreună cu clopotele bisericii și pus în funcțiune, după zeci de ani, de meșterii „Apel Industries”, reprezentanța pentru România a străvechii turnătorii de clopote „Grassmayr”, din Innsbruck, Austria.
Cupola centrală, realizată în stil bizantin, se sprijină la interior pe patru coloane din marmură albă, la care se adaugă încă opt coloane ce susțin biserica propriu-zisă. Tot la interior, există și un balcon mare, în care cântă corul bisericii.
Biserica Greacă are trei altare. Altarul central este ridicat în cinstea Bunei Vestiri. Deasupra Sfintei Mese, se poate admira baldachinul care are șase coloane înalte, impecabil sculptate, adevărate dantelării în lemn. Alt altar se află în partea de sud și a fost dedicat Sfântului Nicolae. Ultimul altar este poziționat în partea de nord și a fost construit în cinstea Sfântului Gherasim din Kefalonia. Chiar sub acest altar se află izvorul cu apa făcătoare de minuni, care este deschis în fiecare an, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Interiorul bisericii a fost decorat, între anii 1871 și 1872, de către pictorul italian Fernando Iacevoli (capiteluri, frize, arhitrave), de ucenicul său Gioachimo Brolca (placarea cu marmură a coloanelor) și de Rolf Schumann (amvonul și pardoseala).
Pictura sfântului lăcaș a fost executată în trei etape de Gheorghe Tăttărescu (1880): Iisus Pantocrator și cei patru Sfinți Evangheliști; pictorul grec Constantinos Livadas Liochis (1900-1902): Sf. Altar, cu o parte din naos, arcada cea mare dinspre răsărit și arcadele mari din nord și sud, și Belizarie (1945-1946): pronaosul și partea finală a naosului.
Catapeteasma bisericii a fost acoperită cu foiță de aur, de către meșterii aduși din Constantinopol. Picturile de la catapeteasmă au fost realizate succesiv de mai mulți pictori. Au pictat Matache Orășeanu (între 1876 și 1877), un număr de 26 de picturi, apoi Ioan Abescu, o pictură, și Vasile Robea, trei picturi (ambii în anul 1913). La intrarea în biserică există un candelabru mare de cristal adus de corăbierii greci de la Murano, și alte cinci candelabre mai mici realizate din cristal de Bohemia.
Biserica a fost sfințită de către Episcopul Melchisidec al Dunării de Jos, la data de 29 octombrie 1872. În secolul trecut, biserica avea arondată și o școală de băieți, construită în anul 1902. Izvorul descoperit în anul 1863, când se săpa fundația clădirii, se află la adâncimea de 12 metri. Credincioșii spun despre apa izvorului că se transformă în agheasmă doar în ziua de vineri, în Săptămâna Luminată, imediat după Sfintele Paști (într-o singură zi pe an). Mii de pelerini din Brăila și din toată țara vin să ia agheasmă de la Biserica „Buna Vestire”, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Clopotnița bisericii a fost deteriorată grav la cutremurul care a avut loc în 1940. Cutremurul din martie 1977 a afectat din nou clopotnița care a fost consolidată prin grija părintelui paroh de atunci, Dorin Bănuț, cu sprijinul unui institut de construcții din Iași. Arhitectul șef al Brăilei de atunci, Crișan Popescu, i-a propus preotului demolarea clădirii, însă acesta nu a fost de acord, salvând, astfel, edificiul. Din 6 mai 1974, Biserica Greacă este biserică parohială, cu denumirea de Parohia „Buna Vestire”.
În perioada 2018-2021, Parohia „Buna Vestire” a implementat proiectul european „Consolidare, restaurare, conservarea și punerea în valoare a Bisericii «Buna Vestire» Brăila”, în valoare de 5 milioane de euro, în urma căruia biserica a fost supusă unui amplu proces de consolidare și restaurare. Pictura bisericii, cu o suprafață de 3.000 mp, este în curs de restaurare, lucrările fiind conduse de pictorul restaurator Sandu Stoleru.