Social Media

Administrație

Becurile minune

Timp de citire: 9 minute

• primele efecte cuantificabile în bani de pe urma modernizării iluminatului stradal: o economie de peste jumătate de milion de lei la factura anuală de electricitate • cel mai mare consumator de energie electrică şi de gaz din municipiu, din rândul instituţiilor publice, este Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila • facturile anuale la curent electric şi gaz ale acestei entităţi se ridică la aproape 3 milioane lei • şi transportul de călători este un mare consumator de energie: 2.046,71 MWh – curent electric şi peste 1.334 tone de combustibil (puţin peste 1.200 to fiind numai motorina) • de departe însă, abonaţii casnici cumulează cele mai mari cantităţi de energie (curent electric şi gaze naturale) consumate pe parcursul unui an, peste 733.000 MWh 
 
De pe urma modernizării iluminatului public, municipalitatea a economisit, numai anul trecut, echivalentul consumului de energie electrică a unui întreg cartier de blocuri! De exemplu, dacă în 2016, cantitatea facturată pentru iluminat era de aproape 6.260 MWh, după montarea becurilor LED s-a redus la 5.146 MWh, ceea ce tradus în lei a însemnat o reducere cu aproximativ 0,55 milioane lei (inclusiv TVA). Interesant de punctat este faptul că cel mai mare consumator de energie electrică din oraş din rândul instituţiilor publice este, aşa cum era de aşteptat, Spitalul Judeţean de Urgenţă, urmat de reţeaua de unităţi de învăţământ, iar pe locul III este Teatrul Maria Filotti. Împreună cei trei cumulează undeva la 64% din cantitatea totală de energie consumată într-un an de clădirile publice din municipiu. Spitalul Judeţean este, de altfel, şi cel mai mare consumator de gaz, la mare distanţă în urma sa fiind Spitalul de Psihiatrie, Seroplant şi CUP Dunărea.
 
Montarea iluminatoarelor stradale cu Led a adus economii la buget
Municipalitatea economiseşte anual echivalentul consumului unui întreg cartier de blocuri, rezultă dintr-un studiu realizat de un expert în domeniul serviciilor de management energetic, mai precis firma clujeană “Servelect”. Aceasta a realizat un bilanţ anual pentru 2016 şi 2017 pentru a reliefa impactul pozitiv ca urmare a modernizării serviciului de iluminat public din oraşul nostru, în cadrul contractului de delegare a gestiunii acestui serviciu public către “Luxten”, pe o perioadă de 10 ani. După cum vă amintiţi, modernizarea iluminatului stradal rutier şi pietonal a constat, printre altele, în înlocuirea vechilor corpuri de iluminat (cu vapori de sodiu) cu altele noi de tip LED. Pe parcursul anului 2017 s-au montat puţin peste 8.300 de astfel de corpuri de iluminat moderne din estimatul total de circa 12.700 de bucăţi prevăzut în contract. Cum s-a tradus asta în bugetul municipalităţii? În primul rând a însemnat o economie importantă la consumul de energie electrică pentru iluminatul stradal şi, ca atare, şi la valoarea lunară a facturilor emise de furnizorul de electricitate. Studiul celor de la “Servelect” arată că dacă în 2016, înainte de demararea operaţiunii de înlocuire a becurilor stradale, consumul de energie era de 6.255 MWh (mai precis 6.255.407 kWh), în 2017 acesta s-a redus cu 1.109,13 MWh ajungând la 5.146,3 MWh. Tradus în lei, de la o factură totală anual de circa 3,047 milioane lei, s-a ajuns anul trecut la aproape 2,5 milioane lei, aşadar o economie de circa 0,55 milioane lei, cu menţiunea că sumele includ TVA.
De altfel, investiţia în modernizarea iluminatului public i-a adus Brăilei, la finalul lui 2017, trofeul de excelenţă acordat de Asociaţia Municipiilor din România (AMR). Un juriu format din specialişti în domeniu a decis că sistemul de iluminat stradal din municipiul Brăila este cel mai performant din ţară. Trofeul a fost ridicat de primarul Marian Dragomir, care în discursul de mulţumire a spus că sistemul pe bază de led-uri implementat la Brăila, pe lângă faptul că are un impact scăzut asupra mediului, ajută Primăria să facă economii importante la buget. În cadrul galei AMR s-au acordat trofee de excelenţă pentru mai multe domenii de activitate. Brăila a candidat la trei categorii: excelenţă în iluminat stradal, excelenţă în educaţie şi excelenţă în susţinerea şi promovarea antreprenorilor. La final, din 109 municipii participante, doar 10 au primit premii de excelenţă, iar Brăila a triumfat la capitolul “iluminat public”.
 
Spitalul Judeţean, cel mai mare consumator de curent: facturi anuale însumând aproape 1,4 milioane lei
Revenind la studiul “Servelect”, acesta arată la nivelul municipiului şi cât consumă cele mai importante instituţii şi clădiri publice din aria de competenţă a Primăriei Brăila şi nu numai. Structurat pe 3 mari capitole, energie electrică, gaze naturale, consum combustibili, datele relevă cine sunt cei mai mari consumatori de energie din municipiu.
Dacă discutăm de factura la curent electric, de exemplu, de departe cel mai mare consumator este Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, care în 2017 a plătit facturi însumând 1,357 milioane lei pentru o cantitate de 3.121,8 MWh. Pe locul II în acest clasament este reţeaua de unităţi şcolare din municipiu, care a consumat o cantitate de aproape 1.619,3 MWh pentru care a plătit pe tot anul trecut circa 1,07 milioane lei. În fine, pe locul III s-a poziţionat Teatrul “Maria Filotti” cu 826,9 MWh şi facturi de 0,12 milioane lei. De asemenea, mari consumatori de energie mai sunt şi CUP Dunărea (478,7 MWh – 30.836,8 lei), precum şi Patinoarul artificial acoperit (455,5 MWh – 245.315 lei).
Per total, toate cele 26 de instituţii şi grupuri de clădiri luate în calcul de studiul citat indică un consum total de 8.693,9 MWh însemnând facturi în valoare de 4,078 milioane lei, inclusiv TVA.
Discutând despre consumul de gaz metan, combustibil folosit pentru încălzirea clădirilor publice dar şi pentru prepararea apei calde, cel mai mare consumator este tot Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, căruia furnizorul local i-a facturat o cantitate totală de 10.469,1 MWh cu suma de 1,59 milioane lei. Pe locul secund se află întreg Palatul Administrativ, care are un consum anual de 2.710,9 MWh (valoarea totală a facturilor din 2017 a fost de 0,439 milioane lei), în timp ce pe locul III apare Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon”, care a înregistrat anul trecut un consum de 2.581,6 MWh, în valoare de 0,332 milioane lei. De asemenea, consumuri mari au înregistrat şi CUP Dunărea şi Seroplant cu aproximativ 2.400 MWh fiecare, Centrul de Asistenţă Paleativă “Sf. Maria” – 986,6 MWh, sediile Primăriei Brăila – 542,8 MWh, Bazinul de înot acoperit – 796,2 MWh, precum şi Direcţia de Asistenţă Socială Brăila – 544 mWh.
Una peste alta, instituţiile luate în calcul au consumat anul trecut gaz metan în cantitate totală de 47.465 MWh în valoare de 7,77 milioane lei, inclusiv TVA.
Ar mai fi de adăugat că în ce priveşte consumul de combustibil (motorină – aproape 1,7 milioane litri, benzină – 0,04 milioane litri şi propan gaz plus GPL – 0,24 milioane litri) pentru parcurile auto ale entităţilor prinse în studiu, acesta se ridică la 7,13 milioane lei, în perioada analizată. Aşadar, instituţiile vizate au plătit în total, anul trecut, către furnizorii de energie electrică, gaz metan şi combustibili  puţin peste 19,16 milioane lei.
 
Abonaţii casnici, cei mai mari consumatori de energie
În studiul “Servelect” se precizează că în anul de referinţă consumul total de energie electrică pentru Brăila a fost de 60.851,8 MWh din care mai mult de jumătate, 37.931 MWh, a fost numai consumul populaţiei, adică al abonaţilor casnici, restul fiind consumul instituţiilor publice din municipiu: iluminat public – 5.146,3 MWh, sector terţiar (creşe, grădiniţe, şcoli, spitale, alte clădiri publice etc) – 3.568,2 MWh, alimentare cu apă – 12.159,6 MWh, transport de călători – 2.046,7 MWh.
Acelaşi bilanţ însă, pentru capitolul gaz metan arată că în total, pe anul 2017, consumul a fost de 742.594 MWh, din care mai bine de 90% a fost numai consumul populaţiei, adică al abonaţilor casnici (695.129 MWh).
Discutând despre carburanţi, din totalul de 1.647,11 tone de motorină, 1.212,11 tone s-au consumat pentru transportul local de călători (435 tone pentru serviciul public de salubrizare). Raportul transport public/serviciu de salubritate se răstoarnă dacă ne uităm la consumul de benzină: din cele 16,24 tone de benzină doar 5,24 tone au revenit transportului şi 11 tone pentru salubritate. În fine, la capitolul GPL întreaga cantitate de 117,2 tone se regăseşte în consumul pentru prestarea serviciului de transport public de călători. 
 
Contre la CLM pe anveloparea blocurilor
Pe tema creşterii eficienţei energetice la nivel local prin termoizolarea blocurilor s-a discutat şi la cea mai recentă şedinţă ordinară a CLM Brăila. Consilierul municipal PNL Sorin Ioniţă a ridicat problema că deşi tabăra liberală a venit la dezbaterile pe proiectul de buget 2018 cu o propunere privind anveloparea blocurilor din Brăila, aceasta nu a fost acceptată de PSD-işti. Ioniţă a cerut lămuriri de la primarul Marian Dragomir privind numărul de proiecte executate de Primărie în parteneriat cu asociaţiile de locatari de la începutul anului şi până în prezent, având în vedere faptul că PSD-iştii au anunţat că vor proceda în acest mod atunci când au respins amendamentul liberalilor.
“Direcţia de Strategii a transmis către toate asociaţiile interesate toată procedura şi documentaţia necesare accesării fondurilor europene pentru eficienţa energetică la blocuri. Din păcate, anumiţi cetăţeni preferă să realizeze anveloparea propriului apartament la un cost foarte redus, eventual fără documente, în comparaţie cu realizarea unei anvelopări integrate, a întregului bloc, a spaţiilor comune, a schimbării întregii tâmplării, cu factură, cu TVA, cu profit pentru societatea respectivă, cu autorizaţie de construcţie, cu avize, deci lucruri care generează la final o notă de plată mult mai mare. Şi atunci, unii cetăţeni refuză să îşi dea acceptul – pentru că vorbim de unanimitate -, în vederea realizării anvelopării integrate a blocului. Primăria Municipiului Brăila, rămâne în continuare deschisă la a realiza astfel de programe de finanţare europeană pentru blocurile din Municipiul Brăila, cu acordul asociaţiilor de proprietari, în formula legală prevăzută de legislaţia actuală”, a conchis Dragomir.

Administrație

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție

Publicat

în

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.

Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.

După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul  Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.

”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.

Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.

Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989

La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.

”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.

Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.

În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.

Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.

Citește articolul complet

Administrație

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor

Publicat

în

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.

„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.

A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.

”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”

”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.

Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:

Primarii vin cu argumente pertinente

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.

Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.

Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.

Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.

Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.

Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.

Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.

Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”

”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.

Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.

Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.

Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.

Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:

”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.

Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.

Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.

Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an

Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.

Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.

Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧