Politică
Bătălia pe proiecte. Marian Dragomir, extinderea iluminatului public
• candidatul PSD pentru un nou mandat de primar al Municipiului Brăila, Marian Dragomir, s-a înscris cu un al doilea deziderat în campania “Bătălia pe proiecte”: extinderea iluminatului public • acesta a făcut un bilanţ legat de realizările din actualul mandat, precizând că Brăila are deja cel mai modern iluminat public din ţară, pentru care a primit şi premiul de excelenţă din partea Asociaţiei Municipiilor din România• Dragomir a amintit şi despre iluminatul de sărbători, dând asigurări că spectacolul de lumini va continua să uimească brăilenii şi în anii următori • primarul în funcţie a vorbit şi despre planurile sale legate de extinderea proiectului
Primarul Marian Dragomir, candidatul PSD pentru încă un mandat pe această funcţie, a revenit cu încă un punct în campania “Bătălia pe proiecte”. Este vorba despre extinderea iluminatului public din Municipiul Brăila. Pe scurt, Dragomir a făcut un bilanţ legat de realizările sale din primul mandat la acest capitol, subliniind că Brăila are deja cel mai modern iluminat public din ţară, pentru care a primit şi premiul de excelenţă din partea Asociaţiei Municipiilor din România. Dragomir a amintit şi despre iluminatul de sărbători care a primit nenumărate aprecieri din partea brăilenilor, cu menţiunea că şi acest capitol va rămâne unul de maximă importanţă pe viitor.
Reamintim că “Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat decizia de a relansa, începând cu 10 august, campania “Bătălia pe proiecte”. La fel ca şi la alegerile trecute, în încercarea de a schimba măcar un pic modul de a face politică la Brăila şi de a tempera “valul” de promisiuni deşarte specifice campaniilor electorale, le propunem cititorilor şi candidaţilor la Alegerile Locale din 2020, o platformă de dezbatere axată pe PROIECTE REALIZABILE. Termenul final până la care candidaţii ne pot trimite proiectele lor este 17 septembrie. Mai multe detalii despre campanie pe site-ul obiectivbr.ro/
Cel mai modern iluminat public – deja realizat în Brăila
Am început acest proiect transformat în realitate într-o perioada în care gluma zilei era că primarul face lumină ca să vedem mai bine gropile de pe străzi. Am modernizat iluminatul, am asfaltat şi voi continua. Mă mai uimesc uneori cei care ieri criticau iluminatul şi azi spun că s-au gândit şi ei să facă la fel. Vorbe şi critici vor fi mereu, contează faptele. Azi putem spune că Brăila are cel mai modern iluminat public din România. Brăila a fost primul municipiu care a înlocuit integral becurile vechi cu iluminat modern pe LED şi a primit Trofeul de Excelenţă în iluminat public la Gala Asociaţiei Municipiilor din România.
Ce am făcut
12.570 de corpuri de iluminat LED noi au fost montate în 2 ani. Plata se face în 10 ani în rate egale fără dobânda. Ce aduce nou acest iluminat deja montat? Mai multă lumină! Această lumină alb rece nu se poate compara cu iluminatul galben obositor al vechilor corpuri de iluminat. Economie! Putem spune că reuşim să plătim investiţia din diferenţa de preţ. Telemanagement şi diming! Programe moderne pe calculator pentru a putea regla intensitatea iluminatului pe sectoare de drum. Cel mai frumos iluminat de sărbători! Este o tradiţie deja că la Brăila să avem cel mai frumos iluminat de sărbători. Deja am pregătit totul şi pentru Sărbătorile de iarnă din acest an. Sper să vă surprind la fel de plăcut ca în anii trecuţi şi să vedem pe Facebook sute de fotografii cu oraşul în straie de sărbătoare. Vom pregăti şi Târgul de Crăciun pentru a cânta împreună cele mai frumoase colinde româneşti. Am extins iluminatul public către cel mai mare angajator din Brăila pe Str. Mecanizatorilor, pe alte străzi şi în parcări. Iluminat de avertizare la trecerile de pietoni şi refugiile de tramvai! Am montat indicatoare luminoase la toate trecerile de pietoni şi refugiile de tramvai pentru a oferi o siguranţă suplimentară conducătorilor auto şi pietonilor. Am schimbat semafoarele vechi cu altele noi.
Ce vom mai face
Vom extinde întotdeauna iluminatul în toate parcările noi la care lucrăm sau care vor începe anul viitor. Vom pune în valoare clădirile reabilitate de Primărie în Centrul Istoric prin luminat arhitectural (după modelul clădirii Teatrului “Maria Filotti” etc.). Vom monta iluminat pe tot stâlpul care susţine semaforul pentru o vizibilitate sporită. (Termen – 1 an de la validarea noului mandat). Vom monta iluminat suplimentar în zona trecerilor de pietoni astfel încât să fie şi mai multă lumină. (Termen – 1 an de la validarea noului mandat). Vom aştepta invenţia unor noi tehnologii pentru a le aplica în Brăila.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















