Politică
Bătălia pe proiecte. Chiriac continuă susţinerea sportului local
• candidatul PSD la preşedinţia CJ Brăila, Francisk Chiriac, s-a înscris cu al patrulea deziderat în campania “Bătălia pe proiecte”: susţinerea sportului local • proiectul face parte din planul lui Chiriac pentru judeţ, intitulat “Pentru Brăila tuturor”
Francisk Chiriac, opţiunea PSD Brăila pentru conducerea Consiliului Judeţean, s-a înscris în “Bătălia pe proiecte” cu un al patrulea punct, parte din planul său general intitulat “Pentru Brăila tuturor”. Chiriac a subliniat că are de gând să continue susţinerea sportului local.
Reamintim că “Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat decizia de a relansa, începând cu 10 august, campania “Bătălia pe proiecte”. La fel ca şi la alegerile trecute, în încercarea de a schimba măcar un pic modul de a face politică la Brăila şi de a tempera “valul” de promisiuni deşarte specifice campaniilor electorale, le propunem cititorilor şi candidaţilor la Alegerile Locale din 2020, o platformă de dezbatere axată pe PROIECTE REALIZABILE. Termenul final până la care candidaţii ne pot trimite proiectele lor este 17 septembrie. Mai multe detalii despre campanie pe site-ul obiectivbr.ro/
Pentru sport, pentru sănătate şi pentru munca tuturor sportivilor brăileni voi continuă să susţin sportul local, aşa cum am făcut-o şi în perioada 2016-2020. De când mi-am asumat acest mandat, am fost preocupat de identificarea soluţiilor optime de dezvoltare a sportului local. Pentru că sunt oameni care fac performanţă şi în alte tipuri de sport, dar care se bucură de mai puţină susţinere şi sprijin, CJ Brăila şi-a îndreptat atenţia şi către box, volei, karate, înot, automobilism, sporturile care au fost finanţate prin Legea 69. În această perioadă s-a acordat sprijin financiar cluburilor sportive în valoare de peste 3 milioane de lei, pe lângă sprijinul pe care Consiliul Judeţean Brăila îl oferă anual echipei de handbal feminin – 3 milioane de lei/an.
Susţinerea sportului brăilean de masă şi de performanţă 2016-2019
Finanţarea echipei de handbal feminin HC Dunărea Brăila cu 3.000.000 lei anual. Peste 500.000 lei finanţare către echipa de fotbal Dacia Unirea Brăila pentru programul “Brăila – 100 de ani de tradiţie în fotbal”, 314.987,40 lei pentru programul “Fotbal juvenil brăilean – educaţie şi sport”, 225.115,20 lei pentru proiectul “Împreună pentru viitorul fotbalului brăilean”. “Baschetul la Brăila – model în sport şi educaţie” al Asociaţiei Club Sportiv “Cuza Pirates” Brăila – 306.376 lei în anul 2019. ACS Cuza Sport Brăila, promovată din punct de vedere sportiv în Liga Naţională de baschet masculin în 2018, după un sezon în care a dominat de la cap la coadă campionatul Ligii 1, a primit o finanţare de 252.200 lei pentru proiectul “Baschetul din Brăila în Liga Naţională masculină şi campionatele de juniori” în anul 2019. Clubul “Vispo” Brăila a obţinut 69.201 lei pentru programul “Boxul, tradiţie şi continuitate”. Club Sport “Alexandru 2012” a luat 31.100 lei pentru “Selecţie şi performanţă în handbalul juvenil brăilean”. Finanţare de 19.220 lei a primit şi Asociaţia Club Sportiv “Hobby Auto-Sport” pentru programul sportiv “Organizarea de concursuri de Autoslalom (etapă judeţeană şi etapă naţională) şi participarea echipei Hobby Auto-Sport Brăila la două campionate naţionale ale FRAS pe 2019 şi premierea celor mai buni sportivi automobilişti pentru rezultatele obţinute în sezonul sportiv 2019 în campionatele naţionale”. Programul “Voleiul, leagăn al sportului brăilean” depus de ACS Sport Plus Brăila a primit din partea CJ Brăila suma de 48.277 lei în anul 2018 şi 85.995,31 în anul 2019. Clubul Sportiv Marţial Budo Brăila – Organizarea finalei Campionatului Naţional de Karate Tradiţional, Brăila, septembrie 2017 – 10.816,20 lei. Asociaţia “Clubul Sportiv Micii Campioni” Brăila – înotul – perseverenţă pentru performanţă – 9.850,50 lei.
În realizarea obiectivelor am reuşit colaborarea cu instituţii sportive reprezentative din zona handbalului, fotbalului şi baschetului, cu sportivi, şi antrenori care au primit sprijinul financiar de care au avut nevoie pentru continuarea sau dezvoltarea propriilor activităţi. Orice sport trebuie susţinut iar oamenii care fac asta, şi o fac din pură pasiune, trebuie sprijiniţi de către autorităţile locale, fie că vorbim de sporturile de echipă sau de sporturile individuale.
Campionatul European de box – U 22, eveniment la care au participat 196 de sportivi, din 31 de ţări, sub motto-ul “Boxul se întoarce acasă”, sprijinit de Consiliul Judeţean Brăila. Trofeul Carpaţi 2019 la handbal feminin pentru senioare, turneu amical organizat anual de Federaţia Română de Handbal, sprijinit de Consiliul Judeţean Brăila.
Finanţări noi pentru sport
Activităţile sportive vor ocupa un loc important în agenda mea şi în următorii patru ani. Voi continua finanţarea handbalului feminin, aşa cum am făcut-o şi până acum şi voi privi cu acelaşi interes şi susţinere echipele participante în ligile naţionale. Evident, va fi asigurat buget consistent şi pentru celelalte ramuri sportive de masă, pentru a încuraja practicarea sportului şi formarea unui stil de viaţă favorabil sănătăţii. De asemenea, Consiliul Judeţean Brăila va sprijini iniţiativele al căror obiectiv este dezvoltarea infrastructurii sportive de interes local şi judeţean. În acelaşi timp, investiţiile pe linie sportivă în fiecare UAT din judeţ, vor fi în continuare susţinute de Consiliul Judeţean Brăila, atâta timp cât vor fi solicitări în acest sens. În continuare vom susţine şi sprijini organizarea acelor evenimente de interes local şi judeţean care au un rol în promovarea sportului, stimulează popularizarea modului de viaţă sănătos sau promovează judeţul nostru. Finanţarea sportului s-a desfăşurat după o dinamică ascendentă de la an la an şi nu vrem ca lucrurile să se oprească aici. Anul 2020 a adus o finanţare de peste 1 milion de lei pentru cluburile sportive brăilene care au depus proiect pe legea 69/2000.
Asociaţia Club Sportiv Dacia Unirea Brăila – Dacia Unirea Brăila – Fotbal, tradiţie, pasiune, viitor – 372.567 lei. Asociaţia Club Sportiv Cuza Pirates Brăila – Brăila joacă baschet – 330.016 lei. Club Sportiv Viitorul Ianca – Fotbal, prezent şi viitor – 278.350 lei. Asociaţia Club Sportiv Sport Plus Brăila – Continuitate în voleiul brăilean de performanţă – 51.645 lei.
Suntem aici şi avem datoria să îmbunătăţim şi să dăm o şansă sportului brăilean.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















