Social Media

Politică

Bătălia pe proiecte. Cătălin Boboc, două deziderate pentru Brăila: Zona Metropolitană şi Dezvoltarea Turismului

Timp de citire: 4 minute

• candidatul PNL Brăila la preşedinţia CJ Brăila, Cătălin Boboc, s-a înscris în campania “Bătălia pe proiecte” cu două puncte: Zona Metropolitană şi Dezvoltarea Turismului • acesta şi-a prezentat cele două idei sub un “pachet electoral” intitulat “Brăila activă”
 
Candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila, Cătălin Boboc, s-a înscris în campania “Bătălia pe proiecte” cu două puncte menite să dezvolte judeţul nostru, ambele parte dintr-un pachet electoral intitulat “Brăila activă”. Cele două proiecte propuse de liberal sunt: Înfiinţarea Zonei Metropolitane şi Dezvoltarea turismului.
Reamintim că “Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat decizia de a relansa, începând cu 10 august, campania “Bătălia pe proiecte”. La fel ca şi la alegerile trecute, în încercarea de a schimba măcar un pic modul de a face politică la Brăila şi de a tempera “valul” de promisiuni deşarte specifice campaniilor electorale, le propunem cititorilor şi candidaţilor la Alegerile Locale din 2020, o platformă de dezbatere axată pe PROIECTE REALIZABILE. Candidaţii îşi pot expune în mod detaliat proiectele, dar trebuie să prezinte sursele de finanţare şi termene clare de finalizare. Facem totuşi precizarea că ziarul nostru nu cere de la candidaţi decât UN SINGUR PROIECT, dar garantat public cu propria demisie în cazul în care promisiunea nu este onorată faţă de brăileni. Termenul final până la care candidaţii ne pot trimite propunerile lor pentru comunitate este 17 septembrie. Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” vor urmări punerea în aplicare a proiectelor propuse de candidaţi şi vor sesiza opiniei publice neîndeplinirea termenelor ori a condiţiilor promise de către aceştia. În cazul în care candidaţii la funcţiile cele mai importante pentru comunitatea brăileană, respectiv primar al municipiului şi preşedintele Consiliul Judeţean, nu vor răspunde în niciun fel la solicitarea noastră, promitem să facem publice numele lor într-un colţ al ruşinii.
 
De ce Brăila activă
Din păcate, statisticile recente de la nivel naţional au poziţionat judeţul nostru pe ultimele locuri la multe capitole din cauza tandemului local al PSD, care nu a făcut decât să transforme Brăila într-un judeţ inert din punct de vedere economic. Ei bine, în viziunea noastră liberală, motorul unui judeţ activ este alimentat doar din rezervorul economic. Or, fără forţă de muncă, mediu de afaceri, idei şi proiecte de dezvoltare, susţinute prin fonduri europene şi de la bugetul de stat, rezervorul va rămâne gol şi, din păcate, “martorii de bord” sunt deja roşii de ani buni la Brăila.
 
 
Înfiinţarea Zonei Metropolitane Brăila
Măsuri: Adoptarea Hotărârilor de Consilii necesare pentru înfiinţarea Zonei Metropolitane Brăila, pe o rază de 30 km, conform legii; asocierea cu operatorul de transport public de călători, “Braicar”, şi transformarea acestuia în operator metropolitan (periurban); atragerea de fonduri europene, pe principiul coeziunii, pentru investiţii în transport, sănătate, infrastructură rutieră şi servicii, ţinând cont de noile condiţii pentru acordarea fondurilor europene în exerciţiul bugetar 2021-2027.
Scopul: Creşterea mobilităţii periurbane necesară dezvoltării socio-economice; crearea de noi oportunităţi de afaceri. Coordonarea mai bună a proiectelor de mediu, infrastructură şi din sănătate. Construcţia şi amenajarea de locuinţe pentru tineri.
În România sunt în acest moment 22 de zone metropolitane, cu un nivel de dezvoltare net superior centrelor urbane şi localităţilor care nu s-au asociat într-o zonă metropolitană. #BrăilaActivă
 
Dezvoltarea turismului
Măsuri: Accesarea unor fonduri europene şi asigurarea cofinanţării necesare pentru revitalizarea unor obiective şi oportunităţi turistice din Brăila. Parteneriate cu oraşul însurăţei şi comunele Chiscani şi Movila Miresii pentru valorificarea rezervelor de apă termală şi a lacurilor sărate. “Delta Brăilei” ➡️crearea unor circuite turistice în Insula Mare şi Insula Mică, dragarea canalului Corotişca. Circuite turistice în Insula Mare şi în Insula Mică a Brăilei. Parteneriate cu UAT-urile pentru reabilitarea conacelor din judeţul Brăila şi includerea lor în circuitul turistic. Promovare turistică prin susţinere de la bugetul CJ Brăila.
Scop: Crearea unor noi locuri de muncă; noi oportunităţi de afaceri; creşterea semnificativă a numărului de turişti în judeţul Brăila.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧