Administrație
Banii Județului pentru 2024
• consilierii județeni au aprobat bugetul Județului Brăila pe anul 2024 și estimările pe următorii trei ani, în cadrul unei ședințe extraordinare ce a avut loc, vineri, 9 februarie • propunerile pentru venituri și cheltuieli se ridică la suma totală de 316.562.560 lei • la capitolul cheltuieli secțiunea de funcționare înghite 193.305.500 lei, în timp ce pentru dezvoltare s-a alocat suma de 123.257.060 lei • consilierii județeni ai PNL s-au abținut și în acest an la vot pe proiectul de buget, nu au mai depus amendamente, însă au solicitat explicații suplimentare privind investițiile instituției în 2024, declarându-se nemulțumiți
Membrii Consiliului Județean Brăila au aprobat, recent, bugetul Județului Brăila pe 2024 și estimările pe anii 2025-2027. Proiectul s-a aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției timp de 15 zile. La fel cum au procedat în ultimii ani, consilierii județeni ai PNL Brăila au ales să se abțină la vot și de această dată, fără însă a mai avea amendamente, sub pretextul că oricum propunerile lor nu ar fi trecut de votul majorității conduse de PSD-iști. Excepție a făcut consilierul județean Vasile Constantin Varga, care a votat ”pentru”, însă în prezent acesta are un statut ceva mai complicat, judecându-se pentru faptul că a fost dat afară din PNL. Din referatul de aprobare al proiectului aflăm că, în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare, bugetele se adoptă pe două secțiuni: Funcționare și Dezvoltare. Secțiunea de funcționare este partea de bază, obligatorie a bugetului și cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente ”pentru realizarea competențelor stabilite prin lege, precum și cheltuielile curente respective”. Secțiunea de dezvoltare este partea complementară a bugetului, ce cuprinde veniturile și cheltuielile de capital ”aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivelul județului”.
Astfel, propunerile privind veniturile bugetului local al Județului Brăila pentru anul 2024 sunt în sumă totală de 316.562.560 lei. Din care: 92.662.670 lei venituri proprii, 124.941.000 lei din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, 39.322.950 lei subvenții primite de la bugetul de stat, precum și 59.635.940 lei sume din excedent pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare.
Acestea fiind zise, propunerile privind cheltuielile bugetului local al Județului Brăila în acest an, pe cele două secțiuni se ridică deci la suma totală de 316.562.560 lei. Mai exact, discutăm despre 193.305.500 lei pentru secțiunea de funcționare și 123.257.060 lei pentru secțiunea de dezvoltare.
Cum s-a făcut repartizarea la secțiunea de Funcționare
Potrivit bugetului aprobat de consilierii județeni, la secțiunea funcționare, 36.298.900 lei merg către autorități publice și acțiuni externe. Cu alte cuvinte către apartul propriu. 500.000 lei către fondul de rezervă, 1.952.000 lei către Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, 505.000 lei către Centrul Militar Județean Brăila, 387.000 lei către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Brăila, 10.134.000 lei către Învățământ (pentru programul pentru școli al României în perioada ianuarie-iunie 2023-2024, către Centrul școlar pentru Educație Incluzivă și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională). De asemenea, 14.500.000 lei către Sănătate. Mai precis, 10.000.000 lei la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectanți, utilități – transferuri curente din bugetul local), iar 3.500.000 lei la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila (pentru același scop ca la SCJU). De asemenea, 1.000.000 lei pentru bunuri și servicii.
Suma de 52.113.200 lei a fost destinată capitolului ”Cultură, recreere și religie”. Aici Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila a primit 6.026.000 lei, Muzeul Brăilei ”Carol I” 10.622.200 lei, Școala de Arte ”Vespasian Lungu” Brăila 3.181.500 lei, Centrul Județean pentru Conservarea pentru Promovarea și Conservarea Culturii Trandiționale Brăila 4.770.000 lei, Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” Brăila a luat 2.037.500 lei. Către Sala Polivalentă ”Danubius” Brăila s-au alocat 2.311.000 lei, la Patinoarul artificial din Municipiul Brăila s-au alocat pentru transferuri 200.000 lei, de asemenea, 14.000.000 lei înseamnă contribuția CJ către HC ”Dunărea” Brăila. Alte 2 milioane lei au fost prinse pentru programe sportive (Legea nr. 69/2000). Totodată, 6.745.000 lei la acest capitol au fost rezervate pentru contribuții către personalul neclerical din unitățile de cult, iar 200.000 lei au fost alocate către programe cu finanțare nerambursabilă de la bugetul local al județului (Legea nr. 350/2005) și 20.000 lei spre fondul destinat activităților pentru tineret (tot pe Legea 350).
La capitolul Asigurări și asistență socială au fost alocată suma de 57.123.400 lei către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, din care 36.294.400 lei doar spre asistență socială pentru familie și copii, iar restul sumei către asistență socială în caz de invaliditate.
Ca o paranteză, după cum se specifică și în referatul proiectului, în anul 2024, finanțarea DGASPC Brăila se prezintă în felul următor: 36.428.000 lei bani de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor. 2.572.400 lei subvenții de la Centru pentru finanțarea altor drepturi pentru dizabilități și adopție. 17.277.800 lei din veniturile proprii ale bugetului local. De asemenea, 845.200 lei subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea unor programe de interes național destinate secțiunii de funcționare și dezvoltare.
Revenind, la capitolul ”locuințe, servicii și dezvoltare publică” a fost prinsă suma de 1.370.000 lei. Pentru transporturi, drumuri și poduri s-a alocat suma de 18.422.000 lei, bani destinați Direcției Tehnice de Lucrări Publice, din care 13.787.000 lei doar pentru acordul cadru de întreținere pe timp de vară a drumurilor județene din administrarea CJ Brăila, iar 2.142.000 lei doar pentru cheltuielile curente ale serviciului de întreținere.
Investițiile în Dezvoltare ale CJ Brăila pe 2024
În ceea ce privește repartizarea banilor pentru secțiunea de dezvoltare, din totalul de 123.257.060 lei, 10.921.600 lei merg către aparatul propriu (cheltuieli de capital). 125.000 lei către Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor (servicii publice comunitare de evidență a persoanelor). 4.717.000 lei către Apărare Națională. Mai exact, 4.500.000 lei doar pentru execuția lucrărilor de consilidare și reabilitare a imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 5A – Centrul Militar Județean, Corp B (sediu administrativ). Pentru dotări ISU „Dunărea” Brăila s-a alocat suma de 10.000 lei. La învățământ discutăm despre 38.407.700 lei, din care 151.000 lei pentru dotări independente la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă (CSEI), 38.256.700 lei pentru proiecte prin PNRR. Mai exact 2.351.350 lei pentru îmbunătățirea activității educaționale din județul Brăila prind dotarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională și a CSEI cu mobilier, materiale didactice, echipamente digitale. De asemenea, 35.905.350 lei pentru achiziția de microbuze electrice necesare școlilor din județ.
La Sănătate a fost prinsă sumă de 21.074.960 lei. Mai precis 12.147.850 lei pentru transferuri de capital: 10.617.750 lei la Spitalul Clinic Județean pentru dotări cu aparatură medicală a secțiilor, reabilitarea și modernizarea unei stații electrice, reabilitare și lucrări de modernizare la Morgă, precum și achiziționarea unui aparat RMN (1,5 Tesla). La Spitalul de Pneumoftiziologie s-au alocat 1.530.100 lei pentru dotarea cu aparatură medicală a secțiilor. De asemenea, 1.015.000 lei pentru proiecte FEN, către aparatul propriu (reabilitarea secției UPU a Spitalului Clinic Județean de Urgență). Respectiv 7.912.110 lei pentru cheltuieli cu aparatul propriu.
Pentru ”Cultură, recreere și religie” s-au alocat 6.483.500 lei, din care: 956.000 lei către bibliotecă, pentru dotări. Alte 561.400 lei către muzeu, cu același scop. 2.989.750 lei către Filarmonica ”Lyra”. Alte 410.000 lei s-au alocat la Școala Populară de Arte ”Vespasian Lungu”, 235.000 lei pentru dotări, respectiv, 175.000 lei pentru un proiect, verificare și asistență tehnică în cazul unui obiectivul ce vizează anumite reaparații. La Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale s-a alocat suma de 177.000 lei pentru dotări. Către Sala Polivalentă s-au dat 459.350 lei, tot pentru dotări. De asemenea, 130.000 lei au fost alocați pentru elaborarea documentației PUZ necesară construirii sălii polivalente noi, pe DN22B. La patinoarul artificial a fost prinsă suma de 100.000 lei, iar către Parohia Mixtă Romano-Elenă ”Buna Vestire” Brăila, în special pentru proiectul de conservare, restaurare și punere în valoare a picturilor murale de la Biserica Greacă din Brăila, s-a alocat suma de 700.000 lei.
La capitolul ”Asigurări și asistență socială” discutăm despre 803.100 lei dați către DGASPC Brăila. Mai precis 225.800 lei – asistență socială pentru familie și copii, iar 577.300 lei – asistență socială în caz de boli și invalidități. În ambele cazuri s-au alocat bani și pentru dotări și lucrări prin proiecte realizate prin Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
La secțiunea ”Locuințe, servicii și dezvoltare publică” a fost alocată suma de 12.652.000 lei din care 12.000.000 lei doar pentru cofinanțări în asociere cu unitățile administrativ-teritoriale din județ. La capitolul protecția mediului discutăm despre 3.744.000 lei – cheltuieli de capital (sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru completarea și dezvoltarea SMID Brăila – 3.644.000 lei și achiziționarea unui teren de 1 ha – 100.000 lei).
La capitolul Transporturi (drumuri) s-a alocat suma de 24.318.200 lei. Mai precis, 1.170.500 lei pentru dotări cu utilaje necesare serviciului de lucrări publice al CJ Brăila. 23.147.700 lei pentru cheltuieli de capital în cazul proiectelor de reabilitare ale drumurilor județene DJ255A, DJ202D, DJ203R, pentru iluminat de treceri de pietoni nesemaforizate cu sisteme inteligente etc.).
”Propun utilizarea din excedentul bugetului local al Județului Brăila înregistrat la 31 decembrie 2023, a sumei de 59.635.940 lei pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare, având în vedere că veniturile secțiunii de dezvoltare estimate în anul 2024 sunt în sumă de 63.621.120 lei, iar cheltuielile previzionate sunt în sumă de 123.27.060 lei. Totodată, propun și utilizarea din excedentul anilor precedenți a sumei de 10.000.000 lei pentru acoperirea temporară a eventualelor goluri de casă provenite din decalajele dintre venituri și cheltuieli ale secțiunii de funcționare. Excedentul rezultat din execuția bugetelor spitalelor publice rămâne la dispoziția acestora, urmând să fie folosite în cursul anului 2024 pe cele două secțiuni de funcționare și dezvoltare, așa cum au solicitat. Excedentul rezultat la finale anului 2023 la instituția Filarmonica «Lyra – George Cavadia» a rămas, de asemenea, la dispoziția acesteia, conform prevederilor OUG 160/2022 și va fi utilizat în anul 2024 pentru cheltuieli de dezvoltare”, se mai specifică în referatul semnat de președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac.
Liberalii au criticat proiectul de buget și în acest an
Spre deosebire de anii trecuți, când au propus amendamente care le-au fost respinse pe bandă rulantă de majoritate, în acest an consilierii județeni ai PNL Brăila nu au mai venit cu propuneri la buget. Totuși la momentul votării proiectului, în ședința extraordinară a CJ Brăila din 9 februarie, consilierul județean PNL Alexandru Bucălău a intervenit și l-a rugat pe președintele instituției să precizeze care este ponderea cheltuielilor și a investițiilor din cadrul bugetului. Acesta a criticat faptul că membrii consiliului au primit la mapă proiectul care are câteva sute de pagini, abia cu două zile înainte de ședință. Trebuie totuși amintit că proiectul s-a aflat în dezbatere publică. Bucălău a solicitat și câteva exemple de investiții pe care CJ Brăila le va face în 2024.
”Total buget anul acesta este de 63 milioane euro. Ponderea investițiilor față de cheltuielile de funcționare este de 60% cu 40%. Mai exact, 60% vor merge către investiții și 40% merg pe cheltuieli. Aici, majoritatea cheltuielilor vor merge către Protecția Copilului și funcționarea normală a celor două spitale, plus aparatul de specialitate și subordonatele”, a declarat Chiriac.
”Și să vă dau exemplu de proiecte pe care le va derula Consiliul Județean în anul acesta: am pus bani în dezvoltare pentru ultimul drum, să spunem așa, DJ203R. Este proiectul pe care l-ați votat și dumneavoastră. și avem bani în buget pentru prima plată. Dacă vom semna contractul de finanțare, să avem suficienți bani să putem plăti constructorul. Sunt bani prinși pentru corpurile C1, C2, C3 ale spitalului județean, sunt bani prinși pentru revizuirea DALI la Corpul B, revizuirea DALI pentru spitalul de Pneumoftiziologie, sunt bani prinși pentru corpul D al Spitalului Județean, acreditate pentru etajul 5. Și multe altele, nu are sens să le enumăr acum pe toate. Mai este un DALI pentru că vrem să facem o arhivă pe Buzăului nr. 15. Și acolo sunt prinși bani. Pentru Comisariat, iarăși, sunt bani prinși din bugetul CJ Brăila. Toți banii aceștia vor fi în corespondență și cu proiectele pe care le vom semna pe fonduri europene. Pentru că ele vor fi în transparență. Majoritatea se vor duce pe cofinanțare de proiecte. Dar ne-am prins bani astfel încât prima tranșă a lucrărilor pe toate aceste proiecte, să avem să plătim constructorii până ne vine rambursarea din fonduri europene”, a continuat sursa citată.
Bucălău a afirmat că din tot ce s-a enumerat, doar DJ203R pare să fie o investiție notabilă. I s-a explicat că nu doar drumul acesta este în lucru, însă că a fost dat ca exemplu doar pentru că este cel mai mare. Liberalul a atenționat că ar fi bine să fie urmărită mai atent calitatea lucrărilor efectuate, deoarece pe DJ211 între Bordei Verde și Viziru deja au apărut gropi. Chiriac a punctat că există o garanție pentru toate drumurile și că în acest context constructorul va trebui să remedieze toate problemele apărute și să mențină drumurile într-o stare perfectă.
Proiectul bugetului a fost aprobat cu 22 voturi ”pentru” și 7 abțineri din partea consilierilor județeni PNL prezenți. Și Vasile Constantin Varga a votat ”pentru”, iar liberalii Marian Căpățînă și Ana-Maria Necoară au absentat.
Dănuț Lungu, supărat pe proceduri
La finalul ședinței, deși era vorba despre o extraordinară, în cadrul căreia nu există rubrica ”Alte probleme”, consilierul județean PNL Dănuț Lungu a solicitat să i se dea voie să ia cuvântul. Președintele CJ Brăila a acceptat, iar liberalul a criticat faptul că sunt introduse proiecte importante în ședințe extraordinare, unde să nu existe rubrica ”Alte probleme” pentru ca liberalii să nu mai poată lua cuvântul, dacă doresc. A acuzat că astfel li se ”bagă pumnul în gură”.
”Stimate coleg, termenul este de 40 de zile de la promulgare și trebuia să votăm bugetul! Proiectul a stat în transparență 15 zile pe site-ul Consiliului Județean și cred că dumneavoastră, în calitate de consilier cu mare experiență, trebuia să știți acest lucru. Și dacă aveați ceva de spus, puteați să faceți amendamente în această perioadă de transparență. De asemenea, puteți și după această perioadă, în cadrul ședinței de Consiliu Județean, să veniți cu amendamente la proiectul de hotărâre și să fie votate în plen. Doar respectăm legea”, a declarat Chiriac.
PNL-istul a continuat criticile pe tema bugetului, acuzându-l pe șeful CJ că nu dorește dezvoltarea Brăilei, deoarece dă ”o grămadă de bani” către discipline sportive, dar nu a prins ”nici măcar un leu” pentru infrastructura de business și că nici în acest an nu s-a gândit să realizeze un parc industrial în județul nostru.
”Mi-ar fi plăcut, de asemenea, să fi găsit la mapă care a fost proiecția bugetară. Că așa ne lăudăm: venim, facem, dregem! Spuneți că 60% din buget sunt investiții. Eu nu prea le-am văzut acolo! Vedeți? Asta înseamnă ședință extraordinară, să ne puneți pumnul în gură!”, a criticat Lungu, după ce Chiriac a afirmat că declară ședința închisă deoarece s-a ajuns la declarații politice, invitându-și colegul consilier să facă acest lucru la conferințe de presă de la sediul partidului.
Reamintim că în 2023, CJ Brăila a avut un buget care s-a ridicat la suma totală de 286.165.500 lei, (din care venituri proprii 71.495.000 lei, restul banilor venind din diverse alte surse precum bugetul de stat, subvenții, sume primite de la UE sau alți donatori, precum și sumele din excedent, care au înseamnat 51.743.150 lei). Încasările estimate atunci au fost de 10.716.000 lei din venituri curente. De asemenea, pentru secțiunea de Funcționare fusese prevăzută suma de 196.896.000 lei, iar pentru Dezvoltare 89.269.500 lei.
buget
2024
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
