Economie
Bani grei pentru drumurile judeţului
• vicepremierul Paul Stănescu, totodată ministrul Dezvoltării, a vizitat, vineri, Brăila pentru a participa la o întâlnire de lucru cu primarii din judeţ, pe tema proiectelor cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2 • cu această ocazie, oficialul a semnat şase contracte pe care CJ Brăila le are privind reabilitarea de drumuri judeţene în valoare de circa 62 milioane lei • potrivit preşedintelui Consiliului, Francisk Chiriac, 30 de contracte venite din partea primarilor sunt deja semnate şi vor urma şi altele până la finele anului
Paul Stănescu, viceprim-ministrul României şi totodată ministrul Dezvoltării, a venit, vineri la Brăila, alături de secretarul de stat la Ministerul Dezvoltării, Adrian Gâdea, pentru a participa la o întâlnire de lucru cu primarii din judeţ. Acesta a semnat contractele de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) etapa a II-a, pentru şase proiecte pe care Consiliul Judeţean le-a propus, ce vizează reabilitarea mai multor drumuri judeţene. Pe lângă şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac, prefectul Brăilei George Paladi şi primarii din judeţ, au mai luat parte la lucrările şedinţei primarul municipiului, Marian Dragomir, fostul edil-şef Aurel Simionescu, precum şi cei trei parlamentari PSD de Brăila – deputaţii Emilia Meiroşu, Nicu Niţă şi senatorul Ion Rotaru.
“Aşa cum ştiţi ministerul pe care îl coordonez este unul, haideţi să spunem, mare de la început, care gestionează atât fonduri europene cât şi fonduri publice. Astăzi discutăm de semnarea a şase contracte pe PNDL 2, un program care funcţionează bine, spunem noi. Practic evenimentul de astăzi a fost provocat, dacă pot spune aşa, de domnul preşedinte al CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac. Bineînţeles, împreună cu conducerea Consiliului, cu consilierii judeţeni, colegii parlamentari şi vreau să amintesc şi echipa tehnică de la CJ care duce tot greul până la urmă. După cum ştiţi, în prima parte au fost alocate fonduri publice de 16 miliarde lei. În a doua parte a PNDL vorbim de 30 miliarde lei”, a declarat Stănescu.
Ministrul Dezvoltării a punctat că la acordarea finanţărilor s-a ţinut cont de sectorul Sănătate, Educaţie, Apa/Canalizare, Energie, Transport, Salubrizare, Cultură şi Sport.
“Programul este foarte curajos. Aşa cum spuneam mai devreme, funcţionează foarte bine. Vreau să vă spun că nicio factură nu a întârziat la plată decât maxim 2 săptămâni. Ăsta a fost maximul. Deci merge foarte bine. Şi aş mai vrea să vă mai spun un lucru foarte important, că banii nu au fost alocaţi politic în niciun judeţ. Au fost patru criterii clare şi vreau să ştie toată lumea acest lucru: capacitatea financiară a judeţului respectiv, suprafaţa judeţului, numărul de locuitori şi numărul de UAT-uri. Deci chiar dacă domnul premier Mihai Tudose este de la Brăila, trebuie să ştiţi un lucru: banii au fost alocaţi pe aceste criterii în toate judeţele ţării. (…) La Brăila, astăzi, avem şase proiecte. Ele însemnând practic drumuri judeţene în valoare de 62 de milioane lei aproximativ. (…) După ce semnăm contractele, o să stăm de vorbă cu domnii primari, fiecare cu problemele sale. Nu vorbim doar de PNDL, dar şi de fonduri europene”, a mai adăugat vicepremierul.
Care au fost priorităţile Guvernului PSD
La rândul său, secretarul de stat, Adrian Gâdea, a ţinut să facă un scurt istoric privind PNDL, precizând că în prima etapă judeţul Brăila a beneficiat de o alocare de 355 milioane lei pentru 68 de obiective de investiţii. De asemenea, acesta a reamintit că pe PNDL 2 judeţul nostru a beneficiat de o alocare de 645 milioane lei pentru 99 de proiecte investiţionale.
“Vorbim în total de 167 obiective. Spunea domnul vicepremier criteriile în funcţie de care s-au alocat sumele de bani pentru fiecare dintre judeţele acestei ţări. Dar şi în interiorul judeţului am avut câteva criterii prioritare pentru a ne conforma directivelor Uniunii Europene. Aici, ca şi priorităţi au fost creşele, grădiniţele şi şcolile, drumurile judeţene au reprezentat 35% din suma alocată pe judeţ, alimentările cu apă şi sistemele de canalizare 50%, dispensarele şi centrele de permanenţă din zona rurală au reprezentat un pas prioritar, podurile şi podeţele de asemenea, şi ultimul pas – drumurile comunale, iluminatul public, modernizarea sediilor de primării şi alte domenii care sunt eligibile”, a afirmat Gâdea.
Potrivit sursei citate, înainte de a se aproba finanţările prin PNDL s-a analizat foarte bine fiecare propunere pentru a se vedea dacă pot face obiectul unei finanţări prin fonduri europene.
S-au semnat contracte pentru reabilitarea a şase sectoare de drumuri judeţene
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să menţioneze care sunt cele şase proiecte care vor fi finanţate prin PNDL 2 la nivelul Consiliului: DJ221B Brăila – Vădeni, DJ211B Victoria – Mihai Bravu, DJ203R – DJ 211 Lişcoteanca, DJ212A Brăila – Măraşu, DJ255A Cotu Lung – DN23 şi DJ212A Blasova (11 km).
“În momentul de faţă avem 2 proiecte europene depuse pe infrastructura drumurilor judeţene: unul pe partea de POR de 61,7 km şi pe SUERD de 18,5 km, însumând vreo 70 km. A venit vremea să semnăm şi contractele pe PNDL 2. Însumează 46,5 km. Deci în total avem 125 km de drum judeţean din fonduri guvernamentale şi din fonduri europene. Şi în fiecare an ne străduim, din bugetul propriu să reabilităm 50 km de drum judeţean. La sfârşitul mandatului, în 2020, sperăm să avem 300 km de drum judeţean reabilitate”, a declarat Chiriac.
Totodată, acesta a făcut precizarea că, pe lângă cele şase proiecte semnate pentru finanţarea pe PNDL, alte 30 de proiecte venite din partea primarilor din judeţ au fost deja semnate şi că urmează altele.
“Asta nu înseamnă că nu aveţi posibilitatea de a demara procedurile de achiziţie pe proiectele care nu sunt semnate încă. Am vorbit cu domnul secretar de stat şi cu domnul vicepremier, în perioada imediat următoare vor urma şi altele, astfel încât, până de sărbători sperăm să avem undeva la peste 60 proiecte semnate şi urmează şi celelalte. Aşa că nu vă pierdeţi speranţa. Toate proiectele vor fi semnate. Eu mi-aş dori cât mai multe până la sfârşitul anului”, a mai adăugat sursa citată.
Chiriac şi-a mai manifestat speranţa să nu existe contestaţii la licitaţiile pentru cele şase proiecte ale CJ referitoare la drumurile judeţene, astfel încât lucrările să poată începe cât mai repede, poate chiar în 2018.
Tot cu această ocazie, ministrul Dezvoltării a mai adăugat că Executivul a aprobat alocarea suplimentară a sumei de 40 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de investiţii realizate pentru proiectele incluse în PNDL I. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi au fost alocaţi printr-o hotărâre adoptată în cadrul celei mai recente şedinţe de Guvern.
Precizăm că reprezentanţii mass-media nu au putut participa la toată întâlnirea oficialilor de la Bucureşti cu primarii, ci doar la prima parte, până la momentul semnării contractelor.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















