Economie
Balul premianţilor în afaceri
• Camera de Comerţ Brăila a reuşit şi în acest an să reunească în număr mare oamenii de afaceri locali la festivitatea de premiere a celor mai bune business-uri derulate în judeţul nostru • 435 de firme s-au poziţionat pe primul loc în clasamentul CCIA Brăila aferent lui 2018, pe domenii de activitate şi clase de mărime • de asemenea, peste 400 de companii au primit trofee şi distincţii de excelenţă
Agricultura, construcţiile, industria, serviciile, turismul, precum şi comerţul menţin business-ul brăilean pe linia de plutire asigurând oamenilor de afaceri profituri frumoase, iar clasamentul anual al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila poate fi privit ca o “radiografie” a acestui tablou. Evenimentul, ajuns la ediţia cu numărul XXV, a fost gândit ca o recunoaştere, în cadru festiv, a performanţelor în business, în sensul că firmele locale cu rezultate economice bune au fost premiate, zilele trecute, în cadrul unui select eveniment găzduit, ca de obicei, de Regal Events Ballroom. “Topul firmelor, eveniment organizat anual de Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene, alături de Topul Naţional al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, premiază, aşa cum am mai afirmat şi la ediţiile anterioare, performanţa în afaceri a firmelor care au obţinut rezultate financiare deosebite în anul anterior desfăşurării evenimentului, respectiv 2017, şi selectate pe baza metodologiei unice, complexe, transparente şi unitare la nivel naţional, implementată de sistemul cameral din România. (…) Sunt onorat să felicit şi să urez succes în continuare tuturor firmelor brăilene, celor clasate în Top, celor nominalizate la Distincţii şi Trofee de excelenţă şi, nu în ultimul rând, celor aflate în primele 10 locuri în Topul exportatorilor”, a declarat la deschiderea evenimentului, preşedintele CCIA Brăila, Ştefan Fusea. De asemenea, sursa citată a subliniat că un număr de 104 firme brăilene au reuşit, anul acesta, performanţa de a se clasa în Topul Naţional al Firmelor organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Evenimentul este programat vineri, 8 noiembrie, la ROMEXPO Bucureşti.
Revenind la clasamentul la nivel judeţean, potrivit datelor prezentate de CCIA Brăila, dintre cele 40.571 societăţi comerciale înregistrate în judeţul Brăila la 31 decembrie 2017, 7.911 au depus bilanţ, iar numărul firmelor care au îndeplinit în totalitate indicatorii luaţi în calcul a fost de 2.324. Mai departe, pe primele 10 poziţii ale clasamentului, structurat pe domenii de activitate şi pe categorii de mărime a întreprinderilor, s-au clasat 1.404 firme, comparativ 1.367 firme în ediţia trecută a Topului, ori cu cele 1.336 din ediţia din 2016 a clasamentului judeţean. De asemenea, au fost evidenţiate şi firmele care în ultimii ani s-au clasat în primele 3 locuri în top: li s-au acordat distincţii, respectiv trofee de excelenţă. Astfel, anul acesta, 238 firme au îndeplinit condiţiile pentru a primi Distincţie de excelenţă (s-au clasat în primele 3 locuri, în ultimii 3 ani) şi 170 Trofee de excelenţă (s-au clasat în primele 3 locuri, în ultimii 5 ani).
Premianţii din acest an
Aşa cum au explicat organizatorii, situaţiile financiare ale companiilor locale au fost preluate de la Ministerul Finanţelor Publice, iar datele de ordin legal ale firmelor au fost furnizate de către Oficiul Registrului Comerţului. Realizatorii clasamentului au explicat că au fost eligibile întreprinderile care nu înregistrează datorii mari la bugetul de stat general consolidat precum şi la bugetul local. Au fost primite în clasament companiile locale care au raportat profit din exploatare pozitiv, şi o cifră de afaceri de minim 100.000 lei în cazul microîntreprinderilor şi minim 250.000 lei în cazul celorlalte entităţi. Indicatorii utilizaţi pentru clasificarea firmelor au fost următorii: Cifra de afaceri netă; Profitul din exploatare; Rata profitului din exploatare; Eficienţa utilizării resurselor umane; Eficienţa utilizării capitalului angajat.
Vă prezentăm în cele ce urmează o parte dintre ocupanţii primelor locuri pe fiecare categorie în parte din clasamentul judeţean, pe cele 6 domenii principale de activitate.
Începem cu Cercetare-Dezvoltare şi Higt-Tech unde pe primul loc s-au clasat 12 companii locale: “Caelsoft Prod” SRL, “Gentiana Soft” SRL, “Mylesystem” SRL, “Cellular One” SRL, “Est Conect Communication” SRL, “Absolute IT Solutions” SRL, “Mercur Technology & Research” SRL, “Siadpa Trans” SRL-D, “Technical Outlook” SRL, “Pan Concept” SRL, “Gaviodra” SRL şi “CT Machinery” SRL.
Ca capitolul Industrie, puţin peste 90 de firme locale s-au poziţionat pe primul loc, printre care: “Soroli – Cola”, “Bona Avis”, “Group Omega Fish”, “Florisgin Impex”, “Caş” SRL, “Secret Prod”, “Labrador Trade”, “Frontera Trading”, “Alpiline”, „Crivalex Trade”, “Timo Serv”, “Enter 2”, „Braiconf”, “Mistral Confezioni”, “Emmgi Prod”, “Arteferro Brăila”, “Vard Brăila” SA, “Sanitop”, “Badenmob”.
Agricultură, silvicultură şi pescuit: pe primul loc apare, evident, SC “Agricost”, care deţine în arendă cea mai mare suprafaţă agricolă compactă din România, mai precis terenurile din Insula Mare a Brăilei. De altfel, firma s-a poziţionat pe locul 237 în clasamentul “TOP 300 Companii” 2018 realizat de revista Capital, cu un scor general de 135 puncte obţinut din nivelul cifrei de afaceri – 359 milioane lei, al profitului de 73 milioane lei şi al echipei de salariaţi de 834 persoane. Revenind la clasamentul CCIA Brăila, alte 25 de companii locale s-au poziţionat pe primul loc, printre care “Eldomir Impex”, “Firstfarms Agro East”, “Padova Agricultura”, “Contara”, “Petrosu”, “Cruciani Impex”, “Super Eggs”, ori “Silva Periland”.
Construcţii: în acest domeniu au fost clasate pe primul loc 24 de companii, printre care “Tancrad Construct”, “BEN Electro Serv”, “Oldroad Construct” SA, “Selco Instal”, “Uniel Serv”, “Ornament Serv” SRL.
În domeniul Serviciilor, au primit diplome, distincţii şi trofee 140 de firme precum „Dunav”, “Distrisan”, “Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila”, “RER Ecologic Service”, “Tracon”, “Setcar”, “Irmex”, “Braicar”, “Romnav”, „Transmarian”, “Administraţia Pieţelor şi Târgurilor”, “Promotas”, “Blue Projects”, “LENCO Electronic”, “Veneţia Medical”, “Societatea Cooperativă UniversalCoop” SCM, “Estet Dent”.
În sectorul Comerţ şi Turism au fost premiate ca ocupante ale primului loc aproape 140 de firme printre care “Estmotors Trade” SRL, “Biota com” SRL, “Euro Trade” SRL, “Tehnical Dent”, “Pancronex”, “Serv Class”, “Eldomir”, “Soroli Oil”, “Iris”, “Orient Company”, “Istru” SA, “Casa Artemis Events”, “Titan Edilitara”.
Pe primele locuri în Top-ul exportatorilor s-au situat societăţile “Vard Brăila”, „Braiconf”, “Emmgi Prod” (fabricarea încălţămintei), “Enter 2” (confecţii textile), “Bona Avis” (prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre), “Solo Textil”, “Mistral Confezioni” (ambele din industria textilă), “TMB Trading” (comerţ cu ridicata al cerealelor), “Alhussin” (agricultură) şi “Promex” (industrie grea).
Economie
Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026
Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.
Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.
Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.
Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani
Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.
Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.
În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.
Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.
De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.
Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare
Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.
În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.
Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.
Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.
Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.
Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor
O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.
Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.
Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.
Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.
Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere
În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.
Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.
Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.
Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.
Ce urmează pentru compania de stat
Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.
Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.
Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.























