Economie
Astaldi – IHI Infrastructure Systems vor proiecta şi construi podul peste Dunăre
• Compania Naţională de Drumuri a anunţat câştigătorul licitaţiei pentru mega-proiectul investiţional al podului suspendat Brăila – Tulcea, asocierea Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure Systems (Japonia) • teoretic, ar trebui să avem gata podul în 2021, contractorul având la dipoziţie un an pentru partea de proiectare şi alţi 3 pentru construcţie
Încă un pas decisiv pentru unul dintre cele mai importante şi de impact proiecte investiţionale pe parte de infrastructură din zona noastră geografică: a fost anunţat câştigătorul licitaţiei privind construcţia podului suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea. Potrivit anunţului Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), licitaţia s-a finalizat cu atribuirea contractului privind proiectarea şi execuţia acestui obiectiv către asocierea italo-japoneză Astaldi – IHI Infrastructure Systems, pentru suma de 1.995.932.260,25 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro, faţă de o valoare estimată de la care s-a pornit licitaţia, de 2,025 miliarde lei, fără TVA, (aproximativ 450 milioane euro).
Potrivit anunţului CNAIR, durata contractului, care va putea fi semnat după expirarea perioadei legale de depunere a contestaţiilor la licitaţie, este de 4 ani, din care 12 luni pentru proiectare şi restul de 36 luni pentru execuţie, adică un deadline undeva în toamna lui 2021, dacă s-ar perfecta actele, săptămânile acestea. Mai trebuie adăugat că perioada de garanţie a lucrărilor va fi de 10 ani.
Câştigătorul licitaţiei va trebui să proiecteze şi să construiască, în linii mari, podul suspendat, care, de altfel, reprezintă principala structură a proiectului, plus două viaducte a câte 110 metri lungime, un drum principal cu o lungime de aproape 19,1 km şi un drum de legătură cu DN22 (Smârdan-Măcin), în lungime de 4,328 km.
Iată şi câteva detalii tehnice legate de acest proiect:
– podul suspendat va avea o lungime totală de 1.974,3 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale de 489,65, respectiv 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 m de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe fluviu;
– sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării;
– lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri, din care calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,8 m fiecare.
Unde se va construi podul?
Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea.
Drumul principal Brăila-Jijila va avea o lungime de 19,095 km şi va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete, până la km 7+940.
Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin, cu o lungime de 4,328 km, va fi prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Acest drum urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 (Smârdan-Măcin), a mai anunţat CNAIR.
Reamintim că CNAIR a anunţat la finele lunii aprilie, într-un comunicat de presă, demararea procedurii pentru atribuirea contractului privind realizarea podului Brăila – Tulcea, inclusiv partea de proiectare, catalogând această investiţie drept cel mai complex proiect de infrastructură din perioada post-comunistă. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a expirat vineri, 11 august, ora 16.00, dată până la care s-au înscris doi ofertanţi:
1. Asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co. Ltd. (Japonia)
2. Asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingenieria SL (Spania)– Euro Construct Trading ’98 SRL (Romania)– CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China)- CCCC Highway Consults Co Ltd (China).
Proiectul este cuprins în Master Planul General de Transport al României şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014-2020, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient”.
Mai trebuie adăugat faptul că procurorii DNA au cerut, în urmă cu câteva luni, CNAIR documentele legate de contractele anterioare pentru realizarea şi actualizarea studiului de fezabilitate aferent proiectului de la Brăila, suspiciunile fiind acelea că sumele plătite pentru studiile respective ar fi fost umflate.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
