Economie
Armăsarii de elită ai Brăilei
• Depozitul de Armăsari de Montă Publică de la Râmnicelu continuă să funcţioneze, chiar dacă efectivele de cai sunt tot mai reduse • exemplare de elită din zece rase, opt autohtone şi două străine – pur sânge arab şi pur sânge englez – asigură transmiterea mai departe a genelor de calitate • din primăvară până toamna, unii armăsari au fost luaţi în custodie, la gospodari din judeţ • alţii au rămas în depozit, asigurând acolo activităţile de reproducţie • oricine poate duce iepe la montă, gratuit, cu condiţia să prezinte certificatul de sănătate şi paşaportul veterinar al animalului, vizate la zi
Un obiectiv economic mai puţin cunoscut al Brăilei încă mai rezistă sub asediul vremurilor noi, păstrându-şi scopul pentru care a fost creat în urmă cu zeci de ani. Depozitul de Armăsari de la Râmnicelu încă duce mai departe puritatea rasei unor cabaline specific româneşti, dar şi de pe alte meleaguri. Totuşi, numărul cailor găzduiţi în grajdurile vechi de peste un secol este de la an la an mai mic. În urmă cu cinci ani, mai exact în toamna anului 2013, când cotidianul nostru a documentat un articol pe această temă, la Râmnicelu erau 75 de cai. Acum, cifrele s-au inversat, iar numărul armăsarilor aflaţi încă la datorie a scăzut la 57. “Numărul armăsarilor din unitatea noastră este în concordanţă cu numărul cailor existenţi în gospodăriile oamenilor. Cum caii sunt tot mai puţini, şi armăsarii din Depozit au început să scadă. Noi ne menţinem totuşi activitatea, asigurând în continuare activitatea de montă publică, pentru a păstra o linie genetică viguroasă în rândul generaţiilor viitoare de cabaline”, ne-a declarat Doru Pencu, şeful Depozitului de Armăsari de pe raza comunei brăilene Râmnicelu.
Aşa cum v-am mai informat în paginile cotidianului nostru, singura misiune a armăsarilor din această unitate de elită este să asigure reproducerea speciei, transmiţând mai departe calităţile genetice pe care le-au moştenit de la părinţi. Orice crescător de cai, din judeţul Brăila sau de oriunde din ţară, îşi poate duce iepele la Depozitul de la Râmnicelu, activitatea de montă fiind complet gratuită. Singurele documente solicitate sunt certificatul de sănătate eliberat de medicul veterinar din circumscripţia de unde provine iapa, precum şi paşaportul veterinar al animalului.
De asemenea, crescătorii de cai care întrunesc anumite condiţii stabilite de legile în vigoare pot lua în custodie un armăsar, la alegere. Calul este scos din depozit şi dus acasă la custode, unde se înfiinţează un punct de montă. Custodele îşi poate împerechea propriile iepe, dar are şi obligaţia de a primi la montă orice altă femelă adusă de crescătorii interesaţi. Ca şi în cazul iepelor duse direct la Depozit, şi cele care ajung în punctul de montă amenajat la domiciliul custozilor trebuie să deţină certificat de sănătate şi paşaport veterinar.
Custozii interesaţi să ia armăsari acasă au nevoie de avize de la Primăria localităţii unde domiciliază, de la medicul veterinar de circumscripţie şi de la Oficiul Judeţean de Reproducţie. Primăria trebuie să îi ajute pe cei care se “înhamă” la o astfel de responsabilitate, punându-le la dispoziţie jumătate de hectar, pentru obţinerea de furaje. Armăsarii pot fi folosiţi la tracţiunea atelajelor, însă nu la munci grele care să le pună sănătatea în pericol. Toamna, când sunt aduşi înapoi în Depozit, aceştia trebuie să aibă o stare de sănătate foarte bună, aşa cum o aveau primăvara, când au plecat la custode. Dacă analizele dovedesc că animalul nu a fost îngrijit corespunzător, calul nu mai este primit în unitate, iar custodele riscă să achite valoarea de inventar a acestuia, care se încadrează între 12.000 şi 18.000 lei.
O unitate de tradiţie
Anul acesta, au fost luaţi în custodie 12 armăsari, în perioada martie – septembrie. Aceştia au ajuns în gospodăriile unor crescători din comunele Tufeşti, Victoria, Bărăganu, Viziru, Bordei Verde, Salcia Tudor sau Vădeni. În ceea ce priveşte iepele aduse la montă direct la depozit, numărul acestora s-a ridicat la 38, în sezonul împerecherilor. Aşadar, se poate spune că armăsarii de la Râmnicelu şi-au făcut datoria şi anul acesta, trasmiţând mai departe fondul genetic al cailor de rasă autohtoni.
Situat la circa 30 kilometri de Brăila, Depozitul de Armăsari de la Râmnicelu este unul dintre cele patru obiective de acest gen din România. Astfel de unităţi specializate se mai găsesc la Târgu Mureş, Arad şi la Dumbrava, judeţul Neamţ. Toate cele patru Depozite sunt coordonate de Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor din cadrul “Romsilva”.
Pe lângă celelalte unităţi similare, cea din judeţul nostru are ceva aparte, putându-se mândri cu vechimea grajdurilor în care sunt ţinuţi armăsarii de rasă. Construcţiile au fost realizate în 1905 şi au făcut parte din domeniul prinţului Şuţu, fiind destinate, pe vremuri, creşterii cailor de tracţiune şi boilor de povară. Chiar dacă timpul şi-a pus amprenta pe înfăţişarea exterioară a pereţilor, şubrezind pe alocuri astereala acoperişurilor, grajdurile continuă să aibă o structură de rezistenţă foarte solidă, moştenită de la meseriaşii adevăraţi care le-au ridicat în urmă cu mai bine de o sută de ani. Totuşi, din cele patru grajduri, doar trei mai sunt complet funcţionale, în timp ce unul a fost casat, deoarece acoperişul i-a cedat complet. Fundaţia şi zidurile sunt, însă, la fel de rezistente cum erau în urmă cu un secol, astfel că şi acest grajd ar putea fi reintrodus în circuitul economic, dacă s-ar investi în reabilitarea acoperişului. Deocamdată, însă, numărul redus al cabalinelor nu ar justifica o astfel de investiţie.
Armăsari de montă publică, aleşi pe sprânceană
Zece rase de cai se găsesc la Râmnicelu: huţul, cal de talie mică, specific zonelor montane; gidran, rasă bună şi pentru tracţiune şi pentru călărie;
trăpaş, cal de viteză, bun pentru atelaje pe două roţi; semigreu, foarte bun pentru tracţiune; calul de sport românesc, suplu cu talie înaltă, pretabil pentru concursurile de obstacole; calul de Bucovina, de talie medie, bun de tracţiune în zone montane; furioso, cal înalt şi ager. Una dintre cele mai valoroase rase româneşti aflate la Râmnicelu este lipiţanul, cal uşor de dresat, care merge bine atât pentru echitaţie cât şi pentru atelaje, foarte solicitat în Europa. De şapte ani, Depozitul de Armăsari din judeţul Brăila găzduieşte şi câteva exemplare de pur-sânge arab şi pur-sânge englez, cai binecunoscuţi în lume pentru calităţile lor de alergători înăscuţi.
Concret, în incinta depozitului se află în prezent 2 exemplare de trăpaşi, 1 gidran; 19 semigrei, 6 huţuli, 2 furioso, 16 lipiţani, 1 cal de Bucovina, 1 cal de sport românesc, 5 pur sânge arab şi 4 pur sânge englez.
Fiind destinate reproducerii şi transmiterii genelor de calitate, exemplarele de la Râmnicelu au trecut prin diverse probe pentru a fi acceptate în rândul armăsarilor de montă publică. S-a ţinut cont atât de aspectul fizic, ce trebuie să întrunească rigorile rasei, cât şi capacitatea lor de efort. Funcţie de rasă, fiecare cal în parte a trebuit să scoată bareme prestabilite, la probele de tracţiune sau de viteză.
Depozitul de la Râmnicelu poate fi vizitat atât de turişti cât şi de brăilenii interesaţi să vadă de aproape superbele exemplare de cai, dar şi grajdurile construite în urmă cu un secol. În ultima perioadă, acolo au ajuns foarte mulţi copii, în cadrul cursurilor din săptămâna Şcoala Altfel. Au ajuns, însă, şi turişti străini. “În urmă cu doi ani, am primit vizita unor zootehnişti pensionari din China şi Franţa, care au făcut un traseu mai mare prin România, având ca obiective de văzut, în judeţul Brăila, unitatea noastră şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Au apreciat foarte mult ce au văzut aici şi mai ales faptul că armăsarii de rasă pură sunt ţinuţi în astfel de unităţi specializate, unde se fac monte gratuite. Ne-au spus că în ţările lor nu există Depozite de Armăsari de Montă Publică, exemplarele de reproducţie fiind ţinute doar în cadrul hergheliilor”, ne-a povestit Doru Pencu, şeful Depozitului de la Râmnicelu. Acesta are în subordine 22 de angajaţi, dintre care 16 îngrijitori care se ocupă de curăţenia din grajduri şi de hrănirea animalelor.
Pentru fiecare armăsar de montă publică, statul acordă Depozitului de la Râmnicelu o alocaţie zilnică de 15,8 lei. În plus, unitatea dispune de 245 hectare de teren agricol, pentru baza furajeră, astfel că hrana pentru cai nu reprezintă o problemă. Producţia e bună, mai ales că, în urmă cu câţiva ani, conducerea unităţii a avut ideea bună de a planta perdele forestiere, de jur împrejurul solelor agricole. Copacii ocupă în total 12 hectare, iar prezenţa lor se dovedeşte deja cât se poate de benefică.
Economie
Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026
Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.
Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.
Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.
Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani
Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.
Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.
În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.
Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.
De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.
Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare
Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.
În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.
Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.
Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.
Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.
Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor
O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.
Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.
Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.
Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.
Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere
În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.
Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.
Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.
Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.
Ce urmează pentru compania de stat
Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.
Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.
Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.























