Economie
Aproape 13,5 milioane euro, finanţare pentru proiectele fermierilor brăileni
• susţinerea financiară mijlocită prin Oficiul Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Brăila a vizat 210 proiecte, multe dintre ele concentrate pe achiziţia de utilaje agricole performante şi pentru instalarea tinerilor fermieri
Investiţiile în exploataţiile agricole, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri ori cel pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale, dar şi înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, au fost principalele tipuri de investiţii pe care Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Brăila le-a susţinut financiar în acest an. Potrivit unei statistici a instituţiei, per total, în perioada de raportare, discutăm despre un număr de 210 proiecte cu o valoare totală a ajutorului public nerambursabil de 13,445 milioane euro. După cum a explicat directorul OJFIR Brăila, Sorin Moise, cele mai mari sume au fost alocate pentru Măsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” sector în care au fost susţinute financiar un număr de 24 de proiecte cu o valoare a ajutorului public nerambursabil de puţin peste 7,7 milioane euro. Scopul investiţiilor susţinute în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea investiţiilor pentru creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole prin dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii şi asocieri de ferme mici şi medii) şi îmbunătăţirea calităţii activelor fixe.
De asemenea, pentru Măsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în prelucrarea / comercializarea şi / sau dezvoltarea de produse agricole” a fost susţinut financiar un proiect cu 126.806,74 euro, în timp ce pentru Măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” au fost susţinute financiar un număr de 136 de proiecte cu 4.362 milioane euro. Mai departe, în cadrul Măsurii 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” au fost susţinute 21 de proiecte cu 0,8 milioane euro, pentru Măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, alte 24 de proiecte cu 156.000 euro, iar prin Măsura 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” se finanţează un proiect cu o valoare a ajutorului public nerambursabil de 180.000 euro. Tot un singur proiect a fost susţinut şi prin Măsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” cu o valoare de 43.022,01euro, în timp ce pentru măsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” sunt în implementare 3 Strategii de Dezvoltare Locală cu o valoare totală a ajutorului public nerambursabil de 3.94 milioane euro. Acelaşi raport mai arată că Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au în curs de implementare 3 proiecte în cadrul Măsurii 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare” în valoare de 250.685 euro. Conducerea OJFIR Brăila mai are în derulare la acest moment proiecte cu valoarea ajutorului public nerambursabil de aproape 7,75 milioane euro.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
