Politică
Apoliticul prefect, pe furiş, la negocieri politice
• campania electorală pentru Alegerile Locale din 27 septembrie a “încins spiritele” în rândul unora dintre performerii scenei politice brăilene • supărat după ce a fost acuzat de blaturi cu PSD, liderul USR Brăila, Cătălin Stancu, a povestit o întâlnire cu liberalii, expunându-l pe Cătălin Boboc, care a participat la discuţii politice, deşi încă ocupa fotoliul de prefect al judeţului, poziţie apolitică • Boboc a avut ocazia să comenteze acest aspect în cadrul unei conferinţe de presă, însă a oferit un răspuns complet evaziv • europarlamentarul PSD Mihai Tudose l-a “taxat” pe candidatul PNL la preşedinţia Consiliului Judeţean, acuzându-l că a comis o ilegalitate şi a solicitat indirect autorităţilor competente să se autosesizeze
Destăinuiri “bombă” pe final de campanie electorală despre cum fostul prefect al Brăilei, Cătălin Boboc, actualul candidat al PNL la preşedinţia Consiliului Judeţean, a ignorat limitele impuse de funcţia pe care o ocupa şi “s-a furişat” la o întâlnire politică. Supărat după ce tabăra USR-PLUS a fost acuzată de către Marian Căpăţînă, cel care deschide lista PNL la Consiliul Judeţean (în timpul unei emisiuni, recente, a ReperulTV) că ar avea un blat cu PSD, liderul USR, Cătălin Stancu, a susţinut, marţi (22 septembrie), o conferinţă de presă, în care a povestit cu lux de amănunte modul în care s-au desfăşurat negocierile Alianţei cu PNL pentru o eventuală colaborare la Alegerile Locale 2020. Ei bine, alături de vicepreşedintele USR Brăila, Nicuşor Ciocan, Stancu a devoalat, printre altele, cum la una dintre întâlnirile cu liberalii, unde membrilor USR – PLUS li s-ar fi promis funcţii administrative, drept recompensă pentru susţinerea candidaţilor PNL, a participat şi Cătălin Boboc, la vremea respectivă prefect al judeţului Brăila. Asta, deşi postul de prefect al unui judeţ, este apolitic potrivit legislaţiei în vigoare.
“Domnul Căpăţînă a încercat să povestească o întâlnire la care dânsul a participat – nu ştiu de ce şi în ce calitate -, dar nu i-a reuşit pentru că a minţit pur şi simplu. Adică nu a spus adevărul. O întâlnire între conducerea USR şi conducerea PNL Brăila. Vă povesteam la întâlnirile trecute – deşi nu am vrut să atac pe nimeni -, că ne-am dorit foarte mult să unificăm dreapta în judeţul Brăila şi în acest sens am avut mai multe întâlniri cu cei de la PNL. Una dintre întâlnirile astea s-a desfăşurat şi în prezenţa domnului Căpăţînă, este adevărat. Din partea noastră am participat eu şi colegul meu, vicepreşedintele Nicuşor Ciocan, iar din partea PNL au participat preşedintele Alexandru Dănăilă şi Cătălin Boboc, la vremea respectivă nefiind încă desemnat candidatul pentru Consiliul Judeţean. Şi da, dumnealui era prefect la vremea aceea. Şi în plus, acest domn Căpăţînă pe care eu îl ştiam aşa tangenţial, că există. Îi ştiam parcursul politic şi de-a lungul timpului, cu mulţi ani în urmă chiar am salutat alegerea lui ca independent, fără să îmi dau seama că de fapt independenţa dânsului era doar teoretică, pe hârtie”, a povestit Stancu, aruncând indirect vina pe Căpăţînă privind faptul că negocierile lor cu PNL au eşuat, considerându-l un fel de cal troian la respectivele discuţii, fost partener al social-democraţilor în CJ şi ex-membru Pro România.
Liderul USR Brăila a precizat că în ciuda insistenţelor taberei lor ca Marian Căpăţînă (la vremea respectivă neavând nicio legătură oficială cu PNL) să părăsească discuţiile, liberalii nu au acceptat, apreciind că acesta ar putea fi un catalizator al partidelor de dreapta. La rândul său, Nicuşor Ciocan a precizat că în ciuda declaraţiilor lui Căpăţînă, care i-au acuzat că vânează posturi, liberalii ar fi fost cei care le-au făcut propuneri în sensul de a le susţine candidaţii, urmând ca ulterior să obţină funcţii administrative.
USR-iştii au precizat că în cele din urmă negocierile s-au încheiat cu concluzia că liberalii vor avea candidatul de la conducerea CJ Brăila, în timp ce Alianţa pe cel de la Primăria Municipiului, urmând ca scenariul să primească doar ok-ul de la Centru. Variantă care, în final, a picat, deoarece PNL-iştii au decis să iasă public cu colaborarea cu partidul local Brăila Nouă.
Pe parcursul conferinţei, Stancu a revenit cu amănunte legate de participarea prefectului Cătălin Boboc la întâlnirea politică: “Mai mult decât atât, în discuţia la care a fost şi domnul Căpăţînă, şi colegul meu (n.r. – Nicuşor Ciocan), domnul prefect, vorbea la telefon foarte afectat. După ce a închis telefonul a anunţat victorios: «Am mai adus doi medici la Spitalul Judeţean»! Foarte bine! I-a adus?! Felicitări! Dar tot nu ştiu ce căuta la negocierile acelea. Poate că trebuia să se preocupe mai degrabă de situaţia din judeţ”, a declarat Stancu.
Boboc a evitat să explice participarea sa la întâlnire, deşi era prefect
Ulterior conferinţei USR Brăila, tot pe 22 septembrie, şi Cătălin Boboc a susţinut o conferinţă de presă la foişorul din Grădina Mare. Întrebat despre acuzaţiile pe care i le-a adus liderul USR, printre care şi faptul că a participat la întâlnirea unde s-au negociat funcţii politice şi administrative, deşi avea calitatea de prefect, Boboc s-a eschivat. Acesta a răspuns întrebându-se retoric în ce măsură va putea Cătălin Stancu să formeze viitoare majorităţi cu grupul PNL din CJ, având în vedere atacurile pe care le-a adus la adresa lui Marian Căpăţînă.
“Domnul Marian Căpăţînă, consilier judeţean independent timp de două mandate – a candidat independent şi a câştigat ca independent -, nu a fost niciodată membru PSD. Repet, este un consilier independent care acum a ales să se alăture echipei liberale, considerând că împreună putem mişca nişte lucruri pe care a mai vrut să le mişte în Consiliul Judeţean şi nu a avut cu cine. Din acest punct de vedere, lucrurile cred că sunt clare. Dar să vă spun ceva. Despre domnul Stancu şi nici despre ceilalţi candidaţi la preşedinţia Consiliului Judeţean nu am să vorbesc, pentru că modul în care ei au ales să ducă această campanie, spune totul despre cât de tare îşi propun şi îşi doresc să câştige. Şi cât de tare îşi propun ei, într-adevăr, aşa cum spun, dar probabil că e doar o declaraţie -, să scăpăm de PSD. Pentru că altfel, atunci când spui: e în regulă, eu ştiu că nu voi câştiga dar mă pregătesc pentru Parlamentare, laşi interesul personal deoparte şi te alături unui interes general. Nu am vrut să intru în amănunte, dar credeţi-mă, când doar declari că vrei să faci politică altfel, nu ajunge. Şi acel electorat pe care USR-ul îl are, de oameni care privesc lucrurile un pic altfel, poate un pic antisistem, nu cred că prind aceste declaraţii ale domnului Stancu. Ca să nu spun altfel. Aşadar, nu vreau să intru în polemică cu domnul Stancu. O să vreau să văd în viitorul Consiliu Judeţean cum va face domnul Stancu majoritatea împreună cu domnul Căpăţînă care va fi 100% consilier judeţean. Mai vorbim atunci despre ipocrizie, aş spune”, a declarat Boboc, fără a face vreo referire la acuzaţiile care i-au fost aduse.
Tudose despre prefectul Boboc la întâlniri politice: «Evident că lucrul ăsta nu a deranjat pe nimeni»
În aceeaşi zi şi PSD-iştii au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia europarlamentarul Mihai Tudose a profitat de moment pentru “a-l taxa” pe candidatul liberal la Consiliul Judeţean, Cătălin Boboc. Acesta a lăsat să se înţeleagă că Boboc a procedat ilegal participând la negocieri politice în contextul în care era prefect al judeţului. Tudose a solicitat ca autorităţile competente să se autosesizeze în acest caz.
“Am înţeles astăzi (n.r. – marţi), dintr-o declaraţie a liderului USR Brăila – dumneavoastră puteţi să îmi confirmaţi dacă este aşa sau nu -, că acum câteva luni el a avut o discuţie cu partenerii de la PNL, despre cum se împart funcţiile, cum se împart candidaturile. Discuţie la care a participat domnul PREFECT Boboc. Asta spune domnul Stancu. Că domnul prefect Boboc participa la împărţirea funcţiilor politice. Deci era acolo ca om politic. Ca viitor candidat. Ştiţi… pe vremea când vă spunea dumneavoastră că el nu candidează la nimic. Prefectul, fiind o funcţie apolitică. Deci nu are voie să facă lucrurile acestea! Evident că lucrul ăsta nu a deranjat pe nimeni, nu deranjează pe nimeni. Guvernul nu a luat nicio măsură, nicio autoritate a statului. Mai ales după o declaraţie a lui în data de 6 august, precum că pe data de 5 august, adică cu o zi înainte – se destăinuia el aşa, zâmbind -, că a avut o discuţie cu «colegii» de la Direcţia de Sănătate Publică, despre necesitatea efectuării anchetelor epidemiologice la cei care s-au infectat cu COVID19. El fiind prefect şi şeful Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care trebuia să facă acest lucru din martie. Că de atunci este ordinul care prevedea obligativitatea efectuării acestor anchete epidemiologice. Nu l-a deranjat nimeni: Poliţie, Procuratură. Nu l-a întrebat nimeni dacă nu cumva poartă greaua povară a celor o mie şi ceva de îmbolnăviţi de la Brăila, câteva sute de morţi. E senin!”, a declarat Tudose despre acţiunile lui Boboc, pe vremea când încă nu era candidat la alegerile locale.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















