Social Media

Politică

Apel către liderii din Brăila şi Galaţi să reia discuţiile pentru asociere

Timp de citire: 6 minute

• consilierul municipal independent (fondatorul partidului Brăila Nouă) Lucian Căprariu s-a arătat extrem de dezamăgit de faptul că liderii administraţiilor din Brăila şi Galaţi au renunţat la a mai discuta despre  asociere • acesta a dat ca exemplu alianţa celor 4 oraşe din vestul României (Timişoara – Arad – Oradea – Cluj), subliniind că “a privit cu durere” la modul în care alţi decidenţi politici mişcă lucrurile în bine • Căprariu a afirmat că gălăţenii vor să facă un studiu de fazabilitate pentru un aeroport, când CJ Brăila are deja unul, însă nimeni nu face vreun pas pentru a relua dezbaterile privind asocierea • asta în contextul în care se va deschide curând un nou exerciţiu financiar la Uniunea Europeană şi se pot atrage bani pentru dezvoltarea regiunii de Sud-Est
 
Consilierul municipal independent Lucian Căprariu (fondatorul partidului Brăila Nouă) susţine că este inadmisibil ca liderii primăriilor şi consiliilor judeţene din Brăila şi Galaţi să renunţe complet la subiectul asocierii, în condiţiile în care pe noul exerciţiu financiar care se va deschide în curând s-ar putea atrage fonduri structurale pentru dezvoltarea regiunii de Sud-Est. Acesta a pornit de la ideea că, recent, s-a semnat alianţa între patru oraşe din vestul României (Timişoara – Arad – Oradea şi Cluj), alianţă la care ar putea adera şi Reşiţa, precum şi Alba Iulia, iar el nu a putut face altceva decât să “se uite cu durere” la modul în care alţi decidenţi politici aleg să mişte lucrurile în direcţia potrivită.“Nişte comunităţi, la nivelul reprezentanţilor lor, au înţeles să colaboreze în felul acesta. De ce dau acest exemplu? Pentru că pe un areal mult mai mic, la o distanţă de câţiva kilometri, Brăila şi Galaţi nu reuşesc să lucreze în comun. Nu reuşim să promovăm nişte proiecte regionale. Şi vreau să fac legătura şi cu viitorul exerciţiu financiar european pentru care trebuie să ne pregătim. Eu, de la nivelul meu de consilier local, am spus că trebuie să ne facem temele de acum pentru viitorul exerciţiu financiar, ca să găsim şi să modelăm acele programe şi acele fonduri speciale pentru oraşul şi pentru zona noastră şi asta se poate printr-o conexiune directă la Bruxelles. Găsim şi interlocutori acolo ca să putem face acest lucru, şi consultanţă, totul este să vrem. Dar Brăila şi Galaţi bat pasul pe loc”, a declarat Căprariu, cu părere de rău.
Acesta a criticat că autorităţile brăilene nu înţeleg încă faptul că trebuie să dezbată idei, să aleagă soluţii chiar şi de la cei care nu fac parte din tabăra lor politică. Mai mult, că trebuie să consulte permanent populaţia şi specialiştii pe unele subiecte legate de dezvoltare strategică, chiar dinainte de a lansa o dezbatere publică oficială, moment în care lucrurile sunt oricum în mare parte stabilite politic, a subliniat Căprariu. Consilierul a dat ca exemplu modul în care Primăria Brăila a luat decizia de a elimina linia de tramvai de pe Şoseaua Baldovineşti, unde deşi s-au organizat dezbateri publice, promovarea nu a fost suficientă şi la momentul votului membrii CLM Brăila s-au văzut puşi în faţa unui fapt împlinit. Căprariu a mai adăugat că nu este deloc deranjat dacă ideile bune sunt acceptate şi asumate ulterior de partidul aflat la guvernare, atât timp cât se pun în aplicare.
 
Căprariu vrea colaborare cu Galaţiul pentru proiecte regionale: sală polivalentă, stadion, aeroport
Sursa citată a mai adăugat că liderii primăriilor şi consiliilor judeţene din Brăila şi Galaţi ar trebui să îşi lărgească orizonturile şi să încerce să discute şi cu cei din Tulcea, pentru că acesta este viitorul. În loc să se realizeze proiecte mai mici, s-ar putea realiza unele pe întreaga regiune, care să dezvolte nivelul de trai al tuturor locuitorilor, a subliniat Căprariu. Acesta a vorbit despre faptul că la CJ Brăila se discută despre realizarea unei săli polivalente, la Primăria Brăila despre un stadion, iar gălăţenii deja fac planuri pentru un studiu de fezabilitate privind un aeroport. Idei bune, făcute la scară mică, în condiţiile în care pe noul exerciţiu financiar european s-ar putea obţine fonduri pentru proiecte mari din care toată populaţia ar avea de beneficiat, mai ales în condiţiile realizării podului peste Dunăre.
“Vorbim de o zonă şi de o regiune metropolitană. E un concept puţin extins faţă de zona metropolitană. Vorbim de astfel de alianţe pentru dezvoltarea comunităţilor noastre. Altfel ne vom trezi că cineva a luat o decizie. Aşa cum se vehiculează acum la Consiliul Judeţean: «Dom’le, o să facem o nouă polivalentă». Ca idee aşa. Şi o să decidă unii unde va fi amplasată. Dar de ce nu decidem noi, de exemplu, împreună cu Galaţiul să facem o polivalentă, cu adevărat polivalentă, mutifuncţională şi sustenabilă?! O să ne uităm şi o să ne mirăm că se ţin competiţii la Cluj, concerte, pentru că sala este potrivită şi sustenabilă. Poate la un moment dat se va lua şi decizia de a avea un stadion. Şi o să ne trezim că în Brăila vom avea un stadion mic, în Galaţi la fel. Frâne de a face un stadion cum trebuie. La Galaţi, recent, s-a lansat – şi pot să cred că este o chestiune preelectorală – să facă un studiu de fezabilitate pentru aeroport, de către Consiliul Judeţean. Un studiu de amplasament şi aşa mai departe. Sunt nişte studii foarte bine făcute şi le avem la CJ Brăila”, a declarat Căprariu.
Consilierul a mai adăugat că nu i se pare normal că la discuţiile dintre liderii administraţiilor din Brăila şi Galaţi au participat doar membrii partidului de guvernământ. Acesta susţine că la discuţii ar trebui invitaţi toţi factorii politici, academicieni, reprezentanţi ai societăţii civile.
“Pentru că ideile bune nu sunt monopolul cuiva.  E necesar! Că murim fără mobilităţi. Oamenii fug de locurile izolate, ca să ştiţi. Cu cât ajungi mai greu într-un loc, cu atât vrei să pleci de acolo. Ne uităm la alţii cum merg înainte. M-am uitat cu mare durere la alianţa oraşelor din vest. «Ia uite, dom’le, tot ăştia!» Dar de ce să nu începem şi noi să dăm un exemplu?”, a conchis sursa citată.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧