Economie
ANAF, cu ochii pe angajatorii brăileni care nu au plătit contribuţiile sociale
• Fiscul anunţă că a întreprins deja demersurile legale de executare silită • din suma menţionată, circa 17,7 milioane lei reprezintă contribuţiile salariaţilor reţinute de angajator, dar nevirate la bugetele speciale, altfel spus, stopaj la sursă • în cazul firmelor brăilene deja intrate în insolvenţă ori direct în faliment discutăm despre alte sume, mult mai mari, reprezentând contribuţii sociale restante aferente salariilor în cuantum de aproape 82 milioane lei, bani de la care, practic, statul şi-a luat adio dată fiind rata scăzută de succes în recuperarea unor astfel de sume
Mii de firme locale sunt pe lista neagră a Fiscului brăilean pentru că înregistrează restanţe consistente la plata contribuţiilor sociale aferente salariilor atât partea angajatorului cât şi a angajatului. După ce la nivel naţional ANAF a făcut publice o serie de statistici îngrijorătoare pe acest subiect, Fiscul brăilean a făcut, de asemenea, publice informaţii la nivelul judeţului nostru.
Concret, la nivel local sunt în atenţia Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila aproape 2.500 de angajatori care nu şi-au plătit partea de contribuţie la fondurile speciale (pensie, sănătate şi şomaj) aferentă salariilor, în timp ce puţin peste 2.000 de angajatori înregistrează restanţe la plata aceloraşi contribuţii dar aferente salariaţilor. Sumele per fiecare categorie în parte sunt impresionante: 29,1 milioane lei restanţele pentru partea de contribuţii ale angajatorilor plus încă 17,7 milioane lei partea de contribuţii ale salariaţilor reţinute pe statul de plată dar nevirate la fondurile speciale, altfel spus stopaj la sursă. Dar suplimentar acestor sume AJFP Brăila mai are de recuperat alte aproape 82 milioane lei reprezentând contribuţiile la fondurile speciale (angajat plus angajator) ale unor angajatori intraţi deja în insolvenţă sau chiar în faliment, context în care instituţia este înscrisă la masa credală a debitorilor respectivi. Numai că, având în vedere gradul scăzut, la nivel naţional, al reuşitei ANAF de recuperare a restanţelor contribuabililor aflaţi sub incidenţa Legii 85/2014 privind procedura insolvenţei, se poate aprecia că, practic, statul îşi poate lua adio de la o bună parte din aceste sume.
“Agenţia Naţională de Administrare Fiscală întreprinde demersurile legale de executare silită pentru recuperarea tuturor restanţelor la bugetul de stat. Facem menţiunea că pentru contribuabilii în insolvenţă sau faliment dreptul ANAF de executare silită este suspendat prin efectul Legii nr. 85/2014 (privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţa – n.r.), cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în comunicat. De asemenea, “ANAF susţine reîncriminarea faptei de reţinere la sursă şi nevirare a contribuţiilor sociale, pentru a reduce şi simplifica obligaţiile de declarare şi plată pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator”. De punctat aici faptul că cele mai recente modificări la Codul Fiscal, aprobate de Guvernul Tudose, privind transferul sarcinii fiscale aferente salariilor de la angajator la angajat, transformă în stopaj la sursă, ce urmează a fi reglementată drept infracţiune şi condamnată ca atare, întreaga contribuţie la fondurile speciale (sănătate, pensii şi şomaj), spre deosebire de situaţia din prezent în care doar partea de reţineri de la salariaţi şi nevirate la buget este catalogată drept stopaj la sursă.
Mai trebuie adăugat faptul că în lupta pentru descurajarea întârzierii la plata acestor contribuţii aferente salariilor, ANAF publică pe propria pagină web, la adresa https://www.anaf.ro/restante, cu actualizare la trimestru, lista neagră a debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante mai mari de:
a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;
d) 15.000 lei, în cazul debitorilor persoane fizice, altele decât cele de la lit. c)”, conform art. 162 din Codul de procedură fiscală coroborat cu prevederile art. I din Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 590/2017.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
