Sănătate
Amintiri din infern
* patru „puncte fierbinți” ale Spitalului Județean de Urgență Brăila – UPU, ATI, Cardiologie/ Terapie Intensivă Coronarieni și Radiologie – se confruntă cu cea mai acută lipsă de medici din ultimele decenii * au existat zile în care, la UPU, un singur medic trebuia să consulte peste 100 de pacienți care luaseră cu asalt, la propriu, Spitalul de Urgență * „valul 4″ a fost, de departe, cea mai solicitantă perioadă de la începutul pandemiei”, ne-a declarat conf. dr. Dragoș Voicu, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Brăila * la acea dată, toate locurile de la ATI și toate cele 400 de paturi alocate bolnavilor de COVID-19, aflate în secțiile spitalului, au fost ocupate de pacienți
Cel puțin patru „puncte fierbinți” ale Spitalului Județean de Urgență Brăila – UPU, ATI, Cardiologie/ Terapie Intensivă Coronarieni și Radiologie – se confruntă cu cea mai acută lipsă de medici din ultimele decenii, în condițiile în care perioada octombrie-noiembrie a.c. – așa-numitul „val 4” al pandemiei – i-a pus la grea încercare pe medicii brăileni. Au existat multe zile în care, la UPU, spre exemplu, un singur medic trebuia să consulte peste 100 de pacienți care luaseră cu asalt, la propriu, Spitalul de Urgență.
Vă prezentăm, în premieră, imagini și relatări de pe frontul luptei aproape disperate pe care medicii brăileni – secătuiți de gărzile nenumărate pe care sunt nevoiți să le facă de aproape doi ani și de suprasolicitare – o poartă zi de zi, îmbrăcați în combinezoane. Unii dintre ei au căzut la datorie – dr. Mihai Dobre, de la Radiologie, este un exemplu cutremurător – alții au rămas marcați pentru tot restul vieții, după ce au luat boala de la pacienții pe care-i îngrijeau. Chirurgii sunt siliți să opereze îmbrăcați în combinezoane și cu viziere, pentru că unii pacienți au și COVID, în condițiile în care timpul alocat intervenției chirurgicale s-a prelungit, acum, de trei ori față de perioada prepandemică.
În loc de „Mulțumesc, domnule doctor!”, reproșuri
Nu e de mirare că, din pricina stresului cauzat de pandemie și a dramelor la care sunt, zilnic, martori, oamenii îmbrăcați în halate albe devin, ei înșiși, pacienți, dovadă cozile de la ambulatorul Spitalului de Psihiatrie și afecțiunile/simptomele despre care aproape că nici nu se auzise înainte de 2020: fobii, depresii, anxietate, insomnie, agitație psiho-motorie, iritabilitate, deficit de memorie. Iar în loc de „Mulțumesc, domnule doctor”, acești eroi anonimi primesc, de cele mai multe ori, reproșuri. Miercuri, 15 decembrie, de dimineață, ruda unui pacient aflat la ATI – iritată că nu i s-a dat voie să meargă în salon – striga pe holul de la parter al unității spitalicești: „Ăsta nu e spital, e pușcărie!”. Nimeni nu i-a dat nicio replică.
Cozile interminabile de ambulanțe așteptând la intrarea în Unitatea Primiri Urgențe (UPU) și Secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) COVID, pacienții intubați care se zbat între viață și moarte, deznădejdea și tristețea care au pus stăpânire pe medici și asistenți – pentru că și-au văzut, la rândul lor, părinții și frații stingându-se pe patul de spital – toate acestea nu sunt povești inventate. Sunt adevăruri care șochează și care i-au determinat pe mulți să abandoneze lupta și să plece cât mai departe de Infernul numit „linia întâi” a luptei cu coronavirusul.
Iată de ce nu se prezintă niciun candidat la examenele pentru ocuparea unui post de medic la ATI sau UPU, iată de ce, la ora actuală, sunt doar 6 medici la toate compartimentele de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Brăila!
„Valul 4 a fost cea mai solicitantă perioadă de la începutul pandemiei!”
Potrivit conf. dr. Dragoș Voicu, medic primar chirurg, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Brăila, „punctele fierbinți” unde a fost deficit de medici chiar și înainte de pandemie – și unde situația este una critică – sunt în număr de patru. În primul rând, este vorba de Unitatea Primiri Urgențe (UPU) a SJU unde, în prezent, sunt doar 6 medici, în condițiile în care statul de funcții prevede peste 20. Mai precis, în jur de 24 de medici! UPU include compartimentele Urgențe maxime (Resuscitare), Urgențe medii și Urgențe minore.
„De multe ori, pe tură (tura fiind de 12 ore – n.r.) exista un singur medic la UPU, în condițiile în care au fost și peste 100 de prezentări la Unitatea de Primiri Urgențe. În ultimii doi ani, UPU s-a confruntat cu un aflux tot mai mare de pacienți. „Valul 4″ – perioada octombrie-noiembrie 2021 – a fost, de departe, cea mai solicitantă perioadă de la începutul pandemiei”, ne-a precizat dr. Dragoș Voicu.
A doua „zonă fierbinte” cu deficit mare de medici este Secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) unde, de ani de zile, se scot la concurs posturi și nu se prezintă nimeni la examen.
Secția Cardiologie – care include Compartimentul de Terapie Intensivă Coronarieni – este, de asemenea, una dintre „zonele fierbinți” ale SJU cu deficit de medici. Potrivit dr. Voicu, Secția Cardiologie a funcționat, în plină criză generată de pandemie, cu doar 4 medici, în condițiile în care aici existau 27 de paturi (din care 6 la Terapie Intensivă Coronarieni), iar un medic era nevoit să facă și 7-8 gărzi pe lună, dacă nu mai multe.
Radiologia se numără, de asemenea, printre „punctele fierbinți” cu deficit de medici, în condițiile în care – lucru bine știut – a fost foarte solicitată în perioada pandemiei. Foarte mulți medici radiologi au plecat în sectorul privat, mai ales după dispariția fulgerătoare a dr. Mihai Dobre, care a fost răpus de COVID, și unde se câștigă mult mai bine.
„Cam acestea sunt punctele fierbinți cu deficit mare de medici. La UPU am fost nevoiți să încadrăm medici cu licență, dar fără rezidențiat. Secția de Boli Infecțioase și Secția Medicală COVID sunt adevărate exemple pentru noi toți, iar medicii și personalul de aici s-au implicat cel mai mult și au făcut față provocărilor. De departe, așa numitul „val 4″ al pandemiei a pus la grea încercare personalul medical care era, deja, secătuit numeric și epuizat fizic din pricina solicitărilor, uneori supraomenești”, a mai precizat directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Brăila, dr. Dragoș Voicu.
În octombrie a.c, peste 400 de paturi ocupate de pacienți cu COVID
Potrivit dr. Voicu, chiar și în cele mai critice momente când, nu doar la Brăila, ci și în toată țara era o acută lipsă de medicamente și oxigen, medicii brăileni au făcut față provocărilor.
„În valul 4 al pandemiei, a existat o perioadă în care toate locurile de la ATI și toate cele 400 de paturi alocate bolnavilor de COVID-19, aflate în secțiile spitalului, au fost ocupate de pacienți. Au fost mulți pacienți care au necesitat tratament și internare mai mare de 14 zile. Din păcate, unii dintre aceștia au decedat, chiar și după acest interval de timp. Pentru toate aceste cazuri, impropriu denumite „postcovid”, a trebuit găsite paturi suplimentare și personal medical de îngrijire la alte secții decât Boli Infecțioase, secții care erau, oricum, aglomerate”, a spus conf. dr. Dragoș Voicu.
Afirmația dr. Voicu este confirmată de statisticile întocmite de Serviciul de Utilitate Publică, Administrare Fond Locativ și Cimitire (SUPAFLC) din cadrul Primăriei Municipiului Brăila. În octombrie 2021, spre exemplu, jumătate din brăilenii înmormântați la Cimitirul „Sf. Constantin” au fost răpuși de COVID-19. Mai mult, din cele aproape 2.000 de înhumări consemnate în primele zece luni ale anului la cele șapte cimitire administrate de SUPAFLC, 330 au fost ale unor persoane ucise de virusul SARS CoV-2. La acestea, se adaugă înhumările făcute la cimitirele parohiale, precum și înhumările de la Cimitirele Catolic, Ortodox de Rit Vechi, Ortodox Armean (de la Podul Brăiliței), Turcesc și Evreiesc. Numai la Cimitirul „Sf. Constantin” au fost înregistrate, în primele zece luni ale anului, 583 de înhumări, din care 110 ale unor persoane răpuse de virusul SARS CoV-2.
„Vârful înhumărilor de SARS CoV-2 a fost atins în luna octombrie 2021 (corespunzător „valului 4” – n.r.), respectiv în săptămâna 25-31 octombrie. În luna octombrie, au fost înhumate în cimitirele administrate de noi 167 de persoane cu SARS CoV-2, față de luna aprilie, spre exemplu („valul 3″ al pandemiei – n.r.) când au fost doar 45 de înhumări de SARS CoV-2. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o astfel de situație!”, ne-au precizat surse din conducerea SUPAFLC.
La acea dată, toate paturile de la ATI COVID și cele alocate bolnavilor diagnosticați cu temutul virus – între 400 și 600 de paturi numai la Spitalul Județean! – erau ocupate.
Numai la „Sf. Constantin” au fost înmormântate, în octombrie 2021, în plin „val 4” al pandemiei, 112 persoane, din care 53 decedate din cauze naturale și 59 de SARS CoV-2, precizează surse oficiale. Ziua de 26 octombrie – sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – a fost „marțea neagră” a brăilenilor. În acea zi, la Cimitirul „Sf. Constantin” au fost înmormântate 10 persoane, toate declarate cu virusul SARS CoV-2.
Din păcate, trebuie menționat și faptul că, în această perioadă critică, nu toți medicii Spitalului Județean de Urgență Brăila au participat cu același „entuziasm” la efortul colectiv de luptă cu maladiile, în condiții de pandemie. Unii au refuzat gărzile, alții nici nu știu cum arată un compartiment COVID.
Pentru toți ceilalți, un sincer „Mulțumim, domnilor doctori!”
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.






















