Social Media

Social

Amenzi de miliarde aplicate aproape degeaba. Nesimțire fără leac

Timp de citire: 14 minute

* pe parcursul anului trecut, Poliția Locală a amendat mii de brăileni prinși în timp ce aruncau gunoaie pe stradă * valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 180.000 lei (1,8 miliarde de lei vechi n.n.) * cu toate acestea, abandonarea deșeurilor pe domeniul public continuă să fie un fenomen de masă la Brăila, ce provoacă mari pagube la bugetul local * numai pe parcursul lui 2017, Primăria a cheltuit circa 350.000 lei pentru a face curățenie în urma cetățenilor nesimțiți * între timp, multe dintre haldele neautorizate s-au umplut din nou de gunoaie, și alți bani trebuie aruncați în vânt pentru că unii brăileni refuză pur și simplu să se civilizeze
 
Când vine vorba de aruncarea gunoaielor pe domeniul public, unii brăileni se dovedesc a fi imposibil de civilizat, în ciuda amenzilor aplicate tot mai des de Poliția Locală. Conducerea acestei instituții ne-a informat că, pe parcursul anului trecut, au fost date mii de sancțiuni pentru astfel de contravenții, cu o valoare totală de circa 180.000 lei (1,8 miliarde de lei vechi). Amenzile au pornit de la 50 lei, pentru cei aflați la prima abatere, și au ajuns chiar și la 1.000 lei sau mai mult pentru brăilenii prinși în mod repetat sau pentru cei care au avut o atitudine sfidătoare față de agenții Poliției Locale, refuzând să se legitimeze sau chiar devenind agresivi.
Au fost destule cazuri când nesimțirea unor localnici de a-și arunca gunoaiele menajere pe domeniul public a venit mână în mână cu un tupeism agresiv. Așa s-a comportat, de exemplu, în luna decembrie a anului trecut, o familie din municipiu care, după ce a fost surprinsă făcând mizerie pe domeniul public, s-a pus cu un potop de înjurături și chiar a încercat să-i bată pe polițiștii locali. Pe 18 decembrie, o patrulă din cadrul Serviciului Ordine Publică al Poliției Locale Brăila a depistat, în jurul orei 6.50, pe strada Ion Luca Caragiale din plin centrul municipiului, o femeie în vârstă de 58 de ani care arunca gunoi pe domeniul public, la câțiva metri de poarta propriului imobil. Polițiștii locali s-au legitimat și i-au solicitat persoanei în cauză să prezinte documente pentru stabilirea identității însă aceasta a refuzat. Mai mult decât atât, soțul femeii a devenit agresiv cu polițiștii locali, împingându-i și adresându-le injurii. “Pentru acest lucru, bărbatul în vârstă de 64 de ani a fost sancționat contravențional cu suma de 3.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 61/1991. În ceea ce o privește pe femeie, aceasta a fost sancționată contravențional cu suma de 200 de lei, conform prevederilor Legii nr. 61/1991, pentru refuzul de a da date privind stabilirea identității și cu suma de 250 de lei conform prevederilor HCLM nr. 5/2003, pentru aruncarea de gunoi menajer pe domeniul public”, ne-au informat, la vremea respectivă, polițiștii locali.
În aceeași zi, a mai fost surprins în flagrant un bărbat în vârstă de 50 de ani care arunca un sac de gunoi pe Calea Galați. Acesta a fost sancționat contravențional cu suma de 300 de lei, conform prevederilor HCLM nr. 5/2003. Probabil pentru că se apropiau sărbătorile de iarnă, foarte mulți brăileni au fost prinși în flagrant, în acea săptămână de la mijlocul lunii decembrie, aruncând în stradă gunoaiele strânse după ce și-au făcut curățenie prin casă. “Precizăm că, în ultima săptămână, Poliția Locală Brăila a aplicat sancțiuni contravenționale în valoare totală de 7.000 lei pe linia menținerii curățeniei în municipiul Brăila”, ne informa, pe 20 decembrie 2017, conducerea instituției.  
 
An nou, obiceiuri vechi
 
Tot pe parcursul anului 2017, au fost difuzate periodic în presă fotografii sau materiale video cu astfel de inamici ai curățeniei, prinși în flagrant în timp ce își deșertau sacii de gunoi pe la colțuri de stradă.
Cu toate astea, sunt destui brăileni care nu vor în niciun chip să renunțe la obiceiul mizerabil de a-și arunca gunoaiele pe domeniul public. Încă din primele zile ale lunii ianuarie au fost prinși câțiva astfel de indivizi. Pe 4 ianuarie, polițiștii locali din cadrul Serviciului Ordine Publică al Poliției Locale Brăila au depistat mai mulți brăileni care aruncau gunoi pe domeniul public. Astfel, a fost sancționat contravențional cu suma de 250 de lei, conform prevederilor HCLM nr. 5/2003, un bărbat în vârstă de 59 de ani care arunca un sac plin cu gunoi menajer la intersecția străzilor C.A. Rosetti și Dimitrie Bolintineanu. De asemenea, a fost sancționată contravențional, cu aceeași sumă, o brăileancă de 50 de ani care arunca doi saci plini de gunoi menajer la intersecția străzii Dorului cu strada Carpenului. Totodată, a fost sancționat contravențional, cu suma de 200 de lei, un bărbat de 53 de ani care a fost prins în timp ce depozita pe domeniul public mai mulți saci plini cu gunoi animalier.
Câteva zile mai târziu, mai exact miercuri, 10 ianuarie, polițiștii locali au depistat alți brăileni care aruncau gunoi pe domeniul public. Astfel, a fost sancționat contravențional cu suma de 250 de lei, conform prevederilor aceleiași HCLM nr. 5/2003, un bărbat în vârstă de 56 de ani care a fost prins în timp ce arunca un sac plin cu gunoi menajer la intersecția Str. Danubiului cu Str. Florilor. În aceeași zi, a fost amendat, cu aceeași sumă, un bărbat de 37 de ani, care arunca deșeuri menajere pe Str. Fortificației, lângă gardul unui imobil nelocuit. Totodată, a fost sancționată contravențional cu suma de 250 de lei o brăileancă în vârstă de 50 de ani, care a fost depistată în timp ce arunca niște sacoșe cu gunoi menajer în fața unui imobil de pe Str. I.L. Caragiale, adică în aceeași zonă unde, în luna decembrie a anului trecut, un individ a sărit să-i bată pe polițiștii locali care o prinseseră pe consoarta sa aruncând gunoi în stradă.
Unii brăileni nu se limitează la a arunca deșeurile cu sacoșa sau cu sacul. O patrulă a Poliției Locale a depistat, în aceeași zi de miercuri, 10 ianuarie, în zona lacului de lângă fosta cărămidărie situată pe șoseaua dig Brăila – Galați, patru bărbați care aruncau în lac moloz, dintr-un autoturism. A fost sancționat contravențional cu suma de 500 de lei șoferul, un brăilean în vârstă de 60 de ani. De asemenea, doi dintre bărbații care îl ajutau au primit sancțiuni contravenționale în sumă de 250 lei fiecare, iar cel de-al patrulea ocupant al mașinii, un gălățean în vârstă de 63 de ani, a fost sancționat contravențional cu suma de 200 de lei, conform prevederilor Legii nr. 61/1991, pentru că a refuzat să prezinte date privind identitatea.
 
Cei mai mulți refuză să plătească amenzile. Primăria îi execută silit sau solicită instanței să îi condamne la muncă în folosul comunității
 
O explicație pentru lipsa de eficiență a amenzilor aplicate de Poliția Locală ar putea fi faptul că mulți dintre cei sancționați pur și simplu refuză să plătească, iar executarea lor silită este un proces birocratic prea greoi și de multe ori ineficient. Ionuț Bardaș, șeful Serviciului de Impunere și Constatări din cadrul Primăriei Brăila nu a putut să ne dea o situație strict pe tema amenzilor aplicate pe linia salubrizării, de Poliția Locală. „Nu avem pregătită o statistică defalcată pe categorii de amenzi, care sunt pentru aruncarea de deșeuri, care sunt pentru parcări neregulamentare sau pentru alte contravenții. Ce pot să vă spun este că, din totalul amenzilor aplicate de Poliția Locală, doar 20 – 30% se achită în primele 48 de ore. O parte din cele rămase restante se plătesc în cazul în care cetățenii respectivi au nevoie de un document eliberat de Primărie și nu îl pot primi decât dacă dovedesc că nu au datorii nici la plata taxelor și impozitelor și nici în privința amenzilor. Restul sancțiunilor sunt recuperate prin popriri pe bunuri sau salarii. Există, însă, multe persoane care nu pot fi executate silit deoarece nu au serviciu, deci nu primesc un salariu, și nici nu au proprietăți trecute pe numele lor. În situațiile acestea, unele amenzi se transformă în muncă în folosul comunității”, ne-a explicat Ionuț Bardaș.
Transformarea sancțiunilor în ore de muncă în folosul comunității poate fi decisă, însă, doar de judecători, la solicitarea Primăriei. Aceste procese se derulează, însă, destul de lent, iar verdictele Justiției nu sunt întotdeauna cele dorite de autoritățile locale. Primarul Marian Dragomir ne-a informat că, la ora actuală, încă mai sunt pe rol circa 30 de procese începute în 2017, pentru schimbarea unor amenzi neplătite în muncă în folosul comunității. Edilul șef dă asigurări că și pe parcursul acestui an autoritățile locale vor încerca prin toate mijloacele posibile să îi civilizeze pe brăilenii lipsiți de bun simț care murdăresc domeniul public cu gunoaiele lor. „În luna februarie, o să reluăm publicarea acelor poze și filmulețe cu indivizii prinși în timp ce aruncau gunoaie pe stradă. Poliția Locală va acționa în continuare pentru combaterea acestui fenomen, folosind aceleași metode ce și-au dovedit deja eficiența. Cam 70% dintre cei prinși în flagrant au fost depistați de agenți care patrulează în haine civile și care cheamă imediat echipajele aflate pe o stradă din apropiere. Se procedează așa pentru că nu putem să ținem în permanență polițiști locali în uniformă să păzească haldele de deșeuri neautorizate. Cât timp se află ei acolo, se menține curățenia, însă imediat cum pleacă din zonă apar acele persoane necivilizate care aruncă gunoaie în halda respectivă. S-au găsit, totuși, metode pentru prinderea acestor indivizi, iar aplicarea amenzilor va continua și în 2018”, ne-a declarat primarul Dragomir.
Combaterea nesimțirii este o prioritate a Primăriei, cu atât mai mult cu cât haldele de deșeuri neautorizate produc o pagubă importantă în bugetul local. Potrivit viceprimarului Doinița Ciocan, care coordonează activitatea Serviciului de Utilitate Publică, Administrare și Gospodărire Locală, pe parcursul anului trecut s-au adunat de pe domeniul public nu mai puțin de 687 tone de deșeuri menajere aruncate de brăileni în locuri neautorizate, precum și 1.558 metri cubi de deșeuri inerte. Operațiunile de curățenie executate de operatorii de salubritate au costat Primăria circa 350.000 lei (3,5 miliarde de lei vechi n.n.). Între timp, multe halde neautorizate s-au umplut din nou de gunoaie, iar Primăria trebuie să o ia de la capăt cu curățenia, cheltuind alți bani de la bugetul local din cauza acelor brăileni pentru care nesimțirea pare a fi un mod de trai.
 
O groapă de gunoi neautorizată de la intrarea în Brăila sfidează autoritățile
 
Unele locuri din interiorul sau din preajma municipiului Brăila par a fi blestemate să nu scape de gunoaie, în ciuda amenzilor repetate aplicate de Poliția Locală, dar și de alte instituții abilitate, cum ar fi Garda de Mediu. Unul dintre aceste spații se află într-o zonă ce ar trebui să reprezinte o carte de vizită impecabilă pentru Brăila. Este vorba despre ieșirea din municipiu, spre Galați, lângă fosta cărămidărie, unde se aruncă, de ani de zile, gunoaie de tot felul, pe un teren concesionat de o firmă brăileană. Despre acest aspect v-am mai informat și în luna decembrie a anului trecut, când firma în cauză fusese amendată cu nu mai puțin de 50.000 lei, de Garda de Mediu, fiind somată să desființeze în cel mai scurt timp halda neatorizată de deșeuri. În ciuda acelei sancțiuni substanțiale, gunoaiele continuă să troneze pe acel spațiu, iar firma concesionară nici nu a făcut curățenie și nici nu împiedică accesul persoanelor care vin să arunce deșeuri.
Chiar ieri, Poliția Locală ne-a trimis un comunicat de presă pe această temă, pe care îl redăm integral:
“Poliția Locală Brăila acționează în permanență împotriva persoanelor fizice și juridice care depozitează ilegal gunoi pe domeniul public al municipiului Brăila. Una dintre locațiile vizate în special de controalele desfășurate pe linia stopării depozitării necontrolate de deșeuri de orice fel se află pe șoseaua DIG Brăila – Galați (lângă fosta cărămidărie), unde a fost înființată o haldă de gunoi neautorizată, care conferă o imagine necorespunzătoare intrării în municipiul Brăila. Terenul respectiv aparține, conform contractului de concesiune nr. 15/10803/25.03.2011, societății comerciale SC IDEOTRANS SRL, cu sediul în municipiul Brăila. În prezent, atât pe acest amplasament, cât și în afara lui, pe domeniul public, sunt depozitate necontrolat deșeuri inerte rezultate din construcții și demolări, deșeuri vegetale și deșeuri voluminoase.
În perioada 2016 – 2018, Poliția Locală Brăila a aplicat peste 50 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de aproximativ 16.000 lei, persoanelor fizice care au fost depistate încălcând normele legale privind depozitarea deșeurilor. De altfel, cea mai recentă sancțiune contravențională, în valoare de 1.000 lei, a fost aplicată chiar în data de 15.01.2018, unui brăilean în vârstă de 67 de ani, care a aruncat dintr-o autoutilitară reziduuri menajere și vegetale în zona respectivă. În plus, de la începutul anului 2018, alți șase brăileni au fost prinși depozitând ilegal gunoi pe terenul în cauză, acestora fiindu-le aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.500 lei.
De asemenea, SC IDEOTRANS SRL a fost sancționată contravențional cu amenzi în valoare totală de 7.000 de lei, aplicate în perioada septembrie 2017 – ianuarie 2018, deoarece nu s-a conformat somațiilor de a igieniza terenul, continuând, în schimb, depozitarea necontrolată a deșeurilor. Totodată, în baza Art. 9 din Legea 155/2010 privind atribuțiile Poliției Locale în domeniul Protecției Mediului, a fost sesizată Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatului Județean Brăila, care, în urma controlului întreprins, a sancționat societatea respectivă cu amendă în valoare totală de 50.000 de lei, pentru încălcarea Prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Poliția Locală Brăila va continua acțiunile pentru stoparea depozitării necontrolate a deșeurilor pe toată raza municipiului, luând măsurile legale care se impun”.
În urma unei documentări făcute la fața locului, în luna decembrie, reporterii noștri au aflată că firma care a concesionat terenul situat pe marginea drumului național 22B, dig Brăila – Galați, ar intenționa să deschidă acolo o reprezentanță auto. Terenul este, însă, plin de gropi, din cauza excavațiilor făcute pentru aprovizionarea cu materie primă a fostei Cărămidării a Brăilei. Tocmai de aceea, firma concesionară ar fi permis depozitarea deșeurilor inerte, care ar fi urmat să fie folosite pentru umplerea acelor gropi și nivelarea terenului.
 

Social

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Publicat

în

Ajutor de iarnă de până la 1.200 de lei pentru românii vulnerabili. Cine ar putea primi banii și în ce condiții

Românii cu venituri mici ar putea primi un ajutor financiar de până la 1.200 de lei în sezonul rece 2026-2027. O inițiativă legislativă depusă în Parlament propune acordarea unui sprijin suplimentar pentru pensionarii cu venituri reduse, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.

Proiectul, denumit „Legea iernii”, prevede acordarea banilor o singură dată în fiecare sezon rece, pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea locuinței, alimentele, medicamentele și alte necesități. Valoarea ajutorului ar urma să fie stabilită în funcție de categoria beneficiarului și de veniturile realizate.

Inițiativa a fost depusă la Senat pe 4 noiembrie 2026, sub numărul B620/2026, de parlamentari AUR. La data de 17 noiembrie, proiectul figura în evidențele Senatului ca fiind înregistrat pentru dezbatere. Așadar, măsura nu este încă în vigoare, iar acordarea banilor depinde de adoptarea legii și parcurgerea etapelor legislative.

Cine ar putea beneficia de ajutorul de până la 1.200 de lei

Propunerea legislativă se adresează mai multor categorii de persoane considerate vulnerabile din punct de vedere economic.

Prima categorie vizată este reprezentată de persoanele vârstnice care au împlinit 65 de ani și au venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Pentru cei care locuiesc singuri, plafonul se aplică venitului individual, iar pentru cei care locuiesc împreună cu alte persoane, venitul este raportat la fiecare membru al gospodăriei.

De asemenea, ar putea beneficia de sprijin:

  • Familiile monoparentale, cu venituri nete de maximum 1.800 de lei pe membru de familie;
  • Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, cu venituri care nu depășesc 1.800 de lei;
  • Persoanele care beneficiază de venitul minim de incluziune, în condițiile prevăzute de legislație.

Pentru stabilirea eligibilității, veniturile nete ar urma să fie calculate ca medie a veniturilor realizate în cele trei luni calendaristice anterioare depunerii cererii.

Proiectul introduce și anumite restricții. Nu ar urma să fie eligibile persoanele care obțin venituri brute mai mari de 2.000 de lei lunar din anumite surse, precum chirii, arendă, dobânzi, dividende sau alte active generatoare de venituri. Sunt prevăzute și excluderi pentru persoanele sancționate în ultimii trei ani pentru declarații false depuse în vederea obținerii unor beneficii sociale.

Ce sume ar putea primi pensionarii și familiile vulnerabile

Ajutorul financiar nu ar avea aceeași valoare pentru toți beneficiarii. Proiectul stabilește mai multe praguri, în funcție de venituri și de situația familială.

Astfel, sprijinul financiar propus ar fi următorul:

  • 1.000 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de cel mult 1.300 de lei;
  • 800 de lei pentru persoanele vârstnice vulnerabile cu venituri de peste 1.300 de lei;
  • 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de maximum 1.000 de lei pe membru de familie;
  • 900 de lei pentru familiile monoparentale cu venituri de peste 1.000 de lei pe membru;
  • 1.000 de lei pentru persoanele cu dizabilități grav sau accentuat;
  • 600 de lei pentru beneficiarii venitului minim de incluziune.

Sprijinul ar urma să fie acordat o singură dată în fiecare sezon rece. În cazul familiilor și gospodăriilor, regula generală este acordarea unui singur ajutor, indiferent de numărul membrilor care îndeplinesc condițiile. Pentru persoanele cu dizabilități este prevăzută acordarea individuală a sprijinului.

Cum se cumulează ajutorul cu banii pentru încălzirea locuinței

O prevedere importantă îi privește pe românii care beneficiază deja de ajutorul pentru încălzirea locuinței.

Potrivit proiectului, valoarea cumulată a ajutorului pentru încălzire aferent întregului sezon rece și a noului sprijin financiar nu ar trebui să depășească, de regulă, 1.500 de lei.

În cazul în care diferența rezultată din aplicarea acestui plafon ar fi mai mică de 300 de lei, beneficiarul ar urma să primească totuși un sprijin sezonier de 300 de lei.

Important este că noua măsură nu ar conduce la diminuarea sau suspendarea ajutorului pentru încălzire acordat în baza legislației existente.

De asemenea, banii primiți prin acest mecanism ar fi neimpozabili și nu ar urma să fie luați în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială.

Cum ar putea fi solicitați banii și când s-ar face plata

Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, persoanele eligibile vor trebui să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere privind veniturile, bunurile deținute și componența familiei sau gospodăriei.

Documentele ar urma să fie depuse la serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei localității de domiciliu.

Termenul general propus pentru depunerea cererilor este 1 decembrie al fiecărui an. Pentru sezonul rece în curs la momentul intrării în vigoare a legii este prevăzută o excepție, cererile putând fi depuse până la încheierea sezonului rece.

Primarul ar avea la dispoziție cel mult 30 de zile pentru soluționarea solicitării, iar decizia de aprobare sau respingere ar trebui comunicată în maximum cinci zile de la emitere.

Plata ajutorului ar urma să se facă într-o singură tranșă, prin agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, în cel mult 30 de zile de la comunicarea dispoziției de acordare.

Ajutorul nu este încă aprobat. Ce urmează în Parlament

Deși propunerea a fost depusă la Senat, aceasta nu reprezintă deocamdată o măsură adoptată de statul român.

Proiectul B620/2026 trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie dezbătut și votat în cele două Camere, iar ulterior să ajungă la promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Inițiatorii au solicitat adoptarea în procedură de urgență, însă acest lucru nu înseamnă că ajutorul va fi acordat automat în această iarnă.

Pentru românii care se încadrează în categoriile vizate, urmărirea parcursului legislativ este importantă, deoarece aprobarea proiectului ar putea aduce un sprijin financiar suplimentar într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor cresc considerabil.

Citește articolul complet

Social

Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Publicat

în

Consolidarea identității culturale prin educație. Proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Finanțat de Consiliul Județean Brăila, în cadrul Programului de Finanțare Nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2026, proiectul a ajuns la final. Cea de-a VI-a ediție a proiectului „BRĂILA CULTURALĂ” a reconfirmat importanța patrimoniului cultural și arhitectural al municipiului Brăila, subliniind, de această dată, rolul lăcașurilor de cult ca repere active ale identității locale.

Obiectivul central al demersului a fost promovarea culturii brăilene prin valorificarea acestor clădiri de patrimoniu, veritabile bijuterii arhitecturale restaurate prin eforturile comune ale autorităților și ale comunității, facilitând astfel reconectarea cetățenilor cu istoria și estetica orașului.

Activități educative și culturale dedicate tinerilor

În vederea atingerii obiectivelor asumate, proiectul a reunit o serie de activități dedicate creșterii interesului tinerilor pentru patrimoniul cultural local:

1. Revista „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic”

Noua ediție a revistei cuprinde articole dedicate clădirilor de patrimoniu- lăcașuri de cult  care au fost restaurate sau sunt în curs de restaurare: Biserica Greacă, Mănăstirea Măxineni, Mănăstirea Sf. Pantelimon, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril , Biserica Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Armeană, Catedrala Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi, Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Revista conține și un interviu cu profesorul publicist Ioan Munteanu, un împătimit al culturii locale, autor a peste 40 de volume dedicate Brăilei.

Pe lângă conținutul inedit obținut în urma unei documentări minuțioase, revista a fost folosită ca instrument în diseminarea proiectului.

2. Tururi ghidate

Grupul-țintă, format din 50 de tineri cu vârste între 13 și 25 de ani, membri ai Forumului Tinerilor din România – Filiala Brăila, a participat la un tur ghidat coordonat de doamna profesoară Mihaela Roșu, ghid local autorizat cu experiență de aproape 10 ani în domeniu. Prima oprire a fost la Biserica Greacă, poate cel mai renumit lăcaș de cult din Brăila datorită grandorii și stilului său arhitectural. Au urmat Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Biserica Catolică și Biserica Armeană.

 „Pentru tinerii din Brăila, proiectul «BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic» este o invitație deschisă de a-și redescoperi orașul cu alți ochi. Când pășești în aceste lăcașuri de cult pline de istorie și le înțelegi poveștile, nu doar că înveți să apreciezi arhitectura, dar simți că aparții cu adevărat acestei comunități” – ne-a declarat Gabriel Ion,  primvicepreședinte al Forumului Tinerilor din România.

3. Seminar interactiv și concursuri culturale

După tururile ghidate, a fost organizat un seminar coordonat de echipa de proiect și de autorii articolelor din revistă.

Discuțiile au vizat rolul patrimoniului în păstrarea identității culturale și implicarea civică a tinerilor în protejarea valorilor comunității și, nu în ultimul rînd, oportunitățile pe care le oferă un oraș cu potențial turistic, pe piața muncii.

La final, participanții au luat parte la un concurs de cunoștințe inspirat din revista BRĂILA CULTURALĂ, iar cei mai bine pregătiți au fost recompensați cu cărți.

De asemenea, s-a organizat un concurs de fotografie, pe baza fotografiilor pe care copiii le-au realizat pe parcursul turului ghidat. Premiul pentru cea mai bună fotografie a fost o cameră foto instant.

O tradiție culturală consolidată

„Brăila Culturală – Turism ecumenic” continuă o serie de proiecte culturale valoroase, derulate sub aceeași umbrelă tematică:

  • Ediția I: Scriitori brăileni de ieri și de azi
  • Ediția II: Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice
  • Ediția III: Legendele Brăilei
  • Ediția IV: Filantropii Brăilei
  • Ediția V : Reclădirea Brăilei

Toate cele șase ediții au beneficiat de finanțarea Consiliului Județean Brăila, prin Programul de Finanțare Nerambursabilă, confirmând sprijinul constant al autorităților pentru inițiativele culturale dedicate comunității.

Beneficiarii proiectului

Pe lângă cei 50 de tineri participanți, revista „Brăila Culturală”, tipărită într-un tiraj de 2000 de exemplare, a ajuns la cititorii cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei, precum și la angajații instituțiilor de cultură și învățământ din județ.

Ediția în format PDF este disponibilă online, pe site-urile: www.asociatiapentruadevar.ro și www.obiectivbr.ro, împreună cu toate celelalte ediții ale revistei.

Prin îmbinarea activităților educative cu promovarea activă a patrimoniului local și implicarea directă a tinerilor, proiectul „BRĂILA CULTURALĂ – Turism ecumenic” și-a atins scopul, acela de a întări identitatea culturală a comunității. Mai mult decât un simplu demers de informare, inițiativa contribuie la formarea unei noi generații de tineri conștienți de valoarea orașului lor, care nu doar că privesc cu mândrie moștenirea arhitecturală a Brăilei, dar înțeleg și rolul esențial pe care aceasta îl joacă în revitalizarea și dezvoltarea turismului local.

De aceea, ar fi necesar ca în fiecare școală să se organizeze periodic evenimente culturale dedicate patrimoniului local. Apropierea elevilor de istoria și arhitectura orașului nu trebuie să rămână doar un proiect punctual, ci să devină o tradiție în educația lor.

Doar descoperind și înțelegând valoarea locurilor în care cresc, tinerii vor învăța să le prețuiască, să le protejeze și să devină, la rândul lor, cei mai buni ambasadori ai Brăilei.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧