Politică
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019: STOP VOT! Peste 10 milioane de români din ţară şi Diaspora au votat la alegerile prezidenţiale! Brăila, locul 27 în topul prezenței la vot: 47,27%
*cei peste 280.000 de brăileni cu drept de vot sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și alege candidatul favorit pentru funcția de președinte
ORA 21.00: Al doilea tur pentru alegerea preşedintelui României s-a încheiat! Aproape 9,3 milione de români au mers la vot pe parcursul acestei zilei, o prezenţă de 49,87, conform datelor Biroului Electoral Central (BEC), la ora 21.00, ora închiderii urnelor. Numărul alegătorilor este mai mare decât cel din primul tur, în topul judeţelor unde mobilizarea a fost mare fiind situate Ilfov – 68,58%, Cluj – 62,06%, Sibiu – 58,13%, Braşov – 56,63% şi Giurgiu – 55,90%. În coada clasamentului se află judeţele Harghita – 22,86%, Covasna – 25,86%, Vaslui – 37,53%, Satu Mare – 37,83% şi Bacău – 43,13%.
La cele de voturi exprimate în ţară în acest prim tur al alegerilor prezidenţiale se adaugă cele peste 930.000 voturi din Diaspora, acolo unde încă de votează. Trebuie precizat că Diaspora a înregistrat un record de prezenţă, fiind cea mai mare mobilizare la un scrutin de alegeri, asta datorită faptului că s-a putut vota pe parcursul a trei zile şi numărul secţiilor este mult mai mare.
Mobilizarea fost mai mare ca în primul tur în judeţul Brăila, unde prezenţa la ora 21.00 indica un procent de 47,27% adică 135.845 de alegători din totalul celor 286.500 înscrişi pe listele permanente şi-au exprimat opţiunea. Trebuie punctat că prezenţa a fost mai mare ca în primul tur, când la închiderea urnelor procentul era de 45,35%. Un număr de 91.668 alegători provin din mediul urban şi 44.177 alegători din mediul rural. După gen, statistica BEC arată că la închiderea urnelor şi-au exprimat opţiunea 69.380 femei şi 66.466 bărbaţi.
În municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare 84.002 alegători, înregistrându-se o prezenţă de 48,84%. Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat la Grădiniţa Waldorf (67,27%), Grădiniţa nr. 37 (59,63%) şi Școala nr. 17 „Ecaterina Teodoroiu” (59,36%). La coada clasamentului se află Școala Gimnazială nr. 24 „Gheorghe Naum” (38,29%), Școala Gimnazială „Anton Pann” (38,29%) şi Liceul „C. Brâncoveanu” (38,57%).
Mobilizarea a mai mare şi în judeţ, cea mai mare prezenţă fiind la Școala Gimnazială Maraloiu (72,44%), Căminul Cultural Comăneasca (69,14%) şi Școala Primară „Mihail Kogălniceanu” (67,46%). La polul opus, cea mai slabă prezenţă s-a înregistrat la secţia de votare de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Însurăţei (28,16%), Căminul Cultural Maraşu (32,09%) şi Școala Primară Plopi (32,63%).
Cei mai mulţi votanţi brăileni au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani – aproape 57.000 alegători, urmaţi de cei peste 65 ani – aproape 34.000 alegători. În ceea ce priveşte tinerii, numărul voturilor exprimate de cei între 18 şi 24 ani este de aproape 7.400, iar de cei între 25 şi 34 ani de circa 14.500 voturi. La categoria de vârstă 35-44 ani s-au prezentat la urne peste 23.000 brăileni.
Brăila se află pe locul 27 în clasamentul naţional.
UPDATE ORA 20:00 A mai rămas mai puţin de o oră până la închiderea urnelor iar în Brăila, în ţară şi în Diasporă se votează în continuare. Potrivit BEC, datele la ora 20:00 arată că aproape 9 milioane de români au votat deja, procentul fiind de 48,99%, mai mare decât în primul tur.
Județul Brăila avea o prezență la vot de 46,66%,asta însemnând că au votat 134.104 persoane, 90.364 în urban şi 43.748 în rural.În municipiu, procentul înregistrat la ora 20:00 era de 48,17%, adică aproape 83.000 brăileni exercitaseră dreptul de vot. Pe secţii de votare, procent ridicat al prezenţei la vot se înregistrerază la Grădiniţa Waldorf – 65,33%, Grădiniţa nr. 37 – 58,84% şi Şcoala „Ecaterina Teodoroiu” – 58,26%, iar ce mai scăzută la Şcoala „Gh. Naum” – 37,47%, Şcoala „Anton Pann” – 37,50% şi Liceul „C. Brâncoveanu” – 37,832%.
În județ, localitățile cu cea mai mare prezență la urne erau Maraloiu – 72,44%, Comăneasca – 67,62% și Mihail Kogâlniceanu – 66,02%. În coada clasamentului se află Spiru Haret – 27,72%, Mărăşu – 31,29% şi Plopu – 32,63%.
Dintre brăilenii care au votat deja până în jurul orei 20.00, cei mai mulţi au între 45 și 64 de ani – peste 56.000 votanţi, urmaţi de cei peste 65 ani – peste 33.000 votanţi. Circa 7.000 de tineri între 18 şi 24 ani au mers la urne până la ora 20:00, iar în intervalul 25-34 ani figurau peste 14.00 de alegători care îşi exprimaseră opţiunea. Alţi peste 23.000 alegători se situează în categoria de vârstă 35-44 ani.
Conform datelor transmise în timp real de BEC, Județele fruntașe la prezența la vot sunt, în continuare, Ilfov (66,65%), Cluj (60,36%) și Sibiu (56,95%). La polul opus, se situează Harghita (22,40%), Covasna (25,29%) și Vaslui (37,11%). Brăila se afla pe locul 27.
Mobiliarea este una record în Diaspora, peste 900.000 români exprimându-şi opţiunea.
UPDATE ORA 18.00 Datele Biroului Electoral Central (BEC) arată că la ora 18:00 prezenţa la vot în Brăila a ajuns la 42,79%, un număr de 122.979 exprimându-şi opţiunea. În mediul urban au votat 82.633 alegători iar în mediul rural 40.346 alegători. În municipiul Brăila au votat până la ora 18:00 un număr de 75.713 brăileni (44,02%), cea mai mare mobilizare fiind la secţiile de votare de la Grădiniţa Waldorf – 62,06%, Grădiniţa nr. 37 – 55,86% şi Şcoala Gimnazială „Ecaterina Teodoroiu” – 54,22%.
În județ, localitățile cu cea mai mare prezență la urne erau Maraloiu (72%), Comăneasca (65,71%) și Comăneasca (61,71). În coada clasamentului se afla secţia de votare de la Şcoala „Spiru Haret” Însurăţei (26,23%) şi Căminul Cultural Măraşu – 29,11%.
În ceea ce priveşte profilul votanţilor, în continuare mobilizarea este una mare în rândul persoanele cu vârste între 45 și 64 de ani, iar cea mai slabă la categoria de vârstă 18-24 ani.
Conform datelor transmise în timp real, până la ora 18.00, peste 8 milioane de români au mers la urne pentru a-și vota candidații favoritul pentru “fotoliul de la Cotroceni”, ceea ce înseamnă un procent de 44,19%. Județele fruntașe la prezența la vot sunt, în continuare, Ilfov (58,24%), Cluj (52,71%) și Sibiu (50,67%). La polul opus, se situează Harghita (19,88%%), Covasna (22,35%) și Satu Mare (33,39%). Trebuie punctat că în continuare prezenţa la vot în Diaspora a depăşit recordul din primul tur, numărul alegătorilor care şi-au exprimat opţiunea până la ora 18:00 fiind de peste 800.000.
UPDATE ORA 16.00 Mobilizare tot mai mare la urne în Brăila, în ţară şi în Diaspora. Prezenţa la vot în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale este tot mai mare! Aşa cum reiese din datele BEC, la ora 16.00, numărul românilor care votaseră era de 6.524.336, un procent de 35,81%, mai mare decât în primul tur, când la aceeaşi oră votaseră peste 5,5 milioane de români.
În judeţul Brăila, la ora 16.00, îşi exprimaseră deja opţiunea 100.358 alegători, adică un procent de 34,92%. În mediul urban au votat 68.784 alegători, iar în mediul rural 31.574 brăileni. Peste 6.103 brăileni au votat pe listele suplimentare, în timp ce alţi 973 alegători au solicitat urna mobilă.
Categoria de vârstă 45-64 ani se prezintă în continuare în număr mare la urne, urmaţi de cei peste 64 ani. În municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare peste 63.256
brăileni, adică o prezenţă de 36,37%. În judeţ, cea mai mare prezenţă era la secţiile de votare din localităţile Maraloiu – 56,88%, Comăneasca – 50,28% şi Cotu Lung – 49,05%, iar cea mai mică la Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Însurăţei – 18,04%, Şcoala Gimnazială Deduleşti – 20,75% şi Căminul Cutural Măraşu – 21,70%.
La nivel naţional, pe primele locuri în topul județelor după prezența la vot se află Ilfov – 45,98%, urmat de Cluj – 41,19% şi Braşov – 40,76%. O prezența slabă se înregistrează în continuare în județele Harghita – 15,76%, Covasna – 17,63% şi Satu Mare – 26,39%. Brăila se afla pe locul 25 în clasamentul mobilizării la vot a nivel național.
Participare record este în Diaspora unde peste 705.000 români votaseră până la ora 16.00.
UPDATE ORA 13.00 Datele BEC arată ca prezența la vot este mai mare față de primul tur. Până la ora 13.00, 21,93% din brăilenii cu drept de vot și-au exprimat opțiunea, în primul tur procentul la această oră fiind de 20%. Un număr de 66.857 de brăileni au votat, din care 3.878 pe liste suplimentare. Au fost 464 de cereri pentru urna mobilă. În mediul rural au votat peste 47.400 brăileni, iar în mediul rural peste 19.400 alegători. Trebuie punctat că prezența la urne în mediul rural este mai mare ca în primul tur. În continuare cea mai mare prezență la vot se înregistrează la categoria de vârstă 45-64 ani – aproape 29.000 voturi, urmați de cei peste 65 ani – peste peste 22.000 voturi. Cea mai slabă participare este în rândul celor între 18-24 ani – puțin peste 2.300 voturi.
La nivel național, la ora 13.00, peste 4 milioane de români și-au exprimat opțiunea, prezența fiind de 21,99%. Pe primele trei locuri în topul județelor după prezența la vot se află Ilfov – 27,93%, urmat de Teleorman- 25,60% și Olt – 25,54%. O prezența slabă se înregistrează în județele Harghita – 9,70%, Covasna – 10,68% și Satu Mare – 15,91%. Brăila a coborât pe locul 16 în clasamentul mobilizării la vot a nivel național
UPDATE Ora 11.00 Potrivit datelor transmise în timp real de Biroului Electoral Central, Brăila înregistra o prezență la vot de 12,95%, peste media pe țară județul nostru fiind pe locul 12 în topul național. Concret, la patru ore de la deschiderea urnelor, au votat 37.327 alegători, prezența fiind acum mai mare față de primul tur al alegerilor, pentru ora 11.00. În mediul urban au votat 25.751 brăileni, iar în mediul rural 11.576 brăileni. Pe grupe de vârstă, cea mai mare prezență se înregistrează la alegătorii cu vârste între 45 și 64 ani, urmați de cei peste 65 ani. La polul opus, datele arată că cea mai slabă prezență se înregistrează în rândul tinerilor de 18-24 ani. Cea mai mare mobilizare la urne la această oră este la secțiile de votare din localitățile Comăneasa – 24,57%, Stanca – 24,13% și Pântecani – 23,18%, în timp ce o prezență slabă se înregistrează în comunele Însurăței – 5,54% și Mărașu – 6,65%.
La nivel național, până la ora 11.00, peste 2 milioane de români au mers până la ora 11.00 la urne, prezența fiind de 11,38%. În topul județelor cu cea mai mare mobilizare se aflau județele Teleorman – 15,40%, Olt– 14,67% și Ilfov – 14,43. O prezență redusă la urne se înregistra în județele Harghita – 4,77%, Covasna – 5,25% și Satu Mare – 8,34%.
S-a dat start votului în cel de-al doilea tur al alegerilor pentru Președintele României. Urnele s-au deschis la ora 7.00, fiind așteptați 287.500 de brăileni cu drept de vot să aleagă unul dintre cei doi candidați rămași în cursa pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni: Klaus Iohannis, candidatul susținut de PNL, și Viorica Dăncilă, candidatul PSD. Sunt 280 de secţii de votare în tot judeţul, dintre care 140 numai în municipiu.
Conform datelor Biroului Electoral Central, la ora 9.00, 10.822 alegători și-au exprimat opțiunea, ceea ce înseamnă un procent de 3,76% – peste media națională-, mai mică decât în primul tur, atunci când la ora 9.00 votaseră deja peste 12.000 de brăileni.
Cei mai mulți votanți de până acum locuiesc în mediul urban – 7.011 la număr, în timp ce 3.811 locuies în mediul rural. Pe categorii de vârstă, până la ora 9.00 majoritatea celor care au mers la urne au între 45-64 ani și peste 65 ani.
La nivel național prezența la vot în primele două ore de la deschiderea urnelor este de 3,37%. Cea mai mare prezență se înregistrează în județele Ilfov, Constanța și Olt, iar cea mai slabă în Harghita, Covasna și Satu Mare. Brăila este pe locul 13 în ierarhia județelor.
La fel ca în primul tur, votarea în Diaspora a început încă de vineri, 22 noiembrie. Votul durează 3 zile şi se va încheia astăzi, 24 noiembrie.
Reamintim că în primul tur, pe 9 noiembrie, la închiderea urnelor, prezența la vot în Brăila a fost de 45,35%, adică 130.400 de alegători din totalul celor 286.500 înscrişi pe listele permanente și-au exprimat opţiunea.
La nivel național, aproape 9 milioane de români şi-au exercitat dreptul de vot în primul tur, adică 47,66% din totalul cetăţenilor înscriși pe liste.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
