Politică
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019. Exit-poll IRES: Iohannis și Dăncilă ar intra în turul II
* datele corespund voturilor exercitate până la ora 20.00, fără cele din Diaspora
REZULTAT SONDAJ IRES: Primele date ale exit-poll-ului IRES au fost făcute publice, la ora închiderii urnelor din țară. Astfel, candidatul PNL și actualul președinte în funcție, Klaus Iohannis, se clasează pe locul I, cu 38,7% din voturi, iar pe locul al II-lea se află candidatul PSD Viorica Dăncilă. Dan Barna (Alianța USR-PLUS) este pe locul al III-lea, cu 16,1% din voturile alegătorilor, urmat de Mircea Diaconu, candidat susținut de partidele ALDE-Pro România, cu 8,2%. Urmează Theodor Paleologu (PMP) – 5,6%, Kelemen Hunor (UDMR) – 4,6%, Ramona Ioana Bruynseels – 2%, Alexandru Cumpănașu – 1,2%, Viorel Cataramă (Dreapta Liberă) – 0,4%, Bogdan Stanoevici – 0,3%, Ninel Peia – 0,3%, Cătălin Ivan – 0,2%, Sebastian Popescu – 0,2% și John Ion Banu – 0,1%.
Trebuie menționat că aceste date ale sondajului IRES corespund voturilor execitate până la ora 20.00, cu o oră înainte de închiderea urnelor. De asemenea, nu sunt incluse voturile românilor din Diaspora.
Cel mai probabil, rezultatele finale oficiale vor fi anunțate miercuri.
ORA 21.00: Aproape 9 milioane de români au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Brăila, prezenţă de peste 45%!
Votul pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat, iar mobilizarea a fost una extraordinară. Conform datelor Biroului Electoral Central (BEC), la ora 21.00, la închiderea urnelor, aproape 9 milioane de români şi-au exprimat opţiunea, adică 47,66% din totalul cetăţenilor cu drept de vot. Numărul alegătorilor se apropie de cel de la alegerile europarlamentare din 26 mai, când prezenţa la secţiile de votare din ţară a fost de 48,97%, adică 8.947.312 milioane voturi exprimate.
La cele 8.683.644 de voturi exprimate în ţară în acest prim tur al alegerilor prezidenţiale se adaugă cele aproape 650.000 voturi din Diaspora, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare din primăvară, când au votat 384.942 de români.
La închiderea secţiilor de votare, conform BEC, în topul judeţelor unde mobilizarea a fost mare se află Ilfov (63,13%), Cluj (59,20%), Sibiu (53,76%), Braşov (53,75%) şi Giurgiu (52,01%). În coada clasamentului se află judeţele Vaslui (35,47%), Covasna (37,02%) şi Satu Mare (37,68%).
Mobilizarea fost mare şi în judeţul Brăila, unde prezenţa la ora 21.00 indica un procent de 45,35% adică 130.400 de alegători din totalul celor 286.500 înscrişi pe listele permanente şi-au exprimat opţiunea. Trebuie punctat că prezenţa a fost mai mare ca la alegerile pentru Parlamentul European din primăvară, când procentul a fost de 44,02%.
Un număr de 89.251 alegători provin din mediul urban şi 41.149 alegători din mediul rural. După gen, statistica BEC arată că la închiderea urnelor şi-au exprimat opţiunea 67.398 femei şi 63.002 bărbaţi.
În municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare 82.342 alegători, înregistrându-se o prezenţă de 47,86%. Secţiile „harnice” sunt Grădiniţa Waldorf (65,57%), Școala nr. 17 „Ecaterina Teodoroiu” (60,06%), Școala „Mihai Sadoveanu” (57,41%), Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci” (57,07%) şi Grădiniţa nr. 37 (56,63%). La coada clasamentului se află Școala Gimnazială nr. 24 „Gheorghe Naum” (34,83%), Școala Gimnazială „Anton Pann” (36,93%) şi Colegiul „Ana Aslan” (37,13%).
Mobilizarea a fost ceva mai scăzută în judeţ. Cea mai slabă prezenţă s-a înregistrat la secţia de votare de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Însurăţei (27,06%), Căminul Cultural Spiru Haret (27,19%) şi Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Lacu Rezi (27,48%). La polul opus, o prezenţă mare s-a înregistrat la Școala Gimnazială Maraloiu (68,58%), Căminul Cultural Comăneasca (68%) şi Școala Primară Albina (62,59%).
Cei mai mulţi votanţi brăileni au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani – peste 54.000 alegători, urmaţi de cei peste 65 ani – peste 32.000 alegători. În ceea ce priveşte tinerii, numărul voturilor exprimate de cei între 18 şi 24 ani este de peste 7.200, iar de cei între 25 şi 34 ani de circa 14.000 voturi. La categoria de vârstă 35-44 ani s-au prezentat la urne peste 22.000 brăileni.
Brăila se află pe locul 25 în clasamentul naţional.
ORA 19.00: Au mai rămas circa două ore până la închiderea urnelor şi mobilizare în ţară şi Diasporă continuă să fie una masivă.
Județul Brăila avea o prezență la vot de 43,32%, în continuare peste porocentul de la europarlamentare (39,22% la ora 19.00), asta însemnând că au votat deja 124.568 persoane. Județul nostru se situează pe locul 25 în topul clasamentului în ceea ce privește mobilizarea la urne. În municipiu, procentul înregistrat la ora 19.00 era de 45,59%, peste 78.000 brăileni exercitaseră dreptul de vot. Pe secţii de votare, procent ridicat al prezenţei la vot se înregistrerază la Grădiniţa Waldorf – 63,47%, Şcoala „Ecaterina Teodoroiu” – 57,06% şi Şcoala „Mihail Sadoveanu” – 56,16%.
În județ, localitățile cu cea mai mare prezență la urne erau Maraloiu (67,12%), Comăneasca (65,71%) și Albina (Căminul Cultural) cu 60,62%. În coada clasamentului se află Lacu Rezu (20,17%) și Spiru Haret (26,17%).
Dintre brăilenii care au votat deja până în jurul orei 19.00 un număr de 84.938 votanţi provin din mediul urban și 39.630 din mediul rural. Cei mai mulţi alegători brăileni au între 45 și 64 de ani – peste 52.000 votanţi. Circa 6.700 de tinerii între 18 şi 24 ani votaseră deja până la ora 19.00, iar în intervalul 25-34 ani figurau peste 12.700 de alegători care îşi exprimaseră opţiunea.
Conform datelor transmise în timp real, până la ora 19.00, peste 8 milioane de români au mers la urne pentru a-și vota candidații favoriți pentru algerile prezindenţieale, ceea ce înseamnă un procent de 45,01%. Județele fruntașe la prezența la vot sunt, în continuare, Ilfov (58,24%), Cluj (55,01%) și Sibiu (50,58%). La polul opus, se situează Vaslui (34,32%%), Covasna (34,62%) și Satu Mare (35,56%). Trebuie punctat că în continuare prezenţa la vot în Diaspora este una mare, numărul alegătorilor fiind de aproape 617.000.
ORA 17.00 Peste 104.000 de brăileni și-au exercitat dreptul de vot pentru alegerile prezidenţiale până la ora 17.00, județul nostru fiind apropiat de media naţională (Brăila – 36,36%; media națională – 37,79%). În toată țara, au votat deja pentru prezidenţiale aproape 8 milioane de oameni, prezenţa fiind una record, peste cea de la europarlamentarele din 26 mai. Acest trend se observă şi la nivelul judeţului Brăila, la alegerile pentru Parlamentul European, în jurul orei 17.00, prezenţa fiind de circa 31%.
Mobilizare masivă şi în Diaspora, unde se înregistrează o prezenţă record. Datele Biroului Electoral Central arată că peste 550.000 români au votat până la ora 17.00.
În topul județelor, Brăila a ajuns pe locul 25. Județele Ilfov (47,4%%), Cluj (45,10%) și Braşov (42,73%%) se mențin în vârful clasamentului. La polul opus, se situează Covasna (28,35%), Satu Mare (29,49%) și Vaslui (29,81%).
La nivelul județului nostru, clasamentul prezenței la urne este condus de localitatea Comăneasca, cu 54,85%, urmată de Dudescu (53,39%) şi Maraloiu (53,09%). Grădinița Waldorf din municipiu se află pe locul III, cu 47,53%. În coada clasamentului se situează Școala „Spiru Haret” Însurăței (20,13%), Lacu Rezii (20,41%) și Spiru Haret (21,18%).
În municipiu, au votat 66.888 de persoane până la ora 17.00, însemnând un procent de 38,88%. Cele mai „harnice” secţii de votare au fost Grădiniţa Waldorf (56%), Şcoala Gimnazială „Ecaterina Teodoroiu” (49,64%) şi Grădiniţa nr. 37 (49,42%).
Cei mai mulți brăileni care au votat deja provin din mediul urban (104.743) și au între 45 și 64 de ani (43.869), urmați de cei trecuți de 65 de ani (30.244). Tinerii de 18-24 de ani sunt cei care au votat cel mai puțin până acum, doar 5.248 votanţi, urmaţi de cei cu vârste între 25 şi 36 ani, 9.875 la număr.
ORA 15.00. Prezenţa la vot în judeţul Brăila a ajuns la 29,14%, 81.720 de cetăţeni prezentându-se la urne până la ora 15.00. Vorbim de 57.964 alegători din mediul urban şi 23.751 de alegători din mediul rural. Aproape 5.000 brăileni au votat pe listele suplimentre, în timp ce alţi 733 brăileni au solicitat urna mobilă.
Categoria de vârstă 45-64 ani se prezintă în continuare în număr mare la urne – peste 34.000 votanţi, urmaţi de cei peste 64 ani – peste 25.000 votanţi. În ceea ce priveşte tinerii cu vârste între 18 şi 24 ani, puţin peste 3.600 tineri au votat până la ora 15.00.
În municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare 53.985 brăileni, adică o prezenţă de 31,38%. În judeţ, cea mai mare prezenţă la urne era la Dudescu – 43,04%, Maraloiu – 40,70% şi Albina – 35,58%, iar cea mai scăzută la Lacu Rezi – 14,65%, Mihai Bravu – 14,76% şi Spiru Haret – 14,77%.
La nivel național, 5.305.176 români și-au exprimat opțiunea. Pe primele trei locuri în topul județelor după prezența la vot se află Ilfov – 36,45%, urmat de Cluj- 34,80% și Braşov – 33,90%. O prezența slabă se înregistrează în continuare în județele Covasna – 21,68%,. Satu Mare – 22,05% şi Vaslui – 16,94. Brăila se afla pe locul 24 în clasamentul mobilizării la vot a nivel național.
Ora 13.00 Peste 20% din brăilenii cu drept de vot și-au exprimat opțiunea până la ora 13.00, conform datelor Biroului Electoral Central. Vorbim de 61.930 de brăileni care au votat, din care 3.734 pe liste suplimentare. Au fost 247 de cereri pentru urna mobilă. În mediul rural au votat peste 45.000 brăileni, iar în mediul rural circa 17.000 alegători. În continuare cea mai mare prezență la vot se înregistrează la categoria de vârstă 45-64 ani – peste 13.000 voturi, urmați de cei peste 65 ani – peste 10.000 voturi. Cea mai slabă participare este în rândul celor între 18-24 ani. La nivel național, la ora 13.00, 3.755.024 români și-au exprimat opțiunea. Pe primele trei locuri în topul județelor după prezența la vot se află Ilfov – 26,01%, urmat de Brașov – 24,28% și Cluj – 23,97%. O prezența slabă se înregistrează în județele Satu Mare – 16,08%, Covasna – 16,17% și Vaslui – 16,94. Brăila se afla pe locul 12 în clasamentul mobilizării la vot a nivel național.
ORA 11: Potrivit datelor transmise în timp real de Biroului Electoral Central, Brăila înregistra o prezență la vot de 12,70%, peste media națională, județul nostru fiind pe locul 10 în topul național. Concret, la patru ore de la deschiderea urnelor, au votat 36.520 alegători. Un număr de 2.345 brăileni au votat pe liste suplimentare, iar 27 de alegători au solicitat urna mobilă.
În mediul urban au votat 26.003 brăileni, iar în mediul rural 10.715 brăileni. Pe grupe de vârstă, cea mai mare prezență se înregistrează la alegătorii cu vârste între 45 și 64 ani – peste 8.000 voturi, urmați de cei peste 64 ani – 6.000 voturi. La polul opus, datele arată că cea mai slabă prezență se înregistrează în rândul tinerilor de 18-24 ani – circa 1.500 voturi.
Pe localități, cea mai mare mobilizare la vot este în Stanca – 25,86%, Pântecani – 24,63%, Dudești – 20,71% și Esna – 20,30%. Cea mai slabă prezență se înregistrează în localitățile Căldărușa – 3,75%, Colțea – 4,80%, Spiru Haret – 5,11% și Însurăței – 5,43%.
La nivel național, până la ora 11.00, peste 2 milioane de români au mers până la ora 11.00 la urne, prezența fiind de 11,30%. În topul județelor cu cea mai mare mobilizare se aflau județele Ilfov – 14,85%, Teleorman – 14,43%, Olt – 13,95, Constanța – 13,90% și Dâmbovița – 13,35%. O prezență redusă la urne se înregistra în județele Covasna – 7,93%, Satu Mare – 7,97%, Bihor – 8,74%, Vaslui – 8,91% și Arad – 8,94%.
ORA 9.00: La Brăila, în cele 280 de secții de votare sunt așteptați să își exprime opțiunea 287.500 de brăileni înscriși pe liste permanente. La ora 9.00, 12.480 de brăileni și-au exercitat deja dreptul de a vota, asta însemnând o prezență de 4,34%, peste media națională. Acest procent clasează Brăila pe locul 9 în topul județelor.
La nivel național, în primele două ore de la deschiderea urnelor peste 640.000 români votaseră deja, ceea ce înseamnă o prezență de 3,51%. Pe primele trei locuri ca prezență în secțiile de votare se situează județele Ilfov – 6,19%, Teleorman – 6,01% și Giurgiu – 5,77%. La polul opus, cea mai scăzuță prezența se înregistrează în județele Maramureș – 3,13%, Satu Mare – 2,87% și Covasna – 2,77%.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
